postat 19.09.2011, 04:10 de Office Mediasind
În urma sesizării Sindicatului Jurnaliştilor Profesionişti, organizaţie semnatară a Contractului Colectiv de Muncă din Realitatea Media transmise Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, o echipă a Inspecţiei Muncii şi a Inspectoratului Teritorial de Muncă Bucureşti a efectuat un control la sediul S.C. Realitatea Media S.A. Acesta a confirmat faptul că administraţia postului de televiziune a încălcat flagrant legislaţia muncii şi că şi-a bătut joc de propriii angajaţi. Potrivit adresei MMPS, Inspecţiei Muncii şi a ITM Bucureşti transmisă FRJ MediaSind, „pentru neîndeplinirea obligaţiilor legale în domeniul relaţiilor de muncă, au fost dispuse măsuri obligatorii în temeiul art. 6 alin. 1, lit. A şi art. 19 alin 1, lit. H din Legea nr. 108/1999 cu termene certe de realizare, iar pentru contravenţiile constatate au fost aplicate sancţiuni conform prevederilor legale în vigoare”. Inspecţia Muncii a constat că potrivit ştatelor de plată, nu se acordă alte sporuri în afara celui pentru munca de noapte (25% pentru fiecare oră din noapte prestată), deşi în contractele individuale de muncă se precizează: ”conform negocierii între cele două părţi, în salariul brut sunt incluse toate sporurile la care are dreptul angajatul prin Legea 53/2003 Codul Muncii şi Contractul Colectiv de Muncă din Mass-Media în vigoare”. Astfel, angajaţii RTM nu beneficiază de sporul de vechime (între 5 şi 25%), sporul de fidelitate din mass –media (25%), sporul pentru zilele libere şi orele suplimentare lucrate, clauza de mobilitate etc. De asemenea, inspectorii au mai constatat următoarele: · Neacordarea drepturilor salariale tuturor salariaţilor la data prevăzută în Contractele Individuale de Muncă; · Angajarea personalului în unitate nu se face pe bază de concurs; · „Nu s-au constatat dovezi din care să rezulte că angajatorul a solicitat angajaţilor efectuarea de ore suplimentare, fapt consemnat şi de angajator într-o notă de relaţii dată inspectorilor de muncă”; · La nivel de unitate, nu se evidenţiază munca în zilele de repaus săptămânal şi s-a constatat „nerespectarea prevederilor legale în zilele de sărbătoare legală”; · Angajatorul a prezentat Regulamentul Intern nedatat şi neînsoţit de nici un document din care să rezulte respectarea prevederilor art. 241 din Codul Muncii: „regulamentul intern se întocmeşte de către angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanţilor sindicatului, după caz”; · În contractele individuale de muncă încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 40/2011, nu se regăsesc criteriile de evaluare a salariaţilor aplicabile la nivelul angajatorilor. În ceea ce priveşte domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, ITM Bucureşti a aplicat sancţiuni contravenţionale şi a dispus măsuri de remediere corespunzătoare acestora, unitatea rămânând în programul de monitorizare a Inspecţiei Muncii pentru conformare. Astfel, la nivelul unităţii s-au constatat următoarele: · Comitetul de Sănătate şi Securitate în Muncă (CSSM), chiar dacă este constituit, nu-şi îndeplineşte funcţiile stabilite în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare; · Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu sunt consultaţi periodic în probleme legate de asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă; · Referitor la munca grupurilor sensibile (tineri sub 18 ani, femei gravide, persoane cu dizabilităţi) nu este evidenţiată evaluarea riscurilor la nivelul unităţii; · Referitor la factorii de risc prezenţi în mediul de muncă, ITM a dispus măsura de monitorizare continuă a mediului de muncă inclusiv prin efectuarea de noi determinări ale noxelor fizice sesizate.
Având în vedere abuzurile constatate de către ITM Bucureşti, FRJ MediaSind solicită intrarea imediată în legalitate a conducerii administraţiei Realitatea Media S.A, convocarea Comisiei Paritare la nivel de unitate şi a Comisiei de Disciplină pentru sancţionarea persoanelor care se fac vinovate de încălcarea legislaţiei. FRJ MediaSind Departament Comunicare |
|
postat 08.09.2011, 01:56 de Office Mediasind
[
actualizat la 08.09.2011, 06:13
]
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind protestează faţă de modul în care conducerea cotidianului Adevărul încalcă prevederile Contractului Colectiv de Muncă din Mass-Media, bătându-şi joc de propriii angajaţi. Într-o sesizare primită la sediul MediaSind, mai mulţi angajaţi ai cotidianului Adevărul, regionala Galaţi-Brăila, membri ai Societăţii Jurnaliştilor din Galaţi, ne prezintă abuzurile pe care conducerea trustului le comite împotriva propriilor salariaţi: întârzieri la plata salariilor, impunerea unor norme profesionale discreţionare, nerespectarea fiselor postului, nerespectarea clauzelor CCM din mass-media, discriminare prin cenzurarea unor articole de la publicare precum şi diverse presiuni şi ameninţări cu desfacerea contractului individual de muncă.
Din aceste motive, angajaţii au sesizat ITM Bucureşti şi Galaţi şi vor să depună plângeri penale împotriva conducerii pentru abuz în funcţie şi şantaj.
FRJ MediaSind atrage atenţia că nu este prima dată când conducerea cotidianului Adevărul încalcă legislaţia muncii. Astfel, administraţia cotidianului a pierdut în instanţa de judecată mai multe procese intentate de către membri ai FRJ MediaSind, inspectorii Inspecţiei muncii au aplicat mai multe amenzi trustului, iar cea mai mare organizaţie a jurnaliştilor, Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, a condamnat abuzurile conducerii susţinând că această societate este una necinstită:„condamnăm în mod ferm acţiunile acestei companii ce reflectă o cultură anti-sindicală care domină într-o mare parte a mediei româneşti”, a afirmat fostul secretar general al FEJ, Aidan White. „Este absolut reprobabil să acţionezi împotriva jurnaliştilor şi a altor angajaţi atunci când aceştia nu cer nimic mai mult decât drepturile fundamentele ce le revin conform legislaţiei muncii”, consideră FEJ.
FRJ MediaSind solicită conducerii SC Adevărul să înceteze orice presiune asupra propriilor angajaţi şi să le acorde toate drepturile prevăzute în CCM din mass-media. În caz contrar, organizaţia sindicală va fi nevoită să declanşeze toate procedurile legale pentru respectarea legislaţiei şi a demnităţii lucrătorilor trustului de presă. Departament Comunicare
În imagine: Echipa Adevărul Galaţi
În continuare, vă prezentăm sesizările transmise de către membrii de sindicat: Domnule Preşedinte,
Suntem un grup de reporteri, tehnoredactori şi un fotoreporter , angajaţi la Adevărul, regionala Galaţi-Brăila, cum se numea până zilele trecute, şi pe această cale vă adresăm rugămintea de-a ne oferi consultanţă juridică şi sprijin în conflictul care s-a ivit între noi şi conducerea Adevărul Holding şi Adevărul de Galaţi-Brăila.
Vă adresăm această solicitare în contextul în care marţi, 30 august 2011, redactorul-şef, Costel Crângan, ne-a convocat la o şedinţă, în cadrul căreia ne-a anunţat verbal că suntem concediaţi începând cu data de 31 august şi nu mai avem nicio obligaţie faţă de Adevărul Digital Media şi Adevărul Holding. Ni s-a spus practic să nu mai venim la serviciu. Pe lânga acest lucru, ne-a precizat care sunt cele două modalităţi de desfacere a contractului de muncă propuse de conducerea trustului. A doua zi ne-am prezentat la serviciu, având în vedere ca nu ni s-a transmis niciun preaviz, nicio notificare oficială. Redactorul-şef ne-a anunţat că, de fapt, trebuie să scriem în continuare articole pentru că nu ni s-a dat nici o decizie de concediere. Ni s-a transmis să aşteptăm o decizie din partea conducerii trustului, în condiţiile în care noi am refuzat oferta de reziliere pe cale amiabilă a contractului de muncă.
Ni s-a transmis că reprezentanţii Adevărul Digital Media fie ne vor chema la Bucureşti, fie vor veni ei la Galaţi pentru a discuta cu noi condiţiile disponibilizării, dar nu ni s-a spus când anume şi nimeni de la Resurse Umane nu ne-a contactat până acum. Astăzi, 1 septembrie, ni s-a spus că ni se vor stabili norme aberante, de 20 de articole pe zi şi 7.500 de afişări pe site-ul Adevărul Galaţi, ceea ce este inadmisibil.
Consider că trebuie să ni se comunice clar dacă mai suntem sau nu angajaţi, dacă suntem sau nu în preaviz, deci care este statutul nostru în cadrul trustului Adevărul. Totodată, am cerut să ni se comunice când vom primi toate documentele pe care le-am solicitat în e-mailul trimis către departamentul HR, către redactorul-şef Sabin Orcan şi către Oana Gore, dar nu ni s-a dat niciun răspuns. Am depus sesizări la ITM Galaţi şi ITM Bucureşti în legătură cu cele întâmplate, dar în loc să înceteze cu ameninţările şi şantajul, reprezentanţii Adevărul au continuat pe aceeaşi linie.
Tot pe 1 septembrie 2011, colegele noastre Corina Misăilă si Domnica Negru, ambele reporteri la Adevărul Galaţi, ne-au înştiinţat că în urma unei discuţii cu redactorul-şef Costel Crângan li s-a pus în vedere că de luni, 5 septembrie, ni se vor “redistribui” domeniile, pe care fiecare dintre noi activam, bănuim că la cererea expresa a lui Sabin Orcan, redactorul-şef care conduce de la Bucureşti reţeaua Adevărul la nivel de regionale.
Asta pentru a ne obliga să plecăm în condiţiile impuse de ei. Redactorul-şef Costel Crângan a recunoscut în faţa colegelor noastre că motivul pentru care nu ne mai vin deciziile de concediere este că nu s-au platit contribuţiile la şomaj şi de aceea vor să ne dăm demisiile.
Pe de altă parte, ascund o disponibilizare colectivă sub aceste demisii colective. Redactorul-şef Costel Crângan a susţinut în faţa reporterilor Corina Misăilă şi Domnica Negru că Adevărul a accesat un program pe fonduri europene, care le interzice pe perioada derulării să facă concedieri colective.
Cu cele doua elemente amintite anterior avem imaginea completă a ceea ce se întampla în prezent pe toată reţeaua Adevarul din Romania. Ei nu ne pot da afară pentru ca nu au platit contributiile la somaj si nici nu ne pot da salarii compensatorii pentru ca ar recunoaste o disponibilizare colectivă, care le este interzisă pe perioada derularii programului european.
Astăzi, 2 septembrie, au continuat presiunile şi, în aceste condiţii, nu stiu cât o să mai reziste unii dintre colegii mei.
Intenţionăm să depunem plângeri penale la Parchet impotriva lui Costel Crângan şi Sabin Orcan pentru şantaj şi abuz în serviciu, în contextul în care vor să ne ia domeniile abuziv, doar pentru a ne sili să plecăm.
Redactorul-şef Costel Crângan a mers şi mai departe cu ameninţările şi le-a spus colegelor mele Corina Misăilă şi Domnica Negru ca luni, 5 septembrie, nu ne vor încarcă pe carduri decât salariile minime la nivel de ramură mass-media, adica vreo nouă sute de lei, deoarece restul banilor ar reprezenta bonusuri pe care compania le acordă doar dacă vrea.
Vă adresăm pe această cale rugămintea de-a întreprinde demersurile legale care se impun în astfel de situaţii pentru a opri abuzurile conducerii Adevărul Holding, în condiţiile în care găsesc zilnic noi metode de presiune pe care să le exercite asupra noastră.
Vă mulţumim anticipat.
Adrian Obreja Corina Misăilă Domnica Negru Valentin Trufaşu Bogdan Dimofte Costel Popa Monica Boczar Alin Savin
Domnule preşedinte, Suntem un grup de reporteri, tehnoredactori şi un fotoreporter , angajaţi la Adevărul, regionala Galaţi-Brăila, cum se numea până zilele trecute, şi pe această cale vă adresăm rugămintea de-a ne oferi consultanţă juridică şi sprijin în conflictul care s-a ivit între noi şi conducerea Adevărul Holding şi Adevărul de Galaţi-Brăila. Vă adresăm această solicitare în contextul în care luni, 5 septembrie 2011, redactorul-şef, Costel Crângan, ne-a transmis printr-un email că ni s-au schimbat domeniile fără absolut nicio justificare. Reporterilor Domnica Negru, Adrian Obreja, Valentin Trufaşu şi Corina Misăilă le-au fost repartizate domenii precum Biserica, Telecomunicaţii, Pescuit şi Agricultura şi au fost obligaţi să scrie trei articole pe zi. Am solicitat să ni se spună care este motivul pentru care ne-a fost date alte domenii întrucât în doi ani de zile nu am primit nicio penalizare, amendă sau avertisment. Noi aveam înainte nişte domenii consistente, iar acum ni s-a luat practic pâinea de la gură. Mai mult, ni se refuză textele în cotidian şi săptămânal. Se primesc textele doar celor care nu au fost puşi pe lista neagră de companie. Considerăm că este discriminare. Tehnoredactorii Constantin Popa, Monica Boczar şi Alin Savin au fost lăsaţi fără obiectul muncii. Le-au fost luate paginile din cotidian şi o parte din săptămânal. Fotoreporterului Adrian Bogdan Dimofte nu i se mai publică nicio poză în print, ci doar pe web. Tot pe 5 septembrie am fost anunţaţi pe site-ul intern al companiei de directorul general Peter Imre că salariile aferente lunii august vor fi plătite pe data de 21 septembrie, deşi conform contractului de muncă trebuiau plătite pe data de 5. Un alt abuz care se face de către companie este faptul că ne-au scos fără niciun motiv legal din graficul de muncă. Considerăm că trebuie să ni se comunice clar care este statutul nostru în cadrul trustului Adevărul, deci dacă vom fi sau nu concediaţi. Totodată, cerem să ni se comunice când vom primi toate documentele pe care le-am solicitat în emailul trimis către departamentul HR, către redactorul-şef Sabin Orcan şi către Oana Gore. Ni s-a transmis că reprezentanţii Adevărul Digital Media fie ne vor chema la Bucureşti, fie vor veni ei la Galaţi pentru a discuta cu noi condiţiile disponibilizării, dar nu ni s-a spus când anume şi nimeni de la Resurse Umane nu ne-a contactat până acum. Astăzi, 7 septembrie, l-am întrebat din nou pe redactorul –şef care este statutul nostru în această firmă? Nu am primit niciun răspuns. Am sesizat şi Inspectoratul de Muncă pentru a clarifica situaţia, în condiţiile în am rămas fără obiectul muncii, dar nici nu suntem lăsaţi să plecăm pentru a ne găsi alte locuri de muncă. Am rămas fără obiectul muncii, dar nici nu suntem lăsaţi să plecăm pentru a ne găsi alte locuri de muncă. Vă mulţumim anticipat. Valentin Trufaşu Adrian Obreja Domnica Negru Corina Misăilă Bogdan Dimofte Costantin Popa Monica Boczar Alin Savin |
|
postat 18.08.2011, 04:39 de Office Mediasind
[
actualizat la 18.08.2011, 04:50
]
Cătălin Cocoş: Am câştigat procesul cu Adevărul!
UPDATE: Revin cu acest update deoarece am uitat să spun câteva lucruri importante şi pentru că m-am gândit că ar fi fost cazul să scot mai mult în evidenţă importanţa existenţei sindicatelor şi, în general, a cuiva care să te ajute să-ţi aperi drepturile. Aşadar, dacă nu ar fi existat CCM (care prevede toate sporurile şi clauza de conştiinţă, care ne dau curajul să ne luptăm cu balaurii de angajatori), nici măcar noi, cei care am avut curajul să ne cerem drepturile, nu am fi avut prea multe de făcut. Aici este meritul MediaSind. Ziariştilor, sunteţi zmei când este vorba despre alţii, dar mieluşei când trebuie să vă apăraţi drepturile. Aveţi curajul să vă cereţi drepturile, baza legală există şi vă oferă o mulţime de beneficii. Nu mai staţi pe gânduri, prindeţi curaj. Apelaţi cu încredere la mine şi la alţii care au învins în astfel de bătălii. Noi suntem exmplul că se poate câştiga o luptă care pare inegală. Aveţi nevoie de curaj, determinare şi, în primul rând, coloană vertebrală. Mă adresez celor cu demnitate, cei care se lasă călcaţi în picioare de şefi sunt rugaţi să nu citească. Ei nu au nicio scăpare.
Faptul că avem drepturi este confirmat şi de amenzile pe care Inspecţia Muncii le-a dat celor de la Adevărul, dar şi altor patroni de presă, în urma controalelor făcute la sesizarea MediaSind. Din ce ştiu eu, numai AH a plătit 30.000 de lei amenzi pentru nerespectarea legislaţiei muncii. 10.000 de lei au plătit numai în urma unei sesizări făcute de mine  . Trebuie precizat şi că organizaţia sindicală a sesizat Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (FEJ), care a catalogat Adevărul Holding ca fiind „o societate necinstită”, ceea ce înseamnă mult. Când o organizaţie de acest nivel spune că ai mâinile murdare şi funingine în suflet… cam trebuie să te pună pe gânduri.
Cum am spus şi în text, avocaţii sunt un element esenţial în războiul ăsta. Un avocat bun îţi dă siguranţă şi linişte. Radu Popescu, avocatul cu care colaborează MediaSind, este recomandarea mea, chiar dacă nu am lucrat foarte mult cu el. Se vede când cineva îşi dă interesul şi când nu. Cred şi sper că v-am oferit destule argumente şi suficient curaj să vă cereţi drepturile. Sunt banii voştri, munciţi din greu – mai ales că la Adevărul vi se cere tot mai mult conţinut pentru tot mai puţini bani. Povestea cu jurnalistul care este mai mult decât un soldat unversal este pentru proşti. Plătiţi pentru ce le cereţi oamenilor să facă!
Gata, am câştigat procesul cu Adevărul! Am învins balaurul nedreptăţii şi al lipsei de respect pentru oameni. A fost o luptă grea, care s-a întins pe aproximativ doi ani, dar cu atâta este mai plăcută victoria. Totul a început AICI Am mai scris AICI şi AICI despre ce s-a întâmplat în perioada aia halucinantă la Adevărul.
Le mulţumesc celor care au condus Adevărul Holding în urmă cu doi ani. Fără atitudinea lor incredibil de lipsită de respect faţă de oameni poate că nu aş fi aflat niciodată cât de puternic sunt şi ce ambiţie am când este vorba despre dreptate şi demnitate. Le spun ceva esenţial: victoria asta nu ar fi fost posibilă fără sprijinul total al Loredanei. Cu ea alături mă pot lupta cu oricine. Îi mulţumesc! Restul sunt vorbe . M-am bucurat şi de sprijinulMediaSind, dar şi de cel al multor jurnalişti şi oameni care nu au treabă cu presa, dar care au simţul dreptăţii dezvoltat. Le mulţumesc şi colegilor care m-au sprijinit mai mult sau mai puţin voalat. Care au căutat locuri mai ferite şi metode directe şi indirecte pentru a mă încuraja şi a-mi spune că sunt de partea mea. Sunteţi mulţi şi vă mulţumesc.
Am primit şi multe înjurături, insulte şi chiar ameninţări pe blogul personal de la „oameni” care nici măcar nu au avut curajul să-şi semneze mesajele. Eu am semnat tot timpul postările de pe internet în care arătam lumii ce înseamnă de fapt AH. Chiar dacă a doua zi mergeam în redacţie şi mă întâlneam cu şefii şi sclavii lor. Nu am aşteptat să plec de la Adevărul ca să spun ce gândesc. Am avut curajul şi demnitatea asta. Lingăii care m-au înjurat şi insultat nu au avut măcar umbra asta de demnitate. Episodul ăsta mi-a arătat că întotdeauna vor fi oameni care să scrie mizeriile pe care tu refuzi să le scrii. A existat tot timpul „o colegă” bucuroasă să stea în poziţia ghiocelului (cu capul plecat) în biroul lui Cartianu şi să scrie tot ce „trebuie”. Evident că a rămas la Adevărul şi îi este „călduţ”. Asta se vede în piaţa media şi toţi ne clădim un nume printre cei din breaslă. Nu pentru toată lumea există clauza de conştiinţă în CCM.
Vreau să îi transmit şi lui Andrei Velea ceva. Da, ai avut dreptate atunci când mi-ai spus că: „Cine seamănă vânt, culege furtună”. Aşa este, numai că voi sunteţi cei care aţi cules furtuna. Întreabă-l pe Răzvan Corneţeanu ce pagube financiare şi de imagine am produs companiei prin faptul că am spus ce se întâmplă acolo celor dinafara AH. Vei rămâne uimit. Au fost publicate materiale pe foarte multe bloguri şi chiar pe Hotnews.
Avocaţii
Avocaţii reprezintă un capitol aparte în toată povestea asta. Sunt extrem de importanţi într-un astfel de război. Este esenţial să îi alegi cu grijă şi este de preferat să ai recomandări de la alte persoane cărora le-au apărat drepturile. Aşa am făcut şi eu, dar am avut ghinionul ca lucrurile să se schimbe pe parcurs. Am început, la recomandarea MediaSind (care nu are nicio vină pentru ceea ce s-a întâmplat ulterior), cu Mihaela Mihiş. Lucrurile au fost ok la început. După vreo patru-cinci înfăţişări, cu o zi înainte de un termen, mi-a făcut o surpriză extrem de neplăcută. M-a sunat într-o zi pe la ora 15.00 să-mi spună că în ziua următoare am termen în proces, dar că ea nu mă mai reprezintă. Mi-a explicat că încheiase un contract de exclusivitate cu un producător de bere şi că nu mă mai poate reprezenta. Nu era decent şi profesionist să mă informeze din timp? Îmi puteam lua un alt apărător. Mi-a recomandat ea un coleg, pe Mirel Mitran, dar care în dimineaţa următoare avea un alt proces. La Ploieşti! Am mers singur în instanţă şi am cerut un termen pentru a-mi găsi un apărător. Până la urmă am mers cu Mirel Mitran, dar nu am fost foarte mulţumit de cât interes şi-a dat pentru dosarul meu, motiv pentru care la recurs am ales să continuu cu Radu Popescu. A fost o decizie mai bună. După ce s-a terminat procesul la Tribunalul Bucureşti, care mi-a dat câştig de cauză, cei de la AH au decis că nu este corect şi au depus recurs. Ghinionul lor. Au pierdut şi de data asta şi sunt buni de plată. Tribunalul a decis că AH trebuie să-mi plătească sporurile neachitate pe perioada în care am lucrat acolo în valoare de câteva mii de euro, bani pe care toţi angajaţii care i-ar cere i-ar primi. Trebuie doar să aibă curajul să-şi ceară drepturile şi să fie pregătiţi pentru o luptă care durează unul-doi ani, dar care merită. Merită în primul rând pentru dreptate şi pentru reparaţia morală. Astea sunt motivele care m-au făcut să trec peste orice obstacol. Şi a meritat. Vă urez baftă dacă intenţionaţi să vă cereţi drepturile şi vă ofer consultanţă.
Gata, a trecut o etapă din viaţa profesională şi personală. Am învăţat ce era de învăţat şi merg mai departe. |
postat 18.08.2011, 04:29 de Office Mediasind
În urma petiţiei depuse la Inspecţia Muncii de către Sindicatul Jurnaliştilor Profesionişti, afiliat la FRJ MediaSind, Inspectoratul Teritorial de Muncă Iaşi a efectuat un control la S.C. UBEMAR S.A., editorul cotidianului Cronica Română. Potrivit adresei transmise organizaţiei sindicale de către Inspectorul general de stat, Dantes Nicolae Bratu, din documentele prezentate inspectorilor de muncă de către S.C. UBEMAR S.A. a reieşit că „societatea nu a acordat drepturile salariale aferente perioadei noiembrie 2010 – iunie 2011 după cum urmează: la sediul social din Iaşi începând cu luna februarie 2011; la punctul de lucru Bucureşti începând cu luna noiembrie 2010; la punctul de lucru Ploieşti începând cu luna februarie 2011”. Având în vedere aceste abateri de la legislaţia muncii, Inspecţia Muncii a dispus următoarele măsuri obligatorii: · Angajatorul are obligaţia să facă dovada achitării integrale a drepturilor salaraiale restante, respectiv din luna noiembrie 2010 pentru punctul de lucru Bucureşti; din luna februarie 2011 pentru punctele de lucru Iaşi şi Ploieşti, în mod nediscriminatoriu, tuturor categoriilor de salariaţi, indiferent de locul în care aceştia îşi desfăşoara activitatea în cadrul S.C. UBEMAR S.A., până la data de 31.08.2011; · Angajatorul are obligaţia să plătească salariul în bani, cel puţin o dată pe lună, la data stabilită încontractul colectiv de muncă aplicabil sau în Regulamentul Intern pentru toate persoanele cu care S.C. UBEMAR S.A. derulează raporturi juridice de muncă. De asemenea, Inspecţia Muncii a obligat S.C. UBEMAR S.A. să completeze Regulamentul Intern conform prevederilor din legislaţia muncii. Menţionăm că refuzul unui angajtor, persoană fizică sau juridică, de a aduce la îndeplinire măsurile obligatorii, dispuse de inspectorul de muncă, la termenele stabilite de acesta, constituie contravenţie, prevăzută de Legea 108/1999, art. 2 şi se sancţionează cu amendă de la 3000 lei la 10.000 lei. Departament Comunicare FRJ MediaSind |
|
postat 18.08.2011, 04:28 de Office Mediasind
[
actualizat la 18.08.2011, 05:14
]
 Comitetul Executiv al Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind protestează faţă de modul ilegal, inuman, iresponsabil şi discriminatoriu prin care conducerea SC Realitatea Media SA îşi tratează angajaţii trustului, în special pe cei de la postul tv. The Money Channel, care nu şi-au primit drepturile salariale de aproape două luni de zile.
De asemenea, FRJ MediaSind atrage atenţia că administraţia a încălcat flagrant angajamentele semnate cu Sindicatul Jurnaliştilor Profesionişti prin Contractul Colectiv de Muncă din SC Realitatea Media SA (CCM RTM), înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Inspecţia Muncii, Inspectoratul Teritorial Bucureşti sub nr. 3 din 28.02.2011, după cum urmează: - administraţia RTM nu respectă prevederile art. 31 din CCM RTM privind plata la timp, înaintea oricăror obligaţii ale societăţii, a tuturor drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor; - administraţia RTM nu a acordat sporul de vechime prevăzut în Codul Muncii şi în contractele colective, sporul de fidelitate, sporul pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de sărbători legale; - administraţia RTM nu a întocmit Regulamentul Intern cu sindicatul semnatar al Contractului Colectiv, aşa cum prevede art. 78 din CCM RTM; - administraţia RTM nu a negociat norme profesionale şi criterii de evaluare profesională cu sindicatul; - administraţia RTM nu a constituit Comitetul de Securitate în Muncă conform art. 48 din CCM RTM; - salariaţii care lucrează în spaţiile cu instalaţii radiante (relee, antene etc.) sunt lipsiţi de orice protecţie; - administraţia RTM nu a asigurat instruirea şi testarea salariaţilor cu privire la normele de protecţie şi securitatea muncii conform legislaţiei în vigoare; - administraţia RTM nu respectă standardele minime privind asigurarea condiţiilor de spaţiu în conformitate cu normele legale: amenajarea ergonomică a locului de muncă, asigurarea condiţiilor de mediu – iluminat, microclimat, o temperatură optimă în spaţiile destinate activităţii, aerisire, igienizare periodică; - administraţia RTM nu asigură un regim de protecţie special a muncii femeilor şi a tinerilor în vârstă de până la 18 ani; - administraţia RTM nu asigură o protecţie reală a salariatelor gravide; - administraţia RTM nu respectă durata timpului de lucru prevăzută în contractul individual de muncă; - administraţia RTM nu a întocmit o evidenţă a orelor suplimentare şi a zilelor libere lucrate; - administraţia RTM nu a modificat contractele individuale de muncă, aşa cum prevede art. 77 din CCM RTM în sensul acordării drepturilor la care s-a angajat; - administraţia RTM nu acordă pauza de masă şi de odihnă din timpul unei zile conform art. 12 alin. 4 din CCM RTM; - nu există programări ale concediului de odihnă; - administraţia RTM nu acordă repausul săptămânal conform art. 17 din CCM RTM - administraţia RTM nu acordă dreptul al concediu de odihnă conform art. 18 şi 19, 20, 21, 22 din CCM RTM; - administraţia RTM nu acordă zilele libere lucrătoare pentru unele situaţii reglementate de art. 26, 27 din CCM RTM; - administraţia Realitatea Media nu respectă cuantumul diurnei de deplasare în ţară sau peste hotare conform art. 32 din CCM; - administraţia RTM nu a asigurat salariul minim la nivel de unitate conform art. 29 şi a Actului Adiţional nr. 1 la CCM RTM, înregistrat la ITM sub nr. 02/03.05.201; - administraţia RTM nu respectă prevederile art. 37 privind dreptul la ajutor material - administraţia RTM nu respectă prevederile art. 38 privind pensionarea pentru limită de vârstă; - administraţia RTM nu respectă acordarea cadourilor de Crăciun, Paști, 1 iunie pentru copiii în vârstă de până la 14 ani conform art. 39 din CCM RTM. - administraţia RTM nu şi-a asigurat angajaţii care lucrează în condiţii de risc real pentru sănătatea sau chiar viaţa lor conform art. 49 din CCM RTM; - administraţia RTM a încălcat prevederile art. 52 din CCM RTM privind concursurile pentru angajare; - administraţia RTM nu a respectat şi alte prevederi cuprinse în clauzele Contractului Colectiv de Muncă la nivel de unitate cum ar fi: art. 2, alin. 5 şi art. 69 pentru funcţionarea parteneriatului social; 16 alin. 2 privind munca de noapte, etc. Având în vedere aceste grave abuzuri şi pentru a stopa declanşarea unor noi greve spontane, Comitetul Executiv al FRJ MediaSind solicită conducerii SC Realitatea Media SA să respecte legislaţia muncii şi să acorde respectul cuvenit propriilor salariaţi. De asemenea, FRJ MediaSind solicită Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale să dispună efectuarea unui control la sediul societăţii de către Inspecţia Muncii şi Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, pentru a verifica dacă au fost soluţionate problemele sesizate, prin mai multe adrese, de sindicatul semnatar al Contractului Colectiv de Muncă din SC Realitatea Media SA. Pentru conformitate, prezentăm Contractul Colectiv de Muncă din SC Realitatea Media SA şiCodul Deontologic. Comitetul Executiv al FRJ MediaSind 9 august 2011 |
|
postat 18.08.2011, 04:21 de Office Mediasind
Comitetul Executiv al FRJ MediaSind respinge acuzaţiile nefondate şi denigratoare ale directorului general, Ioan Roşca, prezentate în comunicatul ANP AGERPRES transmis presei în data de 22.07.2011 şi face următoarele precizări:
1. Persoana acuzată în acest comunicat căreia i s-a omis precizarea funcţiei este chiar preşedintele organizaţiei sindicale, adică cel care este îndreptăţit, conform legii şi a statutului, să-i reprezinte pe membrii de sindicat în relaţiile cu terţii.
2. Nemulţumirea „personală” a liderului de sindicat coincide cu nemulţumirea angajaţilor din AGERPRES, precum şi cu nemulţumirea FRJ MediaSind şi a Federaţiei Europene a Jurnaliştilor. Aceasta constă în boicotarea de către administraţia ANP AGERPRES a eforturilor organizaţiilor sindicale de a soluţiona problemele grave cu care se confruntă instituţia şi anume: · Angajaţii din AGERPRES sunt singurii salariaţi din mass-media cărora li s-au diminuatveniturile cu peste 30%. · Angajaţii din AGERPRES au cele mai mici salarii din presă (între 100-350 euro/lunar), deoarece nu beneficiază de drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă din mass-media, la fel ca şi ceilalţi colegi; · Angajaţii din AGERPRES sunt consideraţi funcţionari publici şi nu angajaţi în mass-media, ceea ce intră în contradicţie cu reglementările europene din domeniu, fapt constatat şi de Raportul Misiunii Federaţiei Europene a Jurnaliştilor în România: (https://sites.google.com/a/mediasind.ro/mediasind/comunicate-1/raportulmisiuniifederatieieuropeneajurnalistilorinromania) În aceste condiţii, în loc să susţină demersurile SJP, ale FRJ MediaSind, FEJ, FIJ şi ale celorlalte organizaţii din media, aşa cum s-a angajat şi prin Contractul Colectiv de Muncă din ANP AGERPRES, conducerea instituţiei s-a limitat să le boicoteze, prin diverse reacţii publice. Totodată, printr-o şedinţă a Consiliului Director organizată ad-hoc şi fără participarea directorului economic şi a reprezentatului sindicatului, directorul general a dispus, împreună cu ceilalţi trei membri cu drept de vot, transferarea a 13, 6 miliarde lei vechi din bugetul agenţiei de la „cheltuieli personal” la „bunuri şi servicii” şi „cheltuieli de capital”. Reacţia sindicatului a fost firească şi legală când a solicitat explicaţii referitoare la natura cheltuielilor prevăzute în această hotărâre, având în vedere că, potrivit sesizărilor primite de organizaţie, s-au mai achiziţionat diverse bunuri inutile care nu au legătură cu obiectul de activitate al instituţiei de presă (drujbe, capcane pentru cârtiţe, aspirator de frunze, maşini de tuns iarba, gazon, trandafiri, arbuşti etc.).
3. Afirmaţia din comunicat potrivit căreia rapoartele Curţii de Conturi şi procesul verbal de control al Inspecţiei Muncii au „evidenţiat corectitudinea şi eficienţa activităţii manageriale în AGERPRES” este contrazisă tocmai de aceste documente. În urma ultimului control a Curţii de Conturi, activitatea Fundaţiei din AGERPRES a fost suspendată, iar, potrivit adresei Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 596-RM-6958-19.07.2011, semnată de Inspectorul General de Stat al Inspecţiei Muncii, s-au constatat mai multe abateri de la legislaţie în urma cărora s-au „dispus în sarcina angajatorului măsuri obligatorii cu termene concrete de realizare”. „Nerespectarea lor, conform art.21 din Legea 108/1999, republicată, constituie contravenţie şi se sancţionează cuamendă de la 3000 lei la 10 000 lei”, se arată în adresa Inspecţiei Muncii. Din aceste motive, SJP a solicitat conducerii AGERPRES, conform prevederilor CCM şi a Legii 544/2001 privind informaţiile de interes public, să pună la dispoziţie cele două procese verbale, dar până în prezent administraţia nu a transmis vreun răspuns.
4. În ceea ce priveşte „apărarea onoarei şi imaginii instituţiei”, menţionăm că FRJ MediaSind a fost singuraorganizaţie din presă care, încă din anul 2008, a reacţionat în mod public împotriva tentativelor unor grupuri de interese economice şi politice de a privatiza cea mai mare agenţie de presă din ţară. De asemenea, cu sprijinul Federaţiei Europene a Jurnaliştilor şi a unor organizaţii profesionale din mass-media, FRJ MediaSind a reuşit să convingă membrii Senatului de necesitatea modificării Legii de organizare şi funcţionare a ANP AGERPRES în sensul ca angajaţii agenţiei să beneficieze de acelaşi statut ca şi colegii lor din mass-media. Proiectul de lege a trecut, cu unanimitate de voturi, în Senatul României, dar, din nefericire, din cauza slugărniciei manifestată de directorul agenţiei faţă de membrii Comisiei de Cultură, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional pentru această lege, l-a respins. Acestea sunt principalele motive din cauza cărora în ANP AGERPRES domneşte haosul, dialogul dintre partenerii sociali lipseşte cu desăvârşire, peste 140 de angajaţi se află în proces cu administraţia pentru recuperarea drepturilor salariale (doi dintre aceştia şi pentru hărţuire profesională), iar libertatea de exprimare şi dreptul cetăţeanului de a fi informat sunt călcate frecvent în picioare (vezi cazurile Onţanu, OIM etc.). În acest timp, autorii morali ai acestei situaţii grave se află în vacanţă încă din martie 2008, de când actualei conduceri i-a expirat mandatul. Comitetul Executiv al FRJ MediaSind Bucureşti, 25 iulie 2011 Pentru conformitate, ataşăm comunicatul de presă al conducerii ANP AGERPRES |
|
postat 18.08.2011, 04:19 de Office Mediasind
[
actualizat la 18.08.2011, 05:16
]
După ce directorul general a dispus eliminarea panourilor de afişaj ale sindicatului din AGERPRES călcând în picioare Regulamentul Intern şi Contractul Colectiv de Muncă, reprezentanţii organizaţiei sindicale s-au văzut nevoiţi să afişeze corespondenţa cu membrii săi pe coloanele Casei Presei aflate în faţa instituţiei. Enervat de faptul că abuzurile conducerii puteau fi acum aduse şi la cunoştinţa altor angajaţi din mass-media, directorul general al ANP AGERPRES, Ioan Roşca, a cerut Regiei Autonome – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat să ia măsuri ferme împotriva sindicatului. Din nefericire pentru acesta, conducerea Regiei i-a comunicat, prin adresa 5034/15.07.2011, că „îşi declină orice responsabilitate cu privire la cele semnalate” întrucât nu deţine „autorizaţii pentru afişarea diverselor anunţuri pe coloanele de la intrarea B1 din imobilul situat în Piaţa Presei Libere nr. 1”.
În realitate, nemulţumirea directorului general a pornit de la faptul că Sindicatul Jurnaliştilor Profesionişti din ANP AGERPRES a solicitat, conform prevederilor Contractului Colectiv de Muncă şi a Legii 544/2001 privind informaţiile de interes public, lămuriri despre rezultatul ultimelor controale efectuate de către inspectorii Curţii de Conturi şi ai Inspecţiei Muncii. Potrivit adresei Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 596-RM-6958-19.07.2011 semnată de Inspectorul General de Stat al Inspecţiei Muncii, s-au constatat mai multe abateri de la legislaţie şi s-au dispus conducerii AGERPRES măsuri obligatorii cu termene de realizare ferme „iar nerespectarea lor, conform art.21 din Legea 108/1999, republicată, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3000 lei la 10 000 lei”. Totodată, SJP a cerut conducerii AGERPRES să precizeze, conform Legii 544/2001, natura destinaţiei unor bunuri achiziţionate de instituţie şi care nu au legătură cu obiectul de activitate al agenţiei, cum ar fi drujbe, capcane pentru cârtiţe, maşini de tuns iarba, aspirator de frunze, pomi, arbuşti, trandafiri, gazon, etc., modalitatea de acordare a unor comisioane pentru contracte de prestări servicii media semnate cu Senatul şi Ministerul de Externe, a primelor din fondul aflat la dispoziţia directorului general, valoarea contractelor încheiate cu diverse SRL-uri care prestau aceleaşi servicii ca şi instituţia, precum şi bugetarea unor sume pentru masteratul la ASE a directorului de resurse umane, Marian Iordan, în timp ce AGERPRES nu a respectat prevederile legislaţiei privind formarea profesională potrivit căreia, în termen de doi ani, fiecare angajat trebuie să urmeze o formă de pregătire profesională. Între timp, angajaţii celei mai mari agenţii de presă din ţară primesc cele mai mici salarii din mass-media (puţin peste 100 de euro) şi nu li se acordă drepturile prevăzute în Contractul Colectiv din mass-media, plata orelor suplimentare şi a celorlalte sporuri, fiind consideraţi funcţionari publici şi nuangajaţi în mass-media – aşa cum solicită şi Raportul misiunii în România a Federaţiei Europene a Jurnaliştilor. (https://docs.google.com/a/mediasind.ro/viewer?a=v&pid=sites&srcid=bWVkaWFzaW5kLnJvfG1lZGlhc2luZHxneDozYjEyZjIxYmMwYTM2NThk) Menţionăm că Ioan Roşca este interimar la conducerea ANP AGERPRES încă din anul 2008, din cauza omisiunii premierului Emil Boc de a trimite Comisiilor de Cultură ale Parlamentului nominalizarea pentru funcţia de director general, conform prevederilor Legii de organizare şi funcţionare a ANP AGERPRES. Expicaţie foto: Directorul General, Ioan Roşca, semnează Contractul Colectiv de Muncă din ANP AGERPRES pentru perioada 2011-2013 în prezenţa delegaţiei Federaţiei Europene a Jurnaliştilor şi Adresa RAPPS. Departament Comunicare FRJ MediaSind |
|
postat 11.07.2011, 05:10 de Office Mediasind
[
actualizat la 18.08.2011, 04:13
]
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind protestează faţă de modul ilegal şi inuman în care patronatul cotidianului Cronica Română înţelege să-şi trateze propriii angajaţi. Potrivit sesizărilor primite din partea membrilor Sindicatului Jurnaliştilor Profesionişti, salariile nu au mai fost plătite din luna noiembrie 2010!De asemenea, există informaţii conform cărora societatea care editează ziarul, S.C. UBEMAR S.A., nu a plătit nici contribuţiile de asigurări sociale, aceasta figurând cu obligaţii restante la bugetul de stat. Potrivit informaţiilor apărute în presă, S.C. UBEMAR S.A. datorează la bugetul de stat 1.718.018 lei contribuţii de asigurări de sănătate, 1.340.857 lei contribuţia individuală de asigurări de sănătate reţinută la angajaţi şi 4.646.097 lei dobânzi şi penalităţi. Conform contractelor individuale de muncă, societatea a încălcat şi prevederile Contractului Colectiv de Muncă din mass-media, conducerea refuzând să plătească cuantumul salariului minim pe ramura mass-media, sporul de vechime, sporul de fidelitate, orele suplimentare şi zilele libere lucrate, etc. Având în vedere aceste grave abateri de la legislaţia muncii şi pentru a soluţiona pe cale amiabilă acest conflict de muncă, Sindicatul Jurnaliştilor Profesionişti, afiliat la FRJ MediaSind, a hotărât să sesizeze Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Inspecţia Muncii, precum şi celelalte instituţii abilitate de lege în acest domeniu. În cazul în care membrii de sindicat nu-şi vor recupera drepturile cuvenite potrivit legii, vor fi declanşate şi acţiuni de protest. FRJ MediaSind Departament Comunicare |
|
postat 10.05.2011, 06:17 de Office Mediasind
[
actualizat la 18.08.2011, 04:13
]
ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei își exprimă indignarea
față de presiunile exercitate asupra platformei Think Outside the Box
(TOTB) de către Adevărul Holding și McCann-Erickson. Totodată, ActiveWatch condamnă public abuzurile trustului Intact, care a
încercat să transforme un departament de investigații jurnalistice
într-o grupare de gherilă îndreptată împotriva adversarilor politici ai
patronului trustului, Dan Voiculescu.
Adevărul Holding și McCann-Erickson
Conducerea
Adevărul Holding a rupt fără preaviz contractul cu platforma TOTB, după
ce această redacție a publicat cinci articole defavorabile companiei
Coca-Cola. Într-un comunicat de presă, Adevărul Holding a explicat
motivele întreruperii relației cu platforma TOTB prin „disfuncţii grave
în colaborarea editorială comună şi de promovare reciprocă”. În urma
presiunilor opiniei publice, jurnaliștilor și ale ActiveWatch, care au
acuzat Adevărul Holding de cenzură, a ieșit la iveală o nouă realitate:
directorul agenției de publicitate McCann-Erickson, Mihai Trandafir, a
exercitat presiuni economice asupra Adevărul Holding din cauza
conținutului editorial pe care acesta îl găzduia – articolele publicate
de TOTB despre Coca-Cola. „Este peste puterea noastră de înţelegere şi
complet inacceptabil ca o companie media, cu care pregăteam un proiect
special pentru o zi specială, să ne atace clientul într-o asemenea
manieră. Aşteptăm poziţia voastră oficială şi ne vom asigura că toţi
clienţii vor afla despre această chestiune. După cum îţi imaginezi, nu
vom plăti niciuna dintre comenzile Coca-Cola”, a spus Mihai Trandafir,
într-un e-mail publicat de Adevărul. Peter Imre, directorul general al
grupului media îi răspunde lui Trandafir că „independenţa editorială
este cea mai de preţ valoare în trustul Adevărul Holding”. Cu tot acest
frumos răspuns, contractul cu TOTB a fost rupt și a rămas așa și în
prezent, fapt care menține suspiciunile de cenzură exprimate în mod
firesc de opinia publică. Menționăm și că în aceeași zi în care Adevărul
a sistat colaborarea, Discovery România a solicitat redacției TOTB ca
sigla postului să fie scoasă de pe headerul noului site TOTB, potrivit
redacției. Intact
În ceea ce privește grupul
Intact, jurnalistul Stelian Negrea - care, până la recenta demisie, a
condus un departament de investigații din cadrul Intact - a semnalat
public faptul că instituția de presă patronată de familia politicianului
Dan Voiculescu practică comportamente care încalcă grav deontologia
jurnalistică, promovând șantajul și hărțuirea adversarilor politici ai
patronilor. Stelian Negrea – citat de Evenimentul Zilei - califică acest
„gen jurnalistic” ca fiind „şantaj editorial, cu siguranţă. Pentru a
pune o presiune şi a le arăta inamicilor sau celor cu care urmau să
încheie o afacere, sau celor pe care încercau să-i momească să treacă în
tabăra lor politică, pentru a le arăta pisica: nu faceţi ceea ce vrem
noi să facem atunci avem un întreg imperiu media pe care îl putem stârni
împotriva voastră”. Jurnalistul activa în baza unui contract comercial
care prevedea „sancţiuni de daune interese de 100.000 de euro” pentru
„discreditarea prin declaraţii sau orice altă atitudine ori modalitate,
individual sau colectiv, persoanele din conducerea actuală sau viitoare a
beneficiarului, sau pe Beneficiar sau Afiliaţii Beneficiarului (...)”
(vezi contractul publicat de EvZ, punctul 4.6). Cele două
situații semnalate reprezintă abuzuri de netolerat. Este vorba despre
ingerințe politice și economice asupra conținutului editorial care,
concretizate, decredibilizează presa în ansamblul său.
Atitudinea McCann-Erickson este îngrijorătoare și încalcă dreptul la liber acces la informații de interes public.
ActiveWatch
- Agenția de Monitorizare a Presei consideră că este mai oportun ca
oricând ca persoanele interesate de sănătatea raporturilor dintre
companiile mass media – publicitate – beneficiari de publicitate să se
întâlnească pentru a redefini regulile jocului în această industrie.
Evenimentele semnalate mai sus sunt o practică de mult cunoscută care nu
mai poate fi tolerată.
Atitudinea Adevărul Holding ridică mari semne
de întrebare cu privire la valorile reale iar nu doar declarate ale
grupului de presă.
Dan Voiculescu și familia sa au dovedit încă o dată că mogulizarea este o amenințare la adresa libertății presei.
Așteptăm ca Discovery România să-și motiveze gestul de a se delimita de TOTB.
Le
reamintim jurnaliștilor că este vital pentru credibilitatea presei să
se opună și să facă publice presiunile care încalcă libertatea presei și
codul deontologic al jurnalistului.
FreeEx
Comunicat de presă
10 mai 2011 |
postat 06.05.2011, 05:48 de Office Mediasind
[
actualizat la 18.08.2011, 04:13
]
 Colecționez
cărți de vizită. Cărți de vizită pe care scrie Gilda Popa. Gilda Popa,
reporter Cotidianul – ziarul ăla frumos și deștept făcut de Rațiu care-a
ajuns nepot de cumătră vitregă al lui Cațavencu. Cum care Cațavencu?
Care a fost. Îl știți, ăla de-și făcuse Academie și organiza tot felul
de baluri: bal mascat, bal cu proști, bal de intelectuali, bal all you
can eat&drink. Mă rog, după ultimul au dat-o din bal în spital.
Același spital în care nepotul de cumătră vitregă a murit de-a binelea
după o scurtă agonie. În 2009, când făcea 18 ani. Trist. Mai
scot o piesă de colecție: Gilda Popa jurnalist de investigație ZIUA.
Poate vi-l amintiți – ăsta e ziarul la care proba eliminatorie era vodca
pe stomacul gol și creierul plin. Explicabil, că informația era pusă la
macerat și regurgitată în ediția de a doua zi cu început, cuprins și
încheiere. Era meserie. Cu meseriași d-ăi bătrâni care desfăcuseră la
viața lor multe capote, de la Trabant la Mercedes și văzuseră cam toate
tipurile de motoare, șuruburi și trasee turbină-admisie asamblate și/sau
scurtcircuitate în culisele politichiei aborigene. Nițel misogini, cum
le șade bine, mari amatori de poante care ar fi înroșit și gogoneaua de a
doua zi dimineață, dar băieți de comitet decă știi cum să-i iei. A
murit și ZIUA. 1994- 2010. N-a apucat majoratul. Făcuse la un moment dat
un pui – ziarul UNU – pe care chiar nu aveți de unde să-l luați, pentru
că aproape n-a existat. Dead&burried de vreo doi ani, are un
mușuroi mic în marele cimitir al presei. Următoarea carte de vizită,
extrasă aleator: Averea. Asta e o poveste nu doar cu final, ci cu final
fericit. Fericit pentru unii care s-au prins la timp că ursulețul panda
trebuie nițel lobotomizat ca să aibă succes pe piață. Așa că Averea s-a
transformat din ziar pentru oameni cu bani în ziar pentru oameni cu
ghiul și e cunoscut azi sub numele de Click. Revenind mai spre
zilele noastre, mai am niște cartoane frumos colorate (chiar un teanc
măricel) pe care scrie Gilda Popa – reporter The Money Channel. Când am
plecat de acolo, mai rămăsese o echipă de fotbal de șefi și editori-șefi
și vreo doi-trei reporteri de teren dintre care vreo doi-trei erau
studenți în probe. Toată lumea întreba, în șoaptă, pe toată lumea, când
intră următorul sfert din salariul de acum trei luni. Și mai aproape de
zilele noastre, după datarea cu izotop de carbon, s-au tipărit cărțile
de vizită cu versiunea Gilda Popa – jurnalist Money Express. Acolo am
ajuns să prestez cu mare aplomb în rolul de negociator-șef în echipa
sindicală, moștenit de la șefii de redacție care marcaseră cauza ca
fiind pierdută și se mutaseră pe alte fronturi. Am încercat, fără mare
succes, să recuperez salariile restante de vreo trei luni. Dar, cum sunt
un mare fan al cauzelor pierdute, m-am distrat. Am fumat pachete
întregi de țigări în birourile patronilor, am băut cafeaua de protocol,
m-am împrietenit cu jurista M&C Strategy, editorul revistei, și am
avut ocazia să-i consolez pe Dragoș Nedelcu și pe Sorin Freciu,
acționarii firmei susmenționate, care erau extrem de nefericiți că nu au
bani ca să-și plătească angajații. Încă îmi mai datorează vreo 3500 de
lei de astă toamnă, dar eu nu mă supăr, îi mai las, pentru că – spre
deosebire de ei – prietenii care m-au împrumutat pe mine nu au pile la
DNA. Eu merg pe ideea că trebuie să fii generos și să ajuți oamenii la
nevoie. Cu un ban, cu o bucată de pâine, după posibilități. Se pare că
ajutorul meu le-a prins tare bine, că – după ce Money Express a intrat
în comă financiară, a pierdut o jumătate din echipă și s-a făcut din
săptămânal lunar – a scăpat, cel puțin pe moment, de groapa comună a
presei. Oricum, de atunci, colecția mea s-a mai îmbogățit cu o piesă:
Gilda Popa – jurnalist de investigație Corect News. Pe care mă cam
pregătesc s-o trec tot la categoria cauze pierdute după ce ziarul online
a fost deconectat de la perfuzia de capital și pare să-și piardă
semnele vitale. Acolo am scris câteva anchete foarte tari care s-au
înecat, fără zgomot, pe fundul internetului. M-am exprimat foarte liber
pe o insulă cu câșiva spectatori foarte grăbiți care nu păreau să aibă o
problemă cu asta. Era cât pe ce să mai adun o carte de vizită a unei
reviste care adunase o echipa mișto, din new&old school. N-a fost să
fie. N-am apucat să tăiem cordonul ombilical al revistei, căci
finanțatorul a decis s-o avorteze, după ce cureaua de transmisie i-a dat
niște erori. Groapa comună a înghițit în doi ani 60 de ziare, a risipit 6000 de jurnaliști și încă mai e loc.
Fiecare carte de vizită (și mai am un teanc încă pe-atât în presa
locală din Constanța) e un semn de carte în lungul drum prin hățișul
încâlcit și sălbatic al zonei de graniță între cenzură și libertatea de
exprimare. Un joc de supraviețuire psihică, fizică și morală. De uzură.
Un joc fără glorie. Fără eroi. Fără concluzii definitive. Mi-am luat-o
în freză de mai multe ori până să pricep asta. Prima lecție despre
libertatea de exprimare mi-a servit-o SLI, directorul de atunci al
Observatorului de Constanța, prin 2001-2002. Făceam reportaje și
interviuri cu deținuți închiși la Poarta Albă. Printre picanterii cu
violatori, rakeți pensionați pe caz de boală și femei-ucigaș mi-a picat
în mână un dosar cu o rețea de trafic de mașini furate. Întâmplător, mă
pricepeam să citesc dosare penale, pentru că terminasem relativ recent
Dreptul. În rețea erau implicați procurori și polițiști. Am scris. A
doua zi SLI m-a chemat în birou: chiar dacă ne dă bani nu mai scriem
despre asta. N-am înțeles nimic. Nu-mi explicase nimeni cum merg
lucrurile. Scriam cu toată implicarea și naivitatea vârstei. Eram carne
de tun. Peste o săptămână eram deja responsabilă cu pagina de cultură.
Aveam de umplut zilnic, singură, un cearșaf mare de ziar. Scris de mână,
cu culegători, cum era la vremea aia. Aveam de lucru. Nu mai era timp
de probleme existențiale. Cenzura ia multe forme, unele atât de subtile
încât nu le poți arăta cu degetul. (va urma) Articol scris de: Gilda Popa |
|
