Referitor la proiectul Legii Codului Dialogului Social propus de către
Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, vă prezentăm punctul
de vedere al confederaţiei noastre.
1. La art. 1 unde se definesc termenii consideram ca se va crea o
confuzie in ceea ce priveste denumirea organizatiilor patronale (art.1
alin.6);
2. La art. 1 pct. 18 este necesara o precizare clara in privinta a ceea
ce se intelege prin sectoarele de activitate raportat la Codul CAEN
Rev.2.
Titlul II - SINDICATELE
3. La art. 3 alin.1, textul propus restrange aria persoanelor care pot
sa constituie sau sa adere la un sindicat, eliminandu-se aceasta
posibilitate persoanelor in curs de calificare, persoanelor care
exercita o meserie sau o profesiune in mod independent si stipulandu-se
strict aceasta posibilitate persoanelor incadrate cu contract individual
de munca (CIM). Dar, exista si contractul de ucenicie care este o forma
atipica a CIM, iar aceste persoane nu-si pot exercita dreptul de
asociere, precum si cei care exercita o profesiune independenta.
Consideram ca textul contravine art. 40 alin.1 din Constitutia Romaniai
(revizuita) in care se stipuleaza clar ca: 'cetatenii se pot asocia
liber in partide politice, in sindicate, in patronate si alte forme de
asociere'.
Prin urmare consideram ca textul actual al Legii nr. 54/2003 (art. 2
alin.1) este constitutional si in spiritul Conventiei nr. 87/1948 a OIM,
ratificata de catre Romania, trebuie mentinut.
4. La art.3 alin.2 se impune clarificarea notiunii de 'sector de
activitate', deoarece la art. 1 se utilizeaza sintagma 'sectoare
economice'.
5. Prevederile art. 10 reduce substantial protectia membrilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor.
Actualul text al Legii nr. 54/2003 (art. 10 alin.1) a fost preluat
aproape identic din art.11, Legea 54/1991. Referitor la acest text
Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 104/1995 , a decis ca el nu are
semnificatia unui privilegiu, ci a unei masuri de protectie spre a
asigura egalitatea de tratament intre sindicat, pe de o parte, si
societatea comerciala, pe de alta parte, deoarece societatea comerciala
(angajatorul) ar avea un puternic mijloc de presiune asupra
reprezentantului sindicatului si ar afecta indeplinirea de catre
sindicat a rolului sau constitutional consfintit de art. 9 din
Constitutia Romaniai.
De asemenea, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 100/2000 a mai
retinut ca prevederile mentionate nu contravin in nici un mod
principiului constitutional al economiei de piata.
Instituirea protectiei legale pentru reprezentantii alesi ai organelor
de conducere ale sindicatelor nu contravine libertatii comertului, ci
dimpotriva, aceasta este necesara pentru buna organizare si functionare a
unei societati comerciale intr-o structura care sa asigure desfasurarea
activitatii sindicatului, potrivit scopului infiintarii lui. (a se
vedea si Decizia nr. 24/2003 a Curtii Constitutionale)
Prin urmare, consideram ca la art. 10, pe langa textul actual sa se
introduca si prevederile art. 10 alin. 1 - 3 din actuala lege.
6. La art. 12, 13 se introduce sintagma 'organe executive de conducere'.
Iar la art. 17 se utilizeaza sintagma 'organe de conducere'.
Consideram ca utilizarea sintagmei 'organe executive de conducere'
contravine Conventiei nr. 87/1948 a OIM, precum si art. 7, atat din
Legea nr. 54/2003, cat si din proiectul de modificare.
7. La art. 20 alin.3 se va introduce termenul ... compunerea organelor de conducere a sindicatelor.....
8. Modificarea substantiala a continutului art. 22 alin. 3 din Legea nr.
54/2003 are drept consecinta restrangerea posibilitatii de desfasurare a
activitatii unei organizatii sindicale si, implicit, a reprezentantilor
acestora, ceea ce contravine Conventiei nr. 87/1948 si 135/1971 ale
OIM. (conventii ratificate de Romania).
9. La art. 28 alin.2 modificarea impune o regula birocratica ce reprezinta o frâna in activiatea sindicala.
Actualul text al art.28 alin. 2 (din Legea nr. 54/2003) prezuma
existenta unui mandat implicit acordat reprezentantului sindicatului in
astfel de cazuri. Ori, este lesne de inteles ca prin alegerea membrilor
in organele de conducere, membrii de sindicat le-au acordat si acest
mandat.
Conform scopului organizatiei sindicale care apara interesele
profesionale, economice si sociale ale membrilor sai (art. 9 din
Constitutia Romaniei), propunem mentinerea acestui text.
10. Formularea art. 31 contravine art. 28 alin.1 si da de inteles ca
federatiile sau confederatiile sindicale nu pot sa reprezinte si in alte
situatii organizatiile sindicale membre.
Prin urmare, textul art. 31 din Legea 54/2003 este conform rolului acestor structuri sindicale.
11. Actuala formulare la art. 34 restrange posibilitatea de a negocia si
a stabili prin contractul colectiv de munca modalitatile in care
membrii organului de conducere al sindicatului sa-si desfasoare
activitatea.
12. Teza finala din art. 35 alin. 1 si anume: 'fara obligatia
angajatorului de a plati drepturile salariale pentru aceste zile',
contravine libertatii de vointa a partilor in ceea ce priveste
negocierea contractului colectiv de munca, precum si Conventiei nr.
135/1971 a OIM, ratificata de Romania.
Aceasta prevedere constituie o imixtiune in relatia sindicat-angajator (patronat) si o consideram inacceptabila.
Alin. 2 nu isi are rostul, iar alin.3 este lipsit practic de continut in contextul tezei finale din alin.1
13. La art. 43 - alin. 2 nu-si mai are rostul.
14. La art. 51 alin.3, criteriul de 50% +1 este prea mare si consideram
ca actuala prevedere de 1/3 (33,33%) ca numar de membri din totalul
salariatilor este suficient.
De altfel si in literatura juridica cand s-a introdus aceast text (prin
Legea nr. 143/1997) a fost considerat benefic in spiritul pluralismului
sindical
15. Referitor la art. 52 si 53, consideram ca este inoportun sa depunem
dosarele si la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale pentru
constatarea reprezentativitatii federatiilor si a confederatiilor
sindicale. Conditionarea depunerii dosarului la instanta judecatoreasca
competenta de obtinerea unei dovezi de la MMFPS, contravine Conventiei
nr. 87/1948 a OIM, precum si a legislatiei europene in materie
referitoare la libertatile sindicale si constituie o interventie a
autoritatilor publice de natura sa limiteze ori sa intrerupa exercitarea
drepturilor organizatiilor sindicale.
Titlul V
C. Consiliul Economic si Social
16. O observatie de fond o constituie Cap. 4 - Desemnarea membrilor Comitetului Economic si Social European (CESE).
Conditionarea calitatii de a fi membru CESE de aceea de a fi membru al
Consiliului Economic si Social din Romania ni se pare exagerata, daca nu
chiar absurda.
Nu exista prevederi in Tratatul de la Lisabona (TUE si TFUE) si nici in Regulamentul CESE privind aceasta conditionare.
Mai mult decat arat, activitatea la CESE este ampla in sensul
participarii la sesiunile plenare lunare, a sedintelor sectiunilor
specializate (cate doua/membru),observatoare, grupuri de studii pe
diferite avize, precum si alte activitati de promovare a imaginii CESE.
In aceste conditii exista riscul ca cei 15 membri ai CESE sa nu poata
participa la sedintele CES si sa nu existe astfel cvorumul necesar.
Titlul VII
D. Negocierile colective de munca
17. Se impune clarificarea prevederilor art. 128 alin.2 si 3 din proiect.
18. La art. 133 lit.c: sintagma 'si care fac parte din organizatiile
patronale semnatare ale contractului' trebuie eliminata. Aceasta
prevedere va avea drept consecinta dezafilierea unitatilor din cadrul
organizatiilor patronale semnatare ale Contractului Colectiv de Munca
din sectorul de activitate, va crea o concurenta neloiala si dumping
fiscal in privinta costurilor cu resursa umana, implicit, o
dereglementare pe piata muncii in sectorul respectiv.
Consideram ca actuala formulare din Legea nr. 130/1996 (republicata) este utila si necesara.
19. Nu suntem de acord cu eliminarea negocierii colective la nivel
national. Existenta Contractului Colectiv de Munca unic la nivel
national este necesara, asemenea contracte existand in statele membre
ale Uniunii Europene. (UE).
20. La art. 135 alin.1, lit.'a' si alin. 2 lit.'b' sunt prevederi
contrare art. 5 din Conventia nr. 135/1971 si are drept consecinta '
diminuarea rolului si pozitiei sindicatelor interesate sau a
reprezentantilor acestora'.
21. La art. 136 alin.2, textul este inutil deoarece prin semnarea CCM
este logic si firesc in spiritul principiului ca un CCM 'constituie
legea partilor' si a prevederilor art. 41 alin.5 din Constitutia
Romaniei, care garanteaza 'caracterul obligatoriu al Conventiilor
colective', prevederile sale sa fie respectate.
Nu este necesar continutul alin. 2.
22. La art. 141 - consideram inoportuna si contrar prevederilor
Conventiei 154/1981 a OIM (ratificate de Romania prin Legea nr.
112/1992) limitarea la 24 de luni a duratei unui contract colectiv de
munca. Textul art. 23 alin. 1 din Legea nr. 130/1996 (abrogat prin
modificarile aduse Codului Muncii) era si este in continuare necesar si
util.
23. La art. 141 alin. 4 il consideram inutil in conditiile in care se
introduce modificarea propusa de catre noi la art. 133 lit. 'c' (vezi
pct. 18).
24.La art. 143 alin.4 - contravine Conventiei nr. 154/1981 a OIM fiind
contrara art. 5, pct.1 si pct. 2 lit.'a' si 'c'. Formularea propusa este
contrara scopului reglementarii legale mai sus mentionate.
25. La art. 143 alin. 5 textul contravine in mod flagrant Conventiei nr.
98/1949 si Conventiei 154/1981 (art.7-8) ale OIM. In general
autoritatile administrative nu au caderea legala de a aproba Conventiile
Colective de Munca.
26. Art. 146 este o consecinta a unor prevederi anterioare, dar nu
suntem de acord cu acest text conform celor precizate anterior.
27. Art. 153 introduce cu putere de lege orice alte tipuri de acorduri,
conventii sau acorduri scrise. Notiunea de conventie este inutila
pentru ca in conformitate cu prevederile art. 1 alin.9 din actualul
proiect de lege 'contractul colectiv de munca este conventia incheiata
in forma scrisa....'
Pe de alta parte a institui caracterul de lege a partilor oricarui tip
de acord sau intelegere, in afara contractului colectiv de munca, ni se
pare ca ducem in derizoriu acest contract colectiv.
Titlul VIII
E. Reglementarea modalitatilor de solutionare a conflictelor de munca
27. Consideram ca jurisdictia specializata in materia dreptului muncii
si asigurarilor sociale impune o lege speciala care sa nu fie parte
(titlu) in corpul aceste legi a dialogului social.
Titlul X
F. Dispozitii finale si tranzitorii.
28. La art. 224 alin.2 consideram ca termenul de valabilitate al
reprezentativitatii unei organizatii sindicale sa fie mentinut cel
actual de 4 ani de la data ramanerii definitive a hotararii
judecatoresti prin care se constata acest fapt.
In literatura juridica de specialitate se considera ca si textul actual
(Valabilitatea de 4 ani) este destul de rigid, pornindu-se de la
principiile care guverneaza intreaga materie a negocierilor colective.
De asemenea, constatarea reprezentativitatii din doi in doi ani inseamna
costuri marite atat pentru sindicate si patronate, dar si cheltuieli
publice suplimentare.
29. Dispozitiile art. 225 alin. 1 nu este necesar deaorece in temeiul
art. 21 din Constitutia Romaniei (revizuita) instanta poate fi sesizata
cu o cerere de constatare a reprezentativitatii de orice persoana
interesata, chair o alta organizatie sindicala.
30. Art. 226 - prin prevederile sale anuleaza efectul si forta juridicva
a unei hotarari judecatoresti ramasa definitiva si irevocabila.
Propunerea noastra este de a ramane valabile hotararile judecatoresti
existente privind constatarea reprezentativitatii, urmand ca la
expirarea termenului de valabilitate al acestora sa se obtina o hotarare
judecatoreasca de constatare a reprezentativitatii sub nivelul noilor
reglementari legale in materie.
PRESEDINTE,
Iacob BACIU