Comunicate‎ > ‎

3 mai - Ziua Mondială a Libertăţii Presei: Jurnalismul este un bun public, precum sănătatea !

postat 2 mai 2013, 23:08 de Office Mediasind   [ actualizat la 3 mai 2013, 01:02 ]
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind constată că situaţia industriei de media, în special  condiţia jurnalistului, se deteriorează în fiecare zi iar libertatea de exprimare devine un moft în conştiinţa puterii politice.

Cu câteva zile înainte de Ziua Mondială a Libertăţii  Presei,  judecătorii  Curţii Constituţionale  au hotărât să reincrimineze în Codul Penal insulta şi calomnia, ignorând practicile europene şi internaţionale din domeniul libertăţii de exprimare. Din cauza acestei decizii, mulţi jurnalişti, lideri de opinie, lideri de sindicat, analişti etc, pot fi condamnaţi penal şi vor trebui să-şi câştige dreptatea în instanţele internaţionale. 

De asemenea, instituţiile publice de presă rămân politizate, dialogul social la toate nivelurile este blocat de o legislaţie a muncii restrictivă şi abuzivă, iar presa, în special cea locală, este pe cale de dispariţie. Peste 7 000 de angajaţi din mass-media au fost concediaţi, comitetele sectoriale sunt în continuare blocate iar soluţiile de redresare ale industriei de media, propuse mai marilor ţării, se constată că nu reprezintă o prioritate pentru aceştia.

Din aceste motive, singura speranţă pentru jurnalistul român rămâne presiunea străzii şi, în special, presiunea instanţelor internaţionale asupra factorilor decizionali autohtoni. "Publicul trebuie să înţeleagă că jurnalismul este un bun public, că este una dintre pietrele de temelie ale democraţiei. Cetăţenii trebuie să se implice şi să întrebe Guvernul  ce face cu banii noştri ? În ce condiţii cheltuie bani pentru insituţiile mass-media publice? Pentru că trebuie procedat în aşa fel încât mass-media să nu fie controlată de către Guvern şi să nu fie manipulată de către politicieni. Aceste lucruri se întâmplă doar când cetăţenii vor conştientiza că mass-media este a lor, că plătesc pentru ea, că sunt banii lor! Jurnalismul şi mass-media trebuie să fie un bun public precum sănătatea. Este dreptul publicului de a fi informat"  - Jim Boumelha, preşedintele Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor.

În loc de concluzii, FRJ MediaSind vă prezintă comunicatul Federaţiei Europene a Jurnaliştilor cu ocazia Zilei Presei, dezbaterea privind libertatea de exprimare ce a avut loc zilele trecute  la Palatul Parlamentului, invitat special  Jim Boumelha, preşedintele FIJ, interviurile  acordate de acesta ANP AGERPRES şi postului NasuTV, soluţiile propuse premierului Victor Ponta şi preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea, precum şi comunicatul Active Watch privind decizia Curţii Constituţionale de a reintroduce insulta şi calomnia în Codul penal.



Comitetul Executiv al FRJ MediaSind,

Cristi Godinac, Preşedinte


On World Press Freedom Day, EFJ demands recognition of journalism as a public good

To mark World Press Freedom Day tomorrow, Friday 3 March 2013, the European Federation of Journalists (EFJ) has underlined the need to promote journalism as a public good in an age of austerity, media restructuring and unprecedented commercialisation of journalism.

"We are worried to see that literally thousands of journalists have lost their work in the past months throughout Europe, some affected by job cuts and others being allocated to more precarious positions,” said EFJ President Arne König. "Precarious work and lack of investment in human resources have a major impact on quality of the information and press freedom”.

The EFJ is alarmed by growing precarity among journalists, especially young men and women, which threatens professional standards, economic independence and their ability to respect standards of press freedom and pluralism.
Even in wealthy European countries, press freedom is an issue.  The economic context is harsh, but it cannot be an excuse for neglecting journalism and its contribution to democracy. Under the pretext of flexibility and competition, public broadcasting is submitted to cuts, journalists’ pay is declining and collective bargaining is by-passed.
“You can’t get free media and quality news if you neglect the professionals who need to report, investigate and inform the public” said König.

At EFJ's upcoming General Meeting in Verviers on 13-15 Mai, titled “Journalists' unions in times of crisis: Fighting for journalism as a public good” delegates from 26 European countries will discuss the enormous challenges for journalists to fulfil their watchdog function.

Find more information on actions being taken by EFJ and IFJ affiliates to mark World Press Freedom Day at http://www.ifj.org/en/pages/world-press-freedom-day-2013

For more information, please contact EFJ on + 32 2 235 22 02

The European Federation of Journalists is the European group of the International Federation of Journalists. It represents over 300,000 journalists in 37 countries.



Vezi dezbaterea "Presa în criză. Modele de business în instituţiile media", Palatul Parlamentului, 26 aprilie 2013:

Videoclip YouTube


Vezi aici interviul acordat de Jim Boumelha, preşedintele FIJ, Agenţiei Naţionale de Presă  AGERPRES.


Vezi interviul acordat de Jim Boumelha postului de televiziune NasuTV, emisiunea By Alexa:

Videoclip YouTube


Vezi aici soluţiile propuse de FRJ MediaSind, Patronatul Presei din România ROMEDIA, ACTIVE WATCH Agenţia de Monitorizare a Presei, Federaţia Artiştilor Interpreţi din România, Sindicatul Jurnaliştilor Profesionişti din ANP AGERPRES, Sindicatul Unit al Salariaţilor din Societatea Română de Radiodifuziune, Sindicatul 2002 din Societatea Română de Televiziune, Sindicatul Liber al Salariaţilor din RA. Monitorul Oficial şi Sindicatul Lucrătorilor din Edituri şi Tipografii, transmise primului ministru Victor Ponta, preşedintelui Senatului, Crin Antonescu şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.


Vezi  comunicatul de presă al Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei privind decizia Curţii Constituţionale privind reintroducerea insultei şi calomniei în Codul Penal:

3 mai – Ziua Mondială a Libertății Presei. Curtea Constituțională reintroduce cenzura penală

Curtea Constituțională a făcut un nou cadou presei cu câteva zile înainte de 3 mai, Ziua Mondială a Libertății Presei. CCR vrea calomnia înapoi în codul penal.

Ca să înțelegeți despre ce este vorba o să facem un mic istoric.

Dezincriminarea 1 -  În august 2006 Monica Macovei, ministrul Justiției în acel moment, reușea să convingă Parlamentul să dezincrimineze insulta și calomnia. Insulta mai fusese dezincriminată o dată, dar meritul lui Macovei a fost că i-a convins pe parlamentari să reformeze radical infracțiunile privind defăimarea.

Reincriminarea 1? – În ianuarie 2007, la câteva zile după intrarea României în Uniunea Europeană, Curtea Constituțională (CCR) a spus că dezincriminarea nu este constituțională și a argumentat pentru ideea că protecția reputației și a onoarei unei persoane nu se poate face decât prin mijloace penale.

Confuzia 1 – A urmat, până în 2010, un haos legislativ, pentru că unele instanțe au interpretat decizia CCR ca însemnând că insulta și calomnia sunt înapoi în codul penal, iar altele că nu.

Dezincriminarea 2 - În 2009 Parlamentul s-a pronunțat din nou și în noul cod penal (care va intra în vigoare în 2014) insulta și calomnia nu sunt incluse printre infracțiuni.

Dezincriminarea 3 - La rândul său, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a afirmat într-o decizie din 2010, în urma unui recurs în interesul legii introdus de Procurorul General, că decizia CCR din 2007 trebuie interpretată în sensul că insulta și calomnia nu au reintrat în codul penal, punând capăt, cel puțin temporar, haosului legislativ în care ne-am aflat. Procurorul General argumentase în aceeași direcție.

Recincrimarea 2/3? - Însă pe 29 aprilie 2013 Curtea Constituțională a spus că ICCJ nu avea dreptul să se pronunțe pe această chestiune de legalitate și deci decizia sa este neconstituțională.

(Aici este comunicatul de presă al CCR. Aici a făcut Cristi Dănileț un istoric, la care a adaugat, din pacate, o interpretare cu care nu suntem deloc de acord.)

Confuzia 2 - Care e rezultatul noii decizii a CCR? Un nou haos legislativ care va avea un impact greu de estimat, inclusiv posibile condamnări ale României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru lipsa de previzibilitate a legilor pe care sunt judecați ziariștii.

Și pentru că la Curtea Constituțională se pare că pe anumite chestiuni încă persistă o gândire de ev mediu aducem câteva argumente împotriva incriminării insultei și calomniei:

- Legislaţia civilă în vigoare oferă posibilitatea de obţinere a reparaţiei demnităţii lezate (dovadă fiind nenumăratele procese civile pierdute de ziarişti). Noul Cod Civil a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011 și a început deja să își producă efectele.

- Tendinţa la nivel internaţional este de a dezincrimina insulta şi calomnia.

- În 2002, într-o declarație comună, Raportorul Special pentru libertate de opinie si expresie al Națiunilor Unite, Reprezentantul pentru libertatea presei al OSCE, Raportorul Special pentru libertate de exprimare al Organizației Statelor Americane (OAS) au spus: “Incriminarea defăimării [insulta și calomnia, n.n.] nu reprezintă o restricție a libertății de exprimare care poate fi justificată; toate legile care incriminează defăimarea trebuie abolite și înlocuite, acolo unde este necesar, cu legi civile în domeniu”.  


- Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi-a exprimat punctual dezaprobarea faţă de decizia Curţii Constituţionale din 2007. OSCE a considerat că reintroducerea insultei şi calomniei în Codul Penal este îngrijorătoare şi constituite un pas înapoi în realizarea unui cadru favorabil funcţionării libere a presei. Reprezentantul pentru libertatea presei al OSCE, Miklos Haraszti, a afirmat într-un raport prezentat în faţa Consiliului permanent al OSCE că: “Sunt îngrijorat de decizia din 18 ianuarie 2007 a Curţii Constituţionale a României care a anulat dezincriminarea insultei şi calomniei, un amendament adoptat de Parlament în 2006″.

- Ideea ca demnitatea, reputația și onoare unei persoane nu pot fi protejate decât prin mijloace penale este fundamental greșită (ideea se regăsește și în Decizia CCR din 2007).

Astfel, se consideră că o pedeapsă penală pentru insultă și calomnie ar conduce la o mai mare reținere din partea celor care se exprimă în public. În realitate, măsurile penale au impact în primul rând asupra acelor jurnaliști care își desfășoară activitatea cu bună-credință. Chiar dacă riscul de a fi pedepsiți este mai redus, legislația penală are un efect de auto-cenzură pentru aceștia, așa cum o arată studii efectuate asupra jurnaliștilor din mai multe țări. Totuși, nu există nicio garanție și niciun studiu care să ne arate că o pedeapsă penală sub forma unei amenzi (pedepsele cu închisoarea, chiar și cu suspendare, sunt căzute în desuetudine în aproape toată Europa), ar conduce la o mai mare reținere din partea celor care se exprimă în public în mod neonest. Din monitorizările noastre sentințele împotriva jurnaliștilor au existat în mod constant în ultimii ani, în timp ce instanțele au înțeles și aplicat din ce în ce mai mult jurisprudența CEDO.

Pe de altă parte, numai în 2012 am avut o serie de sentințe împotriva presei care au demonstrat că noul cod civil dă rezultate în sancționarea exprimării, în unele cazuri chiar în mod excesiv. Un ziarist a fost condamnat definitiv la plata a 20.000 de euro (procesul era pentru un film publicat pe site-ul propriu, deci sancțiunea a suportat-o personal). Un alt ziarist a fost obligat de Curtea de Apel Cluj să șteargă de pe site-urile sale 12 articole, deși acestea aveau și un conținut de interes public. În plus el trebuie să plătească 10.000 de lei daune morale, cheltuieli de judecată și să publice dispozitivul sentinței.

Concluzia noastră: sancțiunile penale vor avea un efect limitat asupra celor care aduc acuzații fără probe, care se exprimă public fără bună-credință și doar mimând interesul public. Acest tip de exprimare a existat și va exista. Nici sancțiunile penale și nici cele civile nu o vor face să dispară cu totul.

(Ca un fapt divers, în 2006, după dezincriminarea calomniei, am întâlnit chiar la Comisia de mass-media a Camerei Deputaților doi ‘ziariști’ de la un tabloid care ne-au spus: “De ce ați susținut dezincriminarea? Era foarte bine așa cum era. Înainte riscam o amendă penală mică, acum e mult mai grav pentru că riscăm să plătim daune foarte mari.”).

 Razvan Martin
 
Coordinator of the FreeEx Program
ActiveWatch – Media Monitoring Agency
Member of Reporters Sans Frontiers network
Phone: +40729199393 (mobile), +4021 313 40 47; Fax: +4021-637.37.67;
mailto: razvan@mma.ro; office@activewatch.ro;  
Address: Strada Cl. Plevnei nr. 98, bl. 10C Sector 1 Bucuresti, Romania.