Abuzuri in presa‎ > ‎

Angajaţi vs Cotidianul

postat 11 oct. 2010, 09:29 de Office Mediasind   [ actualizat la 18 aug. 2011, 04:13 ]
"Intelegem mai bine, dupa ce vom citi randurile de mai jos, de ce au pus toate tunurile, in ultimele zile, patronatele si oamenii patronatelor pe MediaSind  si pe reprezentantii acestei organizatii sindicale: pana acum, barangopolizatorii care detin presa au zis ca le merge, ca procesele vor dura inca un secol si ceva si ca o vor scoate cumva la capat.
Aceasta gandire insa s-a dovedit una lipsita de viziune de perspectiva si de realism, pentru ca exact acum, in plina criza, a cam venit scadenta la o multime de procese castigate de jurnalisti, iar patronatele moguliene s-au trezit ca au de platit foarte multi bani jurnalistilor pe care i-au exploatat la sange pana acum.
Vom vedea si cati bani, in cele ce urmeaza si anume pe ce.
Intr-adevar, daca o societate este in timpul procedurii de insolventa si nu mai are nici macar banii pe care ar fi trebuit sa-i plateasca salariatilor, inclusiv pana la expirarea preavizului, aceasta societate nu da banii, pentru ca nu-i are.
Pe de alta parte, salariatii societatii nu trebuie insa sa renunte la drepturile lor, conform CCM . Aceasta inseamna ca, daca dau in judecata societatea, ei vor intra la masa credala in calitate de creditori privilegiati, in urma procedurii de insolventa.
In aceasta calitate, ei vor fi primii ce vor primi, in urma procedurii de insolventa: toate salariile restante, conform contractului individual de munca; sporurile pe ramura, care pot ajunge pana la 60% din salariul de pe cartea de munca, pe ultimii trei ani; 3-4 salarii compensatorii, conform salariului de pe contractul individual de munca, inclusiv sporurile.
Cristi Godinac, presedinte FRJ MediaSind : “Nu renuntati la drepturile de pe ultimii trei ani din CCM !”
Sa zicem, de exemplu, ca avem un salariat de la Coti care primea pe cartea de munca 1.000 lei net. Nu si-a mai luat banii pe lunile ianuarie si februarie, precum si pe 15 zile din martie, cand se incheie preavizul, asa cum am explicat ieri.

In Actul Aditional nr. 3 s-au introdus platile compensatorii pentru salariatii disponibilizati

Calculele pe care le voi face in continuare trebuie sa-i puna pe ganduri pe cei care vor mai accepta, sub presiune sau nu, sa semneze si un contract de cesiune a drepturilor de autor pentru acelasi obiect de activitate, in afara de contractul individual de munca: acesti bani nu fac obiectul calculelor care urmeaza.
Salariatul ipotetic despre care vorbim aici trebuie sa primeasca:
- 2.500 de lei, salarii restante neprimite pana la 15 martie, data de expirare a preavizului
- 3.000 – 4.000 de lei, salarii compensatorii + 3.000 – 4.000 de lei x pana la 60% = inca pana la 1.800 – 2.400 de lei, reprezentand  sporuri la aceste salarii compensatorii = 4.800 – 6.400 de lei
- sporuri de pana 60% din 1.000 de lei/luna x ultimele 36 de luni de contract = 36.000 de lei x pana la 60% = pana la 21.600 de lei
In total, adunand, constatam ca este vorba de pana la:
[2.500 + (4.800 - 6.400) + 21.600] de lei = 28.900 – 30.500 de lei
Mai exista si sporurile pentru zilele libere, precum si cele pentru orele suplimentare, insa acestea sunt greu de calculat intr-un caz ipotetic. Ele difera de la individ la individ, adica, daca unul a muncit ca tembelul trei saptamani pe luna incontinuu, fara sa fie si platit pentru aceasta si sa si primeasca timp liber in compensare conform legii, atunci e grav si trebuie sa-si ceara drepturile.
Concluzia mea, foarte simpla si clara, este ca firmele din mass-media, aceste buticuri care in ultimii ani s-au hipertrofiat, de ziceai ca fiecare in sine e un fel de WTN, PBS sau LA Times, fura de rup.
Sa ne intelegem clar: ele ne fura in primul rand pe noi, jurnalistii, dandu-ne pleava, ca la sclavi, in dispretul Legii Romane. Managementul acestor firme isi dimensioneaza cu obstinatie business-ul in functie de acest furtisag.
Multi dintre acesti infractori nici nu si-au pus vreodata problema: ce-ar fi daca am respecta legea, cat anume ne-ar costa acest lucru si ce fel ar arata atunci business-ul nostru din mass-media.
Pur si simplu au pornit, a priori, de la ideea de a trage in caramida pe toata lumea, ca o sa le mearga, ca ei sunt prieteni cu politicienii si nu-i poate atinge nimeni si nimic, iar la Inspectia Muncii te duci, pui soriciul gros si roz pe masa si cei de acolo inchid ochii.
Asa, din acesti bani si-au luat toti masini tari, mai late decat autostradutele noastre, de n-au ce face cu ele prin Romania. Ei bine, uite ca nu mai merge si funia sa apropie de par exact in cele mai grele vremuri cu putinta.
Radu Razvan Popescu, avocat Vetrici & Demşorean, angajat de o parte dintre salariatii de la “Cotidianul”:
“Vom face o actiune pentru recuperarea banilor, sa vedem unde s-au dus acestia. Trebuie sa stie si ceilalti angajati de la Poligraf ca e doar o procedura – cea cu termenul de preaviz. Nu este nici o problema cu semnarea de primire a cartilor de munca. Este o procedura-tip. Noi am fost astazi (n.n.: vineri, 26 februarie) la Rovigo cu un reprezentant al salariatilor care ne sunt clienti si am discutat.Nu exista posibilitatea sa mai fie pusi sa semneze si alte documente, la smecherie. Pot sa mearga fara teama."

Notă: Articol publicat de Starea Presei în data de 26.02.2010. În prezent, salariaţii de la Cotidianul şi-au primit o parte din salariile restante. Procesul continuă.


Comments