Comunicate‎ > ‎

Raportul Misiunii Federaţiei Europene a Jurnaliştilor în România

postat 21 feb. 2011, 01:00 de Office Mediasind   [ actualizat la 18 oct. 2015, 02:51 de Cristi Godinac ]

JURNALISM ÎN UMBRĂ:

provocarea pentru libertatea presei în România

 

Raport al Misiunii FEJ în România

3-4 Februarie 2011

                 

 

 

European Federation of Journalists Residence Palace Rue de la Loi 155 1040 Brussels  Belgium Tel +32(0)2 2352 200 Fax +32(0)2 2352 219

website:  http://europe.ifj.org/en  • Email: efj@ifj.org


Raport engl.


Raport română


Introducere                                                                                                         

I. Jurnaliștii și Legea                

II. Profesionalism și Etică

III. Afaceri media                                    

Recomandări ale Misiunii FEJ 

 

Anexe

I. Programul Misiunii

II. Lista persoanelor întâlnite și a participanților la la masa-rotundă

III. Declarația comună privind Taxa SRTV

IV. Comunicat de presă FEJ

V. Articole în presă


©2011 European Federation of Journalists

 

Introducere

În perioada 3-4 februarie, Federația Europeană a Jurnaliștilor a efectuat o Misiune în România la invitația membrului său afiliat, Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind.

În timp ce atenția Europei este focalizată pe subiecte exacte, precum Legea Presei din Ungaria sau conflictul de interese al Primului Ministru italian, situația jurnaliștilor în România continuă să rămână problematică din mai multe puncte de vedere, din cauza  influenței politice  necorespunzătoare și  atacurilor serioase și repetate împotriva jurnaliștilor și a instituțiilor din care fac parte, exercitate de către grupuri politice.

Pe parcursul celor două zile, misiunea a avut întâlniri cu lideri ai jurnaliștilor, decidenți politici, precum și cu directorii radioului, televiziunii și agenției de presă și s-a întâlnit cu 50 de jurnaliști și profesioniști din media în cadrul unei mese rotunde, relatată  pe larg în presă.

Misiunea a susținut Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind care, recent, a negociat cu succes un nou contract colectiv de muncă pentru jurnaliști și care, de asemenea, luptă împotriva tentativelor Guvernului de a ataca independența presei și de a suprima dreptul de negociere al angajaților din toate sectoarele economiei.

Misiunea a fost formată din Secretarul general al Federației Internaționale a Jurnaliștilor, Aidan White, Co-directorul Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, Marc Gruber şi Preşedintele Uniunii Jurnaliştilor din Macedonia şi Tracia, Moschos Voitsidis.

Acest raport înglobează cele mai importante îngrijorări și constatări ale Misiunii, dar formulează o serie de recomandări.

 

 

JURNALIȘTII ȘI LEGEA: DE LA RĂU LA MAI RĂU?

 

Strategia Națională de Apărare țintește presa

Misiunea FEJ a fost informată despre adoptarea, la 23 iunie 2010, de către Consiliul Superior de Apărare a Țării, a Strategiei Naționale de Apărare a Țării care include o prevedere potrivit căreia mass-media reprezintă o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale.

„Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţiile statului reprezintă o (…) vulnerabilitate a statului român.”.

Includerea unei astfel de aserţiuni într-un document oficial a provocat o puternică reacție din partea jurnaliștilor și a grupurilor militante pentru libertatea de expresie care au catalogat-o drept un atac asupta libertății presei și împotriva standardelor existente în acest domeniu în țările membre ale Uniunii Europene și ale NATO.

 

Misiunea a ridicat această problemă la întâlnirea cu membrii Comisiei de Cultură a Senatului din 3 februarie. Parlamentul European a redeschis, recent, Petiția depusă împotriva României de către Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind, CSDR și susținută de FEJ.

Acest document reprezintă, în opinia noastră, o încălcare gravă a unui stat membru al Uniunii Europene de la următoarelor norme juridice fundamentale:  

 

         Articolul 11 din Carta Drepturilor  Fundamentale a Uniunii Europene

„Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a transmite informaţii sau idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Libertatea şi pluralismul mijloacelor de informare în masă sunt respectate”

 

         Articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

 „Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii sau idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

Astfel, în conformitate cu articolul 52 alin 3 din Cartă, acest drept are acelaşi înţeles şi acelaşi domeniu de aplicare ca şi cel garantat prin CEDO. Restrângerile care pot fi aduse acestui drept nu le pot depăşi, prin urmare, pe cele stabilite la articolul 10 alineatul 2.

 

         Cazul Handyside (7 Decembrie, 1976/49), Curtea Europeană a Drepturilor Omului

 

„Începând cu hotărârea Handyside (7 decembrie 1976, /49), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut că libertatea de exprimare consacrată prin articolul 10 al CEDO este unul din drepturile fundamentale într-o societate democratică bazată pe pluralism, toleranţă şi spirit de deschidere. Astfel, Curtea a afirmat că libertatea de exprimare nu priveşte numai informaţiile şi ideile primite în mod favorabil sau considerate ca inofensive ori indiferente, dar şi pe cele care scandalizează, şochează sau neliniştesc statul ori o parte oarecare a populaţiei.”

 

         Articolul 6. din Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene

“Uniunea recunoaşte drepturile libertăţile şi principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adoptată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceeaşi valoare juridică cu cea a tratatelor”.

Parlamentul European a redeschis, recent, Petiţia împotriva Românei depusă de Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, CSDR şi sprijinită de FEJ.

 

 

 

Amenințări la adresa Libertății Presei: Legea Jurnalistului (Ghişe) şi Legea Presei (Prigoană)

 

Recent, în Parlamentul României au fost depuse două proiecte de lege privind mass-media care afectează libertatea de expresie. Legea Jurnalistului a deputatului Ioan Ghişe cere jurnaliştilor să fie certificaţi profesional la fiecare trei ani şi psihologic, anual.

Un al doilea proiect de Lege, propus de deputatul Silviu Prigoană, acordă noi atribuţii Consiliului Naţional al Audiovizualului, acesta devenind, practic, un Minister al Presei pentru media electronică şi tipărită, la fel ca recentele propuneri adoptate în Ungaria. 

 

FEJ și-a exprimat puternice rezerve și opoziția față de cele două proiecte de lege. Amândouă sunt periculoase și pot avea un efect dăunător asupra libertății presei  prin accentuarea utilizării instrumentelor legale pentru rezolvarea unor nemulţumiri personale împotriva presei, negarea principiului autoreglementării în ceea ce privește conținutul editorial  și subminarea profesionalismului jurnaliștilor și a angajaților din sfera de informare. 

 

 

Politizarea instituţiilor media și subfinanţarea instituţiilor publice

De mai bine de 22 de ani după căderea dictaturii Ceauşescu, toate instituţiile publice de media – Televiziunea Naţională şi Radioul Naţional – sunt sub un control și o influență politică necorespunzătoare.  Structurile de conducere și de administrare nu sunt foarte diferite de modelele folosite în timpul perioadei comuniste.

Niciuna dintre modificările cadrului legal făcută în aceşti ani nu rezolvat problema amestecului politic continuu în mass-media publice.

Mai mult, instituțiile publice de media sunt subfinanțate, iar procedura de finanțare este una arbitrară şi depinde de simpatiile politice.

Romania are cea mai mică plată pentru mass media din Uniunea Europeană, cu o taxă pe cap de locuitor de mai puțin de 1,5 euro pe lună valabilă pentru radio și televiziune împreună.

În plus, alte probleme apar la Agenția Națională de Presă care este supervizată de Parlament. Salariile sunt decise și plătite de către Ministerul de Finanțe. Aceste salarii sunt cele mai mici plătite în întreaga industrie media din România. Salariul de bază pentru un reporter – începător este mic, la valoarea de 100 de euro pe lună.

 

 

Misiunea FEJ s-a întâlnit cu liderii radioului, televiziunii și agenției de presă publice AGERPRES. FEJ a discutat cu ei despre îngrijorările lor legate de subfinanțarea drastică a serviciilor publice de media și despre necesitatea îmbunătățirii statutului jurnaliștilor ca profesioniști independenți. (În cazul AGERPRES, jurnaliștii sunt considerați funcționari publici).

“Este mai bine să păstrăm prevederile actuale decât să riscăm o nouă lege care ar putea fi și mai rea”, este sentimentul care i-a fost împărtășit, de mai multe ori, misiunii FEJ.

Misiunea FEJ a ajuns la concluzia că, de fapt, jurnaliștii, politicienii și publicul nu au neapărat nevoie de o nouă lege, ci de o politică media mult mai flexibilă, transparentă și corectă. Amestecul politicului și nevoia pentru standarde etice nu pot fi soluționate doar prin lege, ele fac parte dintr-o serie mai largă de probleme proprii unei culturi politice care este deteriorată care încă are nevoie să dezvolte un caracter democratic, tolerant și pluralist în România.

 

Proiectul de lege care elimină drepturile de negociere în Ramura Mass-Media

Un nou proiect de lege promovat de Ministerul Muncii încearcă pur și simplu ştergerea ramurii media din noua legislaţie a muncii și ar scoate dintr-o dată mass-media de pe scena relațiilor industriale. Noile reguli fac imposibilă negocierea Contractelor Colective de Muncă care reglementează activitatea media în România.

Date fiind aceste circumstanțe, jurnaliştii nu ar avea nicio protecţie împotriva contractelor abuzive de muncă.

 

Misiunea FEJ s-a întâlnit cu liderii Federației Române a Jurnaliștilor MediaSind, precum și cu reprezentanții săi afiliați din radio, televiziune și presa scrisă. De asemenea, aceștia s-au întâlnit cu liderul Confederației Sindicatelor Democratice din România.

Deși FRJ MediaSind a negociat cu succes reînnoirea Contractului Colectiv de Muncă la nivel de Ramură Mass-Media care include și clauza de conștiință, precum și, de asemenea, contracte la nivel de unitate cu AGREPRES și Realitatea Media, intenția de eliminare a Contractelor Colective amenință drepturile fundamentale ale muncii jurnaliștilor și a angajaților din media și trebuie atacată.


PROFESIONALISM ȘI MORALĂ: AUTOREGLEMENTAREA PRIMEAZĂ

 

Nerespectarea CCM la nivel de ramură, a codului deontologic şi a clauzei de conştiinţă

În ciuda existenței Contractelor Colective de Muncă, angajatorii nu respectă întotdeauna aceste standarde. FRJ MediaSind a câştigat mai multe procese împotriva angajatorilor care nu au respectat drepturile jurnaliştilor prevăzute de Contractul Colectiv de Muncă, incluzând nivelul venitului, Codul Deontologic şi clauza de conştiinţă. O Comisie Paritară[1] înființată de organizațiile sindicale și cele patronale se așteaptă să consolideze respectarea Contractelor Colective, deciziile acesteia fiind obligatorii. Cu toate acestea, mecanismul nu funcționează în mod satisfăcător.

Jurnaliștii întâlnesc obstacole din cauza proceselor îndelungate de judecată (câteodată durează câţiva ani). Aceasta presupune o rezistență prelungită la condițiile dificile de muncă. Instituțiile guvernamentale responsabile cu aplicarea legislației muncii și a Contractelor Colective de Muncă sunt lipsite de capacitatea și resursele necesare pentru implementarea lor. Această situație acționează în sensul descurajării jurnaliștilor de a depune o reclamație și, în consecinţă, mulți jurnaliști nu consideră utilizarea unei astfel de proceduri drept o opțiune viabilă.

 

Misiunea FEJ a aflat că mulți angajatori ocolesc Contractele Colective de Muncă sau oferă doar salariul minim, compensându-l prin așa-numitele “drepturi de autor”.Acest lucru se face plătind doar un salariu simbolic și completându-l cu plăți ulterioare publicării materialelor. Aceste taxe nu atrag costuri sociale pentru angajator şi nu sunt luate în considerare ca venituri pentru pensie sau alte beneficii sociale. Această practică este larg răspândită şi pare să fie încurajată de către autorităţi. FEJ consideră că este periculos şi nedrept, deoarece privează angajații de protecţie socială adecvată și de  drepturile ulterioare la pensie. Această practică stabileşte un precedent negativ care ar putea fi preluat și de alte ţări din regiune.

Misiunea FEJ s-a întâlnit cu preşedintele Confederației Sindicatelor Democratice din România şi, împreună cu FRJ MediaSind, au fost de acord că apărarea Contractului Colectiv de Muncă la nivel de Ramură Mass-Media este o prioritate pentru următoarele luni.


Suplimentar cadrului strict de reglementare, este rolul sindicatelor şi datoria guvernului să se asigure că toate contractele colective existente, fie sectoriale, fie pe unitate, sunt respectate în întregime și aplicate.

 

Activitatea Comitetelor Sectoriale este blocată

 

Potrivit legislaţiei româneşti, statul ar trebui să finanţeze Comitetele Sectoriale, inclusiv cele din media, pentru a îmbunătăţi aptitudinile, capacitatea și competența angajaților profesioniști. Practic, aceste organisme trebuie să certifice standardele jurnalistice şi să dezvolte noi câmpuri de activitate în cadrul industriei de media.

Totuși, activitatea Comitetelor Sectoriale pentru media este blocată în prezent din cauza subfinanțării severe și a lipsei resurselor umane. Această situație împiedică jurnaliștii să fie certificați în conformitate cu abilitățile lor și, în consecință, împiedică mobilitatea lor profesională în interiorul și exteriorul României potrivit calificărilor certificate.

 

Autoreglementarea jurnaliştilor/bloggerilor/editorilor/patronilor

Mulţi politicieni au promovat o Lege a Presei, spre deosebire de profesioniștii din media care caută forme de responsabilizare în baza regulilor stabilite prin autoreglementare.

 

O îngrijorare majoră identificată de către Misiunea FEJ este lipsa unui mecanism bine stabilit și recunoscut de autoreglementare a mass media. În cazul particular al mass media publică, sistemul actual de administrare și management  a eșuat să creeze condițiile pentru organisme de conducere independente politic pe de o parte, şi a eșuat să creeze condiții pentru ca jurnaliști să activeze într-un mediu etic și independent, pe de altă parte.

Este stringentă promovarea unei dezbateri cu privire la importanţa unei noi abordări asupra responsabilității mass-media care justifică principiul de autoreglementare, dar consolidează valoarea medierii disputelor asupra conținutului, care promovează educația și conștientizează valoarea jurnalismului etic și independent şi care susţine cele mai înalte niveluri de protecție legală a libertății de expresie.

 

Competenţe media

La fel ca în multe alte țări, competența media este insuficientă sau nu este adaptată la schimbările profunde ale jurnalismului și ale mass-media în general.

 

 

MEDIUL DE AFACERI ÎN MEDIA: INOVAŢIA ESTE ABSOLUT NECESARĂ

Lipsa acţiunilor de revigorare și consolidare a industriei media

România are una dintre cele mai ridicate rate a TVA-ului din Uniunea Europeană pentru industria media. Dacă TVA-ul în UE este între 0-5%, în România este de 24% pentru producția media și 9% pentru distribuţie. Presa din România nu a primit nicio subvenţie pe durata crizei economice internaționale, în timp ce alte ţări europene au alocat sprijin substanțial pentru media locale și naționale. Mai mult de 6.000 de jurnalişti au fost concediaţi în anii precedenți și sute de publicaţii au fost închise; în ciuda acestei situații dificile am constatat lipsa oricărei reacții din partea autorităților pentru a sprijini media din România.

 

Situaţia RODIPET

Cel mai important lanţ de distribuţie este în faliment și o investigaţie penală în acest caz este în derulare. Între timp, mass-media tipărite au rămas fără o alternativă eficientă de vânzare.

 

 

RECOMANDĂRI

Jurnaliştii și Legea

 

1.     Excluderea din Strategia Naţională de Apărare a României a prevederii privind presa.

2.     Respingerea proiectelor de lege cu privire la mass-media; admonestarea inițiatorilor legilor care contravin cu angajamentele politice ale partidelor din care provin. Autoritățile și partidele politice ar trebui să-și reafirme public sprijinul pentru libertatea presei ca un principiu fundamental al democrației.

3.     Modificarea Legii de organizare şi funcţionare a SRR şi SRTV, ANP Agerpres în sensul depolitizării, profesionalizării Consiliilor de Administrație, numirea unor profesioniști în aceste domenii printr-o procedură transparentă agreată cu societatea civilă.

4.     Modificarea în regim de urgenţă a Legii de organizare şi funcţionare a SRR, SRTV și AGERPRES, în scopul creșterii taxei radio-tv la un nivel corespunzător de finanțare, prin consultarea cu organizaţiilor sindicale şi profesionale. Modificarea sistemului de finanțare al AGERPRES cu scopul de a o face o instituție media autentică în care angajaţii să nu mai fie consideraţi funcționari publici.

5.     Respingerea propunerilor de modificare a legislaţiei muncii, Legii Sindicatelor, Legii Patronatelor, contractelor negocierilor colective, conflictelor de muncă care ar duce la desfiinţarea „ramurii mass media” ca entitate recunoscută în dialogul social, inclusiv prin apelarea Curții Constituționale sau a instituțiilor europene.

 

 

 

Profesionalism și etică:

 

1.     Consolidarea şi dezvoltarea rolului funcţionării Comisiilor Paritare la nivel de  ramură.

2.     Crearea Tribunalelor Muncii.

3.     Ridicarea problemei plății jurnaliștilor pe drepturi de autor în locul unor salarii pe carte de muncă.

4.     Respectarea și aplicarea Legii Române în cazul Comitetelor Sectoriale.

5.     Promovarea Codului Deontologic.

6.     Promovarea unei dezbateri privind importanța unei noi abordări privind responsabilitatea și etica mass-media, crearea și consolidarea unui autentic Consiliu de Etică format din profesioniști media și organizații ale societății civile, dar nu din reprezentanți ai statului sau ai instituțiilor politice.

7.     Dezvoltarea competenţelor media ca materie de studiu în şcoli, universități, precum și introducerea temei în programele de formare continuă a adulţilor.

 

Mediul de afaceri din presă

1.     Acordarea aceluiași TVA ca în alte țări europene.

2.     Dezvoltarea, în cadrul unui parteneriat între autorități, patroni și angajați, a unor modele de sprijin public pentru media naționale și locale.

3.     Implicarea la nivel oficial în salvarea și redeschiderea celei mai mari societăți de distribuție a presei RODIPET

 

ANEXA I - PROGRAMUL MISIUNII FIJ-FEJ ÎN ROMÂNIA

 

Joi, 3 Februarie

10.30 -12.00  - întâlnire board MediaSind

12.00 - 13.00 – întâlnire conducere ANP Agerpres

15.00 -16.00 – vizită Societatea Română de Radiodifuziune

16.00 –16.30 -  întâlnire conducere CSDR

17.00 – întâlnire Parlament

 

Vineri, 4 Februarie

10.00  - 11.30  - dezbateri în cadrul mesei rotunde

12.00  – 13.30 – concluzii

13.30 – 14.00 -  interviuri presă

15.30 – 17.00 – vizită Televiziunea Română

17.00 – plecare spre Târgovişte, fosta capitală a Ţării şi locul unde s-a născut fondatorul primului ziar din România, Ion Heliade Rădulescu

18.00 – 18.30 – emisiune la Trustul de Presă ARTPRESS

18.30 – 19.30 – vizită la Trustul de Presă ARTPRESS; discuţii cu reprezentanţii presei locale şi cu liderii Patronatului Presei din România ROMEDIA

 

 

ANEXA II – Lista persoanelor pe care Misiunea FEJ i-a întâlnit și a participanților la masa rotundă

Misiunea FEJ a avut întâlniri separate cu:

  1. Sergiu Nicolaescu, președinte al Comisiei pentru Cultură din cadrul Senatului
  2. Aledin Amet, Vice-președinte al Comisiei pentru Cultură a Camerei Deputaților
  3. Gheorghe Bârlea, senator PDL
  4. Avram Crăciun, senator PSD
  5. Florin Davidescu, consilier în cadrul Comisiei pentru Cultură a Senatului
  6. Ioan Mihai Roșca, Director-General al ANP AGREPRES
  7. Argentina Traicu, Director-General adjunct al ANP AGERPRES
  8. Elena Murar, Director Financiar al ANP AGERPRES
  9. Maria Schifirneț, vicepreședinte al Sindicatului din cadrul AGERPRES, coordonator al Departamentului Media din cadrul FRJ MediaSind
  10. Dan Mihăiescu, vicepreşedinte al Sindicatului Jurnaliştilor Profesionişti
  11. Dan Șanta, președinte al Departamentului pentru Relații Internaționale al SRR
  12. Zorin Diaconescu, consilier editorial al Președintelui-Director-General al SRR
  13. Andras Istvan Demeter, Președinte-Director-General al SRR
  14. Alexandru Lăzescu, Președinte-Director General al SRTV
  15. Teodor Vasiliu, Președinte al Organizației Patronale ROMEDIA
  16. Iacob Baciu, Președinte al Confederației Sindicatelor Democratice din România (CSDR)
  17. Carmen Ionescu, Președinte al Departamentului Relații Internaționale al CSDR
  18. Cezar Ioan Corîci, Președinte UGIR 1903

 

Lista invitaţilor la masa rotundă "Mass-media din România – provocările şi oportunităţile anului 2011” - 4 februarie 2011

 

  1. Mihai Marc, Ambasada Germaniei
  2. Balazs Adam, Consilier în cadrul Departamentului Politic al Ambasadei Ungariei
  3. Yoann Talhouarne, Responsabil Departament pentru audiovizual din cadrul Ambasada Franţei
  4. Gabriela Manea, Ambasada Olandei
  5. Alexandru Lăzescu, Preşedinte – Director General Societatea Română de Televiziune
  6. Andras Istvan Demeter, Preşedinte – Director General Societatea Română de Radio
  7. Argentina Traicu, Director General-adjunct ANP Agerpres
  8. Cătălina Matei, redactor-șef ANP AGERPRES
  9. Sorin Rada, membru al Consiliului de Administrație al SRTV
  10. Sorin Burtea, membru al Consiliului de Administrație al SRTV
  11. Dani Constantin, vicepreşedinte Sindicatul pentru Unitatea Salariaţilor din TV (SPUS TV)
  12. Larisa Ghițulescu, Director al Departamentului Comunicare al SRTV
  13. Horia Grușcă, redactor SRTV, membru în Comisia de Etică
  14. Victor Boştinaru, europarlamentar
  15. Dan Șanta, Director al Departamentului Relații Internaționale al SRTV
  16. Zorin Diaconescu, consilier editorial al Președintelui-Director-General al SRR
  17. Cezar Ion, preşedinte Asociația Jurnaliștilor Români
  18. Victor Boștinaru, europarlamentar
  19. Iulian Donici, consilier al europarlamentarului Victor Boştinaru
  20. Renate Weber,  europarlamentar
  21. Maria Schifirneţ, coordonator Departament Presă scrisă, FRJ MediaSind
  22. Ioana Avădani, Director Executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI)
  23. Cristina Lupu, Coordonator Programe CJI
  24. Mircea Toma, Preşedinte Active Watch Agenţia de Monitorizare a Presei
  25. Maria Popa, Active Watch Agenţia de Monitorizare a Presei
  26. Teodor Vasiliu, Preşedinte Patronatul Presei din România, ROMEDIA
  27. Alexandru Mărgăritescu, Director Comunicare şi Imagine UNPR
  28. Cezar Ioan Corîci, Preşedinte UGIR 1903
  29. Cristi Godinac, preşedinte Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind
  30. Adrian Valentin Moise, Vicepreşedinte al Departamentului Radio FRJ MediaSind
  31. Marius Drăghici, jurnalist freelancer
  32. Constantin Rădulescu, RODIPET
  33. Marinela Balabuți, ITM București
  34. Cristian Mititelu, Consiliul Naţional al Audiovizualului
  35. Rodica Anghel, Consiliul Naţional al Audiovizualului
  36. Bogdan Gamaleţ, Uniunea Ziariştilor Profesionişti
  37. Elena Coman, Manager de Comunicare, Fundaţia Soros România
  38. Petru Zoltan, Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigaţie (CRJI)
  39. Doina Şerban, Reprezentanţa PE în România
  40. Radu Popescu, avocat FRJ MediaSind
  41. Andrei Ioniţă, preşedinte Asociaţia Studenţilor de la Jurnalism şi Comunicare
  42. Florian Goldstein, Director "Bursa"
  43. Michael Bird, redactor-șef “The Diplomat”
  44. Costantin Oprișiu, Uniunea Ziariștilor Profesioniști
  45. Costea Daniel - The Money Channel
  46. Gabriela Moise, FRJ MediaSind
  47. Iulia Petre, redactor ANP AGERPRES
  48. Ioana Stăţescu, reporter Radio Romania
  49. Adrian Cristea, reporter Radio Romania
  50. Liliana Simionescu, Radio France Internationale
  51. Bărgăoanu Alina, Hotnews
  52. Mădălina Cerban, Mediafax
  53. Maria Lazăr Pop, Adevărul newspaper
  54. Costea Daniel, The Money Channel
  55. Simina Mistreanu, www.wall-Street.ro
  56. Adrian Iclozan,The Money Channel
  57. Dan Mihăiescu, ANP AGERPRES
  58. Florin Budescu, www.StareaPresei.ro
  59. Tuţă Radu, ANP AGERPRES
  60. Andrei Niculescu, Sindicatul Jurnaliștilor Profesioniști
  61. Ana Pleşcan, Sindicatul 2002 din TVR

 

 

ANEXA III – Declaraţia privind taxa TV

Eliminarea taxei SRTV este inacceptabilă

 

Centrul pentru Jurnalism Independent, ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei şi Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind protestează faţă de adoptarea de către Camera Deputaţilor a propunerii legislative prin care se elimină obligativitatea taxei pentru serviciile televiziunii publice şi solicită Senatului, în calitate de cameră decizională, să respingă proiectul de lege.

La 5 februarie a expirat termenul de 45 de zile în care Camera Deputaţilor putea să se pronunţe asupra iniţiativei unui grup de parlamentari PSD care viza  modificarea art. 40 din legea nr. 41 /1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune. În lipsa oricărei dezbateri pe marginea acestei iniţiative, proiectul de lege a fost considerat aprobat tacit şi urmează a fi înaintat Senatului.

Semnatarii sunt de părere că această iniţiativă legislativă pune în pericol existenţa de facto a televiziunii publice şi prin aceasta afectează grav dreptul constituţional la informare al oricărui cetăţean.

Organizaţiile semnatare consideră că motivele invocate de iniţiatorii proiectului de lege nu se susţin şi induc în eroare atât publicul, cât şi Parlamentul.

În expunerea de motive se arată că SRTV primeşte bani de la bugetul de stat, astfel încât taxa TV ar constitui o “taxă dublă”. Conform legii sale de funcţionare, SRTV primeşte de la bugetul de stat fonduri a căror destinaţie este strict limitată, fiind alocate aproape exclusiv “utilizării staţiilor de emisie, a radioreleelor şi a circuitelor video şi fonice”. Aceste fonduri ajung de fapt la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (SNR). SRTV depinde de veniturile din taxa TV pentru producţia programelor sale.  De altfel, şi în cazul Societăţii Române de Radio funcţionează acelaşi mecanism, pe care iniţiatorii îl menţin în textul legii, fără a-l considera dublă taxare.

 Iniţiatorii susţin totodată că numărul posesorilor de receptoare de televiziune s-a “redus considerabil” ca urmare a proliferării distribuirii pe Internet a programelor staţiilor de televiziune. Datele privind consumul de televiziune contrazic această afirmaţie. Conform studiului EUMAP privind televiziunea în România, numărul telespectatorilor a crescut de la 17,8 milioane în 2008 la 18,6 milioane în 2009 şi la 19,4 milioane în primul semestru al anului 2010. Solicităm pe această cale iniţiatorilor proiectului de lege să pună la dispoziţia publicului studiile care au stat la baza elaborării Expunerii de motive.

Semnatarii consideră că orice discuţie privind finanţarea serviciilor publice de radio şi televiziune trebuie să se poarte în doar în contextul asigurării resurselor necesare pentru îndeplinirea mandatului lor public. Reamintim clasei politice că România are angajamente internaţionale în privinţa sprijinirii serviciilor publice audiovizuale şi a garantării independenţei lor, inclusiv la nivel financiar.

Cerem clasei politice româneşti să acţioneze responsabil şi cu respect faţă de public şi faţă de valori necontestabile, cum ar fi adevărul şi libertatea de informare.

 Centrul pentru Jurnalism Independent: Ioana Avădani, Director Executiv

ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei: Mircea Toma, Preşedinte

Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind: Cristi Godinac, Preşedinte

 

ANEXA IV – Comunicatul presă FEJ

Federaţia Europeană a Jurnaliştilor promovează Jurnalismul ca bun public pentru a înfrunta criza în România

Romania, la fel ca alte ţări est-europene, trebuie să adopte un nou discurs etic şi moral pentru a sprijini jurnalismul ca un bun public, afirmă Federaţia Europeană a Jurnaliştilor. Federaţia şi-a încheiat vineri misiunea de două zile la Bucureşti.

 

Delegaţia s-a întâlnit cu lideri ai jurnaliştilor, politicieni, preşedinţii celor trei instituţii publice de mass-media – radioul, televiziunea şi agenţia de presă - precum şi cu 50 de jurnalişti şi activişti media.

 Secretatul General a Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, Aidan White, a declarat că, în România, criza media arată că este nevoie de o nouă viziune asupra rolului jurnalismului în societate. “Este timpul să fie înlăturate  toate formele de manipulare politică, să fie sprijinită o nouă viziune, cea a unui jurnalism etic şi moral, este nevoie urgentă de îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi profesionale în care jurnaliştii îşi desfăşoară activitate”, a spus White. „Aceasta este calea corectă de a înfrunta criza socială şi economică pe care o are de înfruntat societatea românească”.

 Aidan White a trasat câteva dintre cele mai urgente probleme de rezolvat:

·        Subfinanţarea drastică a societăţilor publice de media

·        Creşterea salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru jurnalişti

·        Îmbunătăţirea statutului jurnaliştilor ca şi profesionişti, nu ca şi funcţionari publici

 Delegaţia şi-a declarat susţinerea pentru Federaţia Română a Jurnaliştilor (FRJ) MediaSind care, recent, a negociat cu succes un nou contract colectiv de muncă pentru jurnalişti. Acesta include clauza de conştiinţă, dar luptă, de asemenea, cu încercările guvernamentale de a suprima dreptul de negociere al angajaţilor din toate sectoarele economiei.

 “Încercările de exclude mass-media de pe scena relaţiilor industriale va diminua pe viitor statutul jurnalismului”, a declarat Cristi Godinac, preşedintele FRJ MediaSind. “Dacă va fi nevoie, vom contesta acest proiect de lege la Curtea Constituţională şi la instituţiile europene”, a adăugat el.

Delegaţia a subliniat, de asemenea, campania de a elimina din Strategia Naţională de Apărare a ţării care identifică mass-media drept o potenţială “ameninţare” la adresa securităţii naţionale. Federaţia Europeană a Jurnaliştilor şi membrii Parlamentului European conlucrează pentru a schimba sensul acestei  politici.

“Criza din România este reflexia atacurilor asupra jurnalismului independent în întreaga regiune”, a declarat White. “În Ungaria, Bulgaria, dar şi în alte ţări, suntem martorii modului în care acţiunile politice erodează încrederea publicului în jurnalism. Noi trebuie să lansăm o contra-campanie în care jurnalismul independent și etic va fi centrul luptei pentru democraţie”.

 Din delegaţia europeană au mai făcut parte Co-directorul Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, Marc Gruber şi Preşedintele Uniunii Jurnaliştilor din Macedonia şi Tracia, Moschos Voitsidis.

În urma misiunii, delegaţia va publica, la sfârşitul acestei luni, un raport complet care va include şi recomandări în sprijinul jurnaliştilor din România. 

ANEXA V – ARTICOLE ÎN PRESĂ

 

 

·        FRJ MediaSind: “Mesajul Misiunii Federaţiei Europene a Jurnaliştilor: „Identificarea presei drept o potenţială ameninţare la adresa securităţii naţionale este inacceptabilă””, disponibil la: http://www.mediasind.ro/comunicate-1/mesajulmisiuniifederatieieuropeneajurnalistilorpentrupoliticieniiromani%E2%80%9Eidentificareapreseidreptopotentialaamenintarelaadresasecuritatiinationaleesteinacceptabila%E2%80%9D

 

·        Radio France Internationale: “Presa din România: provocări în 2011”, disponibil la : http://www.rfi.ro/articol/stiri/social/presa-romania-provocari-2011

 

·        BLOG Victor Boştinaru: Este inacceptabil faptul că CSAT a identificat mass-media drept o ameninţare, disponibil la: http://victorbostinaru.ro/?p=1918

 

·        Centrul pentru Jurnalism Independent: Aidan White: Pentru mass media e nevoie de mai multe politici si mai puţine legi”, disponibil la: http://www2.cji.ro/articol.php?article=1203

 

·        Centrul pentru Jurnalism Independent: “Federaţia Europeană a Jurnaliştilor promovează Jurnalismul ca bun public pentru a înfrunta criza în România”, disponibil la:  http://www2.cji.ro/articol.php?article=1202

 

·        CORECT Politics: Aidan White (FIJ): Identificarea presei ca o amenintare la siguranta nationala, inacceptabila, disponibil la: http://news.corect.com/politics/intern/aidan-white-fij-identificarea-presei-ca-o-amenintare-la-siguranta-nationala-inaccept

 

·        Reporter Virtual: ”FEJ promovează jurnalismul ca bun public pentru a înfrunta criza în România”, disponibil la: http://www.reportervirtual.ro/2011/02/fej-promoveaza-jurnalismul-ca-bun-public-pentru-a-infrunta-criza-in-romania.html

·        AGERPRES: “Problemele jurnaliştilor din România-tema unei mese rotunde cu participare internaţională”, disponibil la: http://www.mediasind.ro/news/agerpresproblemelejurnalistilordinromania-temauneimeserotundecuparticipareinternationala

·        MediaAddict: Mass-media din România – provocările şi oportunităţile anului 2011”, disponibil la: http://www.mediaddict.ro/2011/02/mass-media-din-romania-%E2%80%93-provocarile-si-oportunitatile-anului-2011/

 

·        StirideBine: Ziaristii dezbat la o masa rotunda pe tema "Mass-media din Romania", disponibil la: http://www.stiridebine.ro/ziaristii-dezbat-la-o-masa-rotunda-pe-tema-mass-media-din-romania

 

·        The Epoch Times: “Problemele presei in dezbaterea ziaristilor”, disponibil la: http://www.epochtimes-romania.com/articles/2011/02/article_100266.html

 

·        Fabrica de bani:Problemele presei in dezbatere”, disponibil la: http://www.fabricadebani.ro/news.aspx?iid=30667

·        StareaPresei.ro: “Federaţia Europeană a Jurnaliştilor promovează jurnalismul ca bun public, pentru a înfrunta criza în România”, disponibil la: http://www.stareapresei.ro/federatia-europeana-a-jurnalistilor-promoveaza-jurnalismul-ca-bun-public-pentru-a-infrunta-criza-in-romania-17528.html

·        Liga Jurnaliştilor Sibiu „Mass-media din Romania – provocarile si oportunitatile anului 2011, disponibil la: http://ligajurnalistilorsibiu.blogspot.com/2011/02/invitatie-pentru-presa-mass-media-din.html

·        StareaPresei.ro: “Provocarile si oportunitatile 2011 in mass-media”, disponibil la: http://www.stareapresei.ro/provocarile-si-oportunitatile-2011-in-mass-media-17467.html

·        STIRIAZI: Invitatie pentru presa: „Mass-media din Romania – provocarile si oportunitatile anului 2011”, disponibil la: http://www.stiriazi.ro/ziare/articol/articol/fej-promoveaza-jurnalismul-ca-bun-public-pentru-a-infrunta-criza-in-romania/sumar-articol/8236496/

 

·        Jurnal de Dambovita: Vizită europeana la Artpress”, disponibil la: http://jurnaldedambovita.artpress.ro/jdb_articol--Vizit_european__227__la_Artpress,4970.html

 

·        Bursa.ro: “Federaţia Europeană a Jurnaliştilor promovează Jurnalismul ca bun public pentru a înfrunta criza în România”, disponibil la: http://www.bursa.ro/federatia-europeana-a-jurnalistilor-promoveaza-jurnalismul-ca-bun-public-pentru-a-infrunta-criza-in-romania-108482&s=media_advertising&articol=108482.html

 

·        Relatări la Televiziunea Naţională şi la Postul Naţional de Radio

·        ANP AGERPRES: „Problemele jurnaliștilo în România –principala temă de discuție în cadrul unei mese rotunde cu participare internațională

Problemele cu care se confruntă jurnaliştii din România, începând de la libertatea presei, până la cele generate de criza economică şi socială au constituit tema principală a dezbaterii intitulate „Mass-media din România - provocările şi oportunităţile anului 2011”, organizate vineri de Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind.

Evenimentul a fost organizat cu ocazia prezenţei în România a lui Aidan White, secretar general al FIJ, Marc Gruber, director al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor (FEJ) şi Moschos Voitsidis, membru al Comitetului Executiv FEJ. 

Reprezentanţii FIJ şi FEJ s-au aflat în România într-o misiune de documentare, iar raportul întocmit în urma acestei misiuni va fi transmis către organizaţii naţionale şi internaţionale.

Directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădani, a enumerat  o „listă de probleme” cu care se confruntă, în opinia sa, presa din România. Pe primul loc pe această listă se află Strategia Naţională de Apărare a Ţării care include presa ca o posibilă ameninţare la adresa securităţii statului. Pe aceeaşi listă se află, între altele, depolitizarea şi subfinanţarea instituţiilor de media, nerespectarea contractelor colective de muncă. 'Am trecut prin doi ani de criză, care au schimbat peisajul media din România', a spus oficialul CJI.

Aidan White şi-a exprimat îngrijorarea, la rândul său, faţă de faptul că presa este considerată, la cel mai înalt nivel  al autorităţilor române, ca un potenţial pericol la adresa securităţii statului.

El a subliniat că o astfel de afirmaţie, cuprinsă în documentul strategiei, este împotriva Constituţiei României, Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fundamentelor libertăţii de expresie şi este de neacceptat ca o strategie de politică să identifice presa liberă ca potenţial ameninţătoare pentru ţară.

Acelaşi aspect a fost criticat şi de europarlamentarul social-democrat Victor Boştinaru.

„În bătălia dusă în Parlamentul European în faţa obstrucţiilor manifeste ale  unor structuri ale statului român am avut sprijinul FIJ. De ce această strategie de apărare naţională este inacceptabilă din perspectivă europeană? În contrast cu legea ungară (...) strategia de apărare din România este în egală măsură laşă şi perversă, ungurii au avut aroganţa de a spune pe faţă şi au pus acolo aberaţii care derivă din pattern-ul nazisto-hortisto-comunist timpuriu. Mecanismul românesc e mult mai laş şi mai perfid', a afirmat eurodeputatul Victor Boştinaru.

Europarlamentarul social-democrat a anunţat că intenţionează să depună, în perioada următoare, o petiţie în Parlamentul European prin care doreşte să atragă atenţia că se intenţionează ca presa să fie eliminată ca ramură de activitate din viitoarea legislaţie a muncii. După ce petiţia va fi înregistrată, a adăugat el, documentul va avea şi avizul Comisiei de muncă din Parlamentul European.

Europarlamentarul liberal Renate Weber crede că numărul guvernelor populiste a crescut în criza economică şi că populiştii au tendinţa de a identifica duşmani în sfera presei. „Pe fondul crizei economice din Uniunea Europeană, numărul guvernelor populiste a crescut, chiar şi cei care erau mai rezonabili au trecut în zona populistă. Ungaria a reuşit însă să ia din fiecare legislaţie ce este mai rău şi să facă un „Frankenstein”. (...) Dacă noi pierdem aici, acesta este începutul sfârşitului pierderii dreptului libertăţii de expresie în Uniunea Europeană”, a atras atenţia Renate Weber, referindu-se la legea ungară a presei.

Ea a afirmat că s-a decis ca în fiecare an Agenţia pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene  va face o analiză comparativă a situaţiei presei din fiecare stat membru UE, iar reprezentanţi ai acestei agenţii să fie invitaţi în plenul Parlamentului European pentru dezbateri. De asemenea, ea a anunţat că s-a decis elaborarea unui raport în cadrul Parlamentului European care să se refere la standardele minimale necesare în orice stat democratic referitoare la libertatea presei.

Preşedintele Federaţiei  Române a Jurnaliştilor MediaSind, Cristi Godinac, a afirmat că problemele cu care se confruntă breasla jurnaliştilor în România sunt din ce în ce mai grave.

„Observăm dorinţa actualei puteri de a pune botniţă libertăţii de exprimare şi aici aş vrea să mă refer în principal la Strategia naţională de apărare a ţării, unde activităţile din mass-media sunt considerate vulnerabilităţi la adresa siguranţei naţionale”, a declarat Cristi Godinac. Intenţia actualei puteri de a modifica legislaţia muncii, „subfinanţarea” societăţilor publice de radio, televiziune, a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, lipsa oricărei facilităţi pentru industria de media s-au numărat printre aspectele enumerate de Godinac.   

Toţi vorbitorii au asociat 'pericolul' creat de noua legislaţie ungară împotriva libertăţii presei cu ceea ce se întâmplă în ţara noastră.

„O problemă fundamentală în societatea românească este faptul că au dispărut reperele (...) media a ajuns în cea mai degradată stare în perspectivă etică şi profesională din ultimii 20 de ani”, a declarat şi preşedintele-director general al TVR, Alexandru Lăzescu.

 Cezar Ioan Corîci, preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România, consideră că presiunea generată asupra presei în ultimul an, din cauza „incapacităţii actualului Guvern de a dialoga”, este teribilă.

„Există două tipuri de presiuni. Un Guvern, dacă doreşte să nu respecte drepturile de informare ale cetăţenilor, care fac parte din drepturile fundamentale ale omului, atunci poate să desfăşoare două acţiuni asupra presei sau, de fapt, trei. Una este o acţiune legislativă adversă, încercările de a interzice anumite drepturi şi libertăţi, de fapt mai mult sau mai puţin direct prin instrumente legislative, cea de-a doua cea economică. Ce-i mai simplu decât să trimiţi la marile trusturi de presă aproape în fiecare zi câte un control fiscal de luni de zile?”, a declarat Cezar Ioan Corîci.

Mircea Toma, preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei, este de părere că niciunul dintre cei care sunt acum la putere nu vrea o televiziune autentic independentă”.

„În cadrul MediaSind se află afiliat Sindicatul Salariaţilor din Rodipet, cunoaştem problematica distrugerii celei mai importante instituţii de distribuţie a presei din ţară, vom sesiza alături de colegii noştri şi Parchetul, dar şi Guvernul şi AVAS, dorind să tragem un semnal de alarmă asupra falimentării cu bună ştiinţă şi distrugerii celei mai importante instituţii de distribuţie a presei, Rodipet”, a declarat, în altă ordine de idei, Cristi Godinac.



[1] Comisia paritară reprezintă, potrivit Legii Contractelor Colective, un tip de Consiliu de Administraţie la nivel de Ramură/Unitate. Din Comisia Paritară fac parte reprezentanți ai organizațiilor sindicale și patronale, semnatare ale Contractului Colectiv. Obligația Comisiei Paritare este de a rezolva toate problemele generate de aplicarea și implementarea Contractelor Colective la nivel de Ramură. Deciziile Comisiei Paritare sunt obligatorii pentru angajatorii și angajații din Ramura respectivă. Potrivit Regulamentului de funcționare, Comisia Paritară poate verifica respectarea Contractelor Colective în orice instituție. Acestea sunt obligate  să le respecte. Dacă un angajator nu aplică decizia Comisiei Paritare, angajatul poate acționa în judecată patronul, iar instanța poate considera  în favoarea angajatului decizia Comisiei Paritare.

ĉ
Office Mediasind,
21 feb. 2011, 01:41