Referitor la proiectul Legii Codului Dialogului Social propus de către Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, vă prezentăm punctul de vedere al confederaţiei noastre.

1. La art. 1 unde se definesc termenii consideram ca se va crea o confuzie in ceea ce priveste denumirea organizatiilor patronale (art.1 alin.6);

2. La art. 1 pct. 18 este necesara o precizare clara in privinta a ceea ce se intelege prin sectoarele de activitate raportat la Codul CAEN Rev.2.

Titlul II - SINDICATELE

3. La art. 3 alin.1, textul propus restrange aria persoanelor care pot sa constituie sau sa adere la un sindicat, eliminandu-se aceasta posibilitate persoanelor in curs de calificare, persoanelor care exercita o meserie sau o profesiune in mod independent si stipulandu-se strict aceasta posibilitate persoanelor incadrate cu contract individual de munca (CIM). Dar, exista si contractul de ucenicie care este o forma atipica a CIM, iar aceste persoane nu-si pot exercita dreptul de asociere, precum si cei care exercita o profesiune independenta.

Consideram ca textul contravine art. 40 alin.1 din Constitutia Romaniai (revizuita) in care se stipuleaza clar ca: 'cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si alte forme de asociere'.

Prin urmare consideram ca textul actual al Legii nr. 54/2003 (art. 2 alin.1) este constitutional si in spiritul Conventiei nr. 87/1948 a OIM, ratificata de catre Romania, trebuie mentinut.

4. La art.3 alin.2 se impune clarificarea notiunii de 'sector de activitate', deoarece la art. 1 se utilizeaza sintagma 'sectoare economice'.

5. Prevederile art. 10 reduce substantial protectia membrilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor.

Actualul text al Legii nr. 54/2003 (art. 10 alin.1) a fost preluat aproape identic din art.11, Legea 54/1991. Referitor la acest text Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 104/1995 , a decis ca el nu are semnificatia unui privilegiu, ci a unei masuri de protectie spre a asigura egalitatea de tratament intre sindicat, pe de o parte, si societatea comerciala, pe de alta parte, deoarece societatea comerciala (angajatorul) ar avea un puternic mijloc de presiune asupra reprezentantului sindicatului si ar afecta indeplinirea de catre sindicat a rolului sau constitutional consfintit de art. 9 din Constitutia Romaniai.

De asemenea, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 100/2000 a mai retinut ca prevederile mentionate nu contravin in nici un mod principiului constitutional al economiei de piata.

Instituirea protectiei legale pentru reprezentantii alesi ai organelor de conducere ale sindicatelor nu contravine libertatii comertului, ci dimpotriva, aceasta este necesara pentru buna organizare si functionare a unei societati comerciale intr-o structura care sa asigure desfasurarea activitatii sindicatului, potrivit scopului infiintarii lui. (a se vedea si Decizia nr. 24/2003 a Curtii Constitutionale)

Prin urmare, consideram ca la art. 10, pe langa textul actual sa se introduca si prevederile art. 10 alin. 1 - 3 din actuala lege.

6. La art. 12, 13 se introduce sintagma 'organe executive de conducere'. Iar la art. 17 se utilizeaza sintagma 'organe de conducere'.

Consideram ca utilizarea sintagmei 'organe executive de conducere' contravine Conventiei nr. 87/1948 a OIM, precum si art. 7, atat din Legea nr. 54/2003, cat si din proiectul de modificare.

7. La art. 20 alin.3 se va introduce termenul ... compunerea organelor de conducere a sindicatelor.....

8. Modificarea substantiala a continutului art. 22 alin. 3 din Legea nr. 54/2003 are drept consecinta restrangerea posibilitatii de desfasurare a activitatii unei organizatii sindicale si, implicit, a reprezentantilor acestora, ceea ce contravine Conventiei nr. 87/1948 si 135/1971 ale OIM. (conventii ratificate de Romania).

9. La art. 28 alin.2 modificarea impune o regula birocratica ce reprezinta o frâna in activiatea sindicala.

Actualul text al art.28 alin. 2 (din Legea nr. 54/2003) prezuma existenta unui mandat implicit acordat reprezentantului sindicatului in astfel de cazuri. Ori, este lesne de inteles ca prin alegerea membrilor in organele de conducere, membrii de sindicat le-au acordat si acest mandat.

Conform scopului organizatiei sindicale care apara interesele profesionale, economice si sociale ale membrilor sai (art. 9 din Constitutia Romaniei), propunem mentinerea acestui text.

10. Formularea art. 31 contravine art. 28 alin.1 si da de inteles ca federatiile sau confederatiile sindicale nu pot sa reprezinte si in alte situatii organizatiile sindicale membre.

Prin urmare, textul art. 31 din Legea 54/2003 este conform rolului acestor structuri sindicale.

11. Actuala formulare la art. 34 restrange posibilitatea de a negocia si a stabili prin contractul colectiv de munca modalitatile in care membrii organului de conducere al sindicatului sa-si desfasoare activitatea.

12. Teza finala din art. 35 alin. 1 si anume: 'fara obligatia angajatorului de a plati drepturile salariale pentru aceste zile', contravine libertatii de vointa a partilor in ceea ce priveste negocierea contractului colectiv de munca, precum si Conventiei nr. 135/1971 a OIM, ratificata de Romania.

Aceasta prevedere constituie o imixtiune in relatia sindicat-angajator (patronat) si o consideram inacceptabila.

Alin. 2 nu isi are rostul, iar alin.3 este lipsit practic de continut in contextul tezei finale din alin.1

13. La art. 43 - alin. 2 nu-si mai are rostul.

14. La art. 51 alin.3, criteriul de 50% +1 este prea mare si consideram ca actuala prevedere de 1/3 (33,33%) ca numar de membri din totalul salariatilor este suficient.

De altfel si in literatura juridica cand s-a introdus aceast text (prin Legea nr. 143/1997) a fost considerat benefic in spiritul pluralismului sindical

15. Referitor la art. 52 si 53, consideram ca este inoportun sa depunem dosarele si la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale pentru constatarea reprezentativitatii federatiilor si a confederatiilor sindicale. Conditionarea depunerii dosarului la instanta judecatoreasca competenta de obtinerea unei dovezi de la MMFPS, contravine Conventiei nr. 87/1948 a OIM, precum si a legislatiei europene in materie referitoare la libertatile sindicale si constituie o interventie a autoritatilor publice de natura sa limiteze ori sa intrerupa exercitarea drepturilor organizatiilor sindicale.

Titlul V

C. Consiliul Economic si Social

16. O observatie de fond o constituie Cap. 4 - Desemnarea membrilor Comitetului Economic si Social European (CESE).

Conditionarea calitatii de a fi membru CESE de aceea de a fi membru al Consiliului Economic si Social din Romania ni se pare exagerata, daca nu chiar absurda.

Nu exista prevederi in Tratatul de la Lisabona (TUE si TFUE) si nici in Regulamentul CESE privind aceasta conditionare.

Mai mult decat arat, activitatea la CESE este ampla in sensul participarii la sesiunile plenare lunare, a sedintelor sectiunilor specializate (cate doua/membru),observatoare, grupuri de studii pe diferite avize, precum si alte activitati de promovare a imaginii CESE. In aceste conditii exista riscul ca cei 15 membri ai CESE sa nu poata participa la sedintele CES si sa nu existe astfel cvorumul necesar.

Titlul VII

D. Negocierile colective de munca

17. Se impune clarificarea prevederilor art. 128 alin.2 si 3 din proiect.

18. La art. 133 lit.c: sintagma 'si care fac parte din organizatiile patronale semnatare ale contractului' trebuie eliminata. Aceasta prevedere va avea drept consecinta dezafilierea unitatilor din cadrul organizatiilor patronale semnatare ale Contractului Colectiv de Munca din sectorul de activitate, va crea o concurenta neloiala si dumping fiscal in privinta costurilor cu resursa umana, implicit, o dereglementare pe piata muncii in sectorul respectiv.

Consideram ca actuala formulare din Legea nr. 130/1996 (republicata) este utila si necesara.

19. Nu suntem de acord cu eliminarea negocierii colective la nivel national. Existenta Contractului Colectiv de Munca unic la nivel national este necesara, asemenea contracte existand in statele membre ale Uniunii Europene. (UE).

20. La art. 135 alin.1, lit.'a' si alin. 2 lit.'b' sunt prevederi contrare art. 5 din Conventia nr. 135/1971 si are drept consecinta ' diminuarea rolului si pozitiei sindicatelor interesate sau a reprezentantilor acestora'.

21. La art. 136 alin.2, textul este inutil deoarece prin semnarea CCM este logic si firesc in spiritul principiului ca un CCM 'constituie legea partilor' si a prevederilor art. 41 alin.5 din Constitutia Romaniei, care garanteaza 'caracterul obligatoriu al Conventiilor colective', prevederile sale sa fie respectate.

Nu este necesar continutul alin. 2.

22. La art. 141 - consideram inoportuna si contrar prevederilor Conventiei 154/1981 a OIM (ratificate de Romania prin Legea nr. 112/1992) limitarea la 24 de luni a duratei unui contract colectiv de munca. Textul art. 23 alin. 1 din Legea nr. 130/1996 (abrogat prin modificarile aduse Codului Muncii) era si este in continuare necesar si util.

23. La art. 141 alin. 4 il consideram inutil in conditiile in care se introduce modificarea propusa de catre noi la art. 133 lit. 'c' (vezi pct. 18).

24.La art. 143 alin.4 - contravine Conventiei nr. 154/1981 a OIM fiind contrara art. 5, pct.1 si pct. 2 lit.'a' si 'c'. Formularea propusa este contrara scopului reglementarii legale mai sus mentionate.

25. La art. 143 alin. 5 textul contravine in mod flagrant Conventiei nr. 98/1949 si Conventiei 154/1981 (art.7-8) ale OIM. In general autoritatile administrative nu au caderea legala de a aproba Conventiile Colective de Munca.

26. Art. 146 este o consecinta a unor prevederi anterioare, dar nu suntem de acord cu acest text conform celor precizate anterior.

27. Art. 153 introduce cu putere de lege orice alte tipuri de acorduri, conventii sau acorduri scrise. Notiunea de conventie este inutila pentru ca in conformitate cu prevederile art. 1 alin.9 din actualul proiect de lege 'contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa....'

Pe de alta parte a institui caracterul de lege a partilor oricarui tip de acord sau intelegere, in afara contractului colectiv de munca, ni se pare ca ducem in derizoriu acest contract colectiv.

Titlul VIII

E. Reglementarea modalitatilor de solutionare a conflictelor de munca

27. Consideram ca jurisdictia specializata in materia dreptului muncii si asigurarilor sociale impune o lege speciala care sa nu fie parte (titlu) in corpul aceste legi a dialogului social.

Titlul X

F. Dispozitii finale si tranzitorii.

28. La art. 224 alin.2 consideram ca termenul de valabilitate al reprezentativitatii unei organizatii sindicale sa fie mentinut cel actual de 4 ani de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care se constata acest fapt.

In literatura juridica de specialitate se considera ca si textul actual (Valabilitatea de 4 ani) este destul de rigid, pornindu-se de la principiile care guverneaza intreaga materie a negocierilor colective.

De asemenea, constatarea reprezentativitatii din doi in doi ani inseamna costuri marite atat pentru sindicate si patronate, dar si cheltuieli publice suplimentare.

29. Dispozitiile art. 225 alin. 1 nu este necesar deaorece in temeiul art. 21 din Constitutia Romaniei (revizuita) instanta poate fi sesizata cu o cerere de constatare a reprezentativitatii de orice persoana interesata, chair o alta organizatie sindicala.

30. Art. 226 - prin prevederile sale anuleaza efectul si forta juridicva a unei hotarari judecatoresti ramasa definitiva si irevocabila.

Propunerea noastra este de a ramane valabile hotararile judecatoresti existente privind constatarea reprezentativitatii, urmand ca la expirarea termenului de valabilitate al acestora sa se obtina o hotarare judecatoreasca de constatare a reprezentativitatii sub nivelul noilor reglementari legale in materie.

PRESEDINTE,

Iacob BACIU