News

Documentarul AGERPRES Marea Unire-România,la 100 de ani, primit cu aplauze în oraşul Ovidiu

postat 4 aug. 2018, 03:07 de Office Mediasind   [ actualizat la 4 aug. 2018, 03:09 ]

AGERPRES a prezentat expoziţia de fotografie "România: Evoluţie", albumul cu același nume, special realizat, cu 100 de fotografii, pentru sărbătorirea Centenarului, și documentarul video "Marea Unire – România, la 100 de ani", la Centrul Cultural "Elena Roizen" din Ovidiu, unui public format din peste 200 de persoane.

La eveniment au fost prezenți primarul orașului Ovidiu, George Scupra, directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Alexandru Giboi, și lect. univ. dr.  Enache Tușa, directorul de imagine instituțională a Universității Ovidius din Constanța, care a și moderat evenimentul. Evenimentul s-a bucurat și de prezența și sprijinul preşedintelui Sindicatului Român al Jurnaliştilor MediaSind, Cristi Godinac, dar și de participarea conf. univ. dr. habil. Cătălin Negoiță, președintele Asociației Române de Istorie a Presei ARIP. 

În fotografie, de la stânga la dreapta: Cristi Godinac, Cătălin Negoiță, Alexandru Giboi, George Scupra, Enache Tușa.

Parteneri: Associated Press, TAROM; susținut de Centenarul Filmului Românesc, Institutul Cultural Român; văzut de Radio Guerrilla; parteneri media: Antena 3, Europa FM, Radio România, TVR.

Știrea despre eveniment poate fi citită accesând linkul de mai jos:


Despre AGERPRES

Fondată în 1889, AGERPRES este Agenția Națională de Presă a României. Aceasta are rolul de a oferi informații echilibrate, cu caracter imparțial, și de a fi principala sursă de informare pentru cetățenii și instituțiile din țară, dar și cea mai importantă sursă de știri despre România, în exterior. Din 1921, agenția a avut o transmisie neîntreruptă de știri și informații. Printre serviciile AGERPRES se regăsesc: fluxurile de știri tematice, fluxurile de limbă engleză și maghiară, serviciile și arhiva de fotografie de presă, monitorizarea de presă, serviciile video și multimedia, fluxul documentare, precum și servicii de imprimare.


Biroul Comunicare, Branding şi Relaţii Internaţionale,  Agenția Națională de Presă AGERPRES

Piața Presei Libere nr. 1, 
Sector 1, București, România
E    comunicare@agerpres.ro


Sindicatul Artiştilor Instrumentişti din Opera Română Craiova s-a afiliat la FAIR-MediaSind

postat 3 aug. 2018, 03:10 de Office Mediasind   [ actualizat la 3 aug. 2018, 03:20 ]

Familia Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind s-a mărit!  Biroul Executiv Permanent a aprobat afilierea
Sindicatului Artiştilor Instrumentişti  din Opera Română Craiova  la Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind. Aceasta este a doua organizaţie din ORC afiliată la FAIR-MediaSind,  alături de Sindicatul Liber din Opera Română Craiova. Cele două organizaţii se vor implica, alături de FAIR-MediaSind, în negocierea Contractului Colectiv de Muncă din instituţie, pentru ca drepturile angajaţilor din Opera Română Craiova să fie respectate.

Până în acest moment, Federaţia FAIR - MediaSind a negociat contracte colective de muncă sau se află în proceduri deschise de negociere  în mai multe instituţii din domeniu, printre care se află Teatrul Naţional Cluj Napoca,Opera Naţională Bucureşti, Filarmonica de Stat din Sibiu, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, Teatrul Muzical "Nae Leonard" din Galaţi, Regia Autonomă Monitorul Oficial, Teatrul German din Timişoara, Opera Maghiară din Cluj-Napoca, Filarmonica de Stat Arad, Filarmonica de Stat "Paul Constantinescu" din Ploiești, Filarmonica de Stat  Târgu Mureș, Opera Română Craiova și Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală - INCFC.

Federaţia FAIR-MediaSind este singura organizaţie reprezentativă, conform legii, la nivel de sector Cultură şi Mass-Media, fiind membră cu drepturi depline al Federaţiei Internaţionale a Muzicienilor, Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, Federaţiei Internaţionale a Actorilor, UNI Global UNION şi Federaţiei Europene a Jurnaliştilor.

 Departament Comunicare FAIR-MediaSind


                                                                                                                      Bucureşti, 3 august 2018





Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, membră în Comitetul Naţional al proiectului european Live Skills

postat 12 iul. 2018, 00:32 de Office Mediasind   [ actualizat la 12 iul. 2018, 00:35 ]

https://sites.google.com/a/mediasind.ro/mediasind/news/agerpres-membraincomitetulnationalalproiectuluieuropeanliveskills/foto%20semnare%20proiect%20Live%20Skills.jpeg?attredirects=0
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES 
a devenit miercuri, 11 iulie 2018, membră în Comitetul Naţional al proiectului european Live Skills, iniţiat de Comisia Europeană prin programul Erasmus+, alături de Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind, British Council şi alţi parteneri din Bulgaria, Grecia şi Marea Britanie.

Proiectul Live Skills va iniţia şi dezvolta trei programe inovatoare pentru educaţia şi formarea profesională a angajaţilor din sectoarele audiovizual şi artele spectacolului. Obiectivele principale ale proiectului sunt legate de creşterea competenţelor în aceste sectoare, de la aptitudinile antreprenoriale şi manageriale, la utilizarea tehnologiilor digitale de ultimă generaţie.

Aceste programe de învăţare vor fi concepute, iniţial, pentru două profesii din domeniul audiovizual: sound manager şi editor video/film. Ele vor acoperi următoarele domenii: managementul artelor, noi tehnologii digitale şi antreprenoriat cultural.

Ulterior, programele de învăţare vor fi adaptate în vederea utilizării pentru o gamă mai largă de profesii şi de alte subsectoare ale sectorului creativ şi cultural, urmărindu-se ca materialul produs de proiectul Live Skills să fie transferabil şi sustenabil.

Live Skills va încerca să soluţioneze lipsa de competenţe identificate şi va răspunde cererii de noi competenţe în subsectoarele audiovizual şi spectacolele live din domeniile creativ şi cultural.

Proiectul va contribui la sporirea capacităţii de angajare şi a mobilităţii profesioniştilor şi studenţilor din domeniul cultural, va spori competitivitatea sectorului şi va construi un viitor sector cultural vibrant, robust şi sustenabil.

Pentru ca proiectul să aibă o strânsă legătură cu piaţa muncii, s-a hotărât să se înfiinţeze un Comitet Naţional al Stakeholderilor (National Stakeholders Committees), care să participe la interviuri, focus-grupuri şi întâlniri, cu scopul de a identifica şi analiza nevoile de competenţe, lacunele şi lipsurile care afectează domeniul şi să identifice tendinţele forţei de muncă în acest sector. 

Sursa: AGERPRES
Foto: Mihai Poziumschi, AGERPRES FOTO

AGERPRES National News Agency member of the National Committee of the Live Skills European project

AGERPRES National News Agency on Wednesday became a member of the National Committee of the Live Skills European project, initiated by the European Commission under the Erasmus+ programme, alongside the Culture & Mass Media Federation FAIR - MediaSind, the British Council and other partners from Bulgaria, Greece and the UK.

Live Skills will initiate and develop three innovating programmes for the education and vocational training of employees in the audiovisual and live performance sectors. The project's key objectives are to enhance skills in these sectors, from entrepreneurial and management skills to the use of cutting-edge digital technologies.

These learning programmes will initially be designed for 2 audiovisual professions: Sound Managers & Video/Film Editors, and will cover the following areas: Arts Management, Digital and New Technologies, Cultural Entrepreneurship.

These learning programmes will eventually be adapted to be used by a broader range of professions and other subsectors of the wider creative and cultural sector, to ensure that the material produced by the Live Skills project is both transferable and sustainable.

Live Skills will try to solve the lack of skills identified and will respond to the demand of new skill in the audiovisual and live performance subsectors in the creative and cultural areas.

The project will contribute to enhancing the employment capacity and mobility of professionals and students in the culture area, will increase the competitiveness of the sector and will build a vibrant, robust and sustainable future sector.

For the project to have a close connection with the labour market, National Stakeholders Committees are established, to participate in interviews, focus-groups and meetings, aimed at identifying and analysing the need and lack of skills, affecting the area, as well as tracing the labour market trends in this sector. 

Credit foto: Mihai Poziumschi, AGERPRES FOTO

Federaţia Internaţională a Muzicienilor dezbate problemele artiştilor interpreţi

postat 28 iun. 2018, 03:36 de Office Mediasind   [ actualizat la 28 iun. 2018, 03:41 ]


Comitetul Executiv al Federaţiei Internaţionale a Muzicienilor - FIM, cea mai mare organizaţie a muzicienilor din lume ce reuneşte peste 70 de federaţii din 60 de ţări, dezbate, în perioada 27-28 iunie 2018, la Budapesta, Ungaria, problemele cu care se confruntă salariaţii din acest important domeniu.

Pe ordinea de zi se află subiecte privind relatiile de muncă şi protecţia socială în domeniul artelor spectacolului şi media,  drepturile de proprietate intelectuală a artiştilor muzicieni, relaâiile FIM cu organizaţiile internaţionale UNESCO, Comisia Europeana, Parlamentul European, Organizaţia Internaţională pentru Proprietate Intelectuală, Organizaţia Internatională a Muncii, situaţia artiştilor muzicieni independenţi, mobilitatea artiştilor muzicieni, dubla taxare a veniturilor, situaţia obţinerii vizelor, comitetele de dialog social, analiza proiectelor de directive europene care privesc artiţtii muzicieni, etc.

Delegaţia României este condusă de preşedintele Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind, Leonard Pădureţ (foto, alături de John Smith, preşedintele FIM şi de Benoît Machuel, secretarul general FIM).
 
Preşedintele FAIR-MediaSind, membru al Comitetului Executiv FIM, a prezentat delegaţilor prezenţi problemele cu care se confruntă salariaţii din România, precum şi ultimul Acord semnat de FAIR-MediaSind cu conducerea Ministerului Culturii pentru soluţionarea deficienţelor din domeniul cultură şi mass-media.

Departament Comunicare FAIR-MediaSind

Budapesta, 28 iunie 2018

Galați: AGERPRES a prezentat expoziția de fotografie "România: Evoluţie", la conferinţa EMAN de la Universitatea Danubius

postat 21 iun. 2018, 22:12 de Office Mediasind   [ actualizat la 21 iun. 2018, 22:13 ]

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a prezentat, joi, expoziţia de fotografie "România: Evoluţie", în cadrul conferinţei internaţionale EMAN, ce are loc în perioada 21-22 iunie la Universitatea Danubius din Galaţi.

Directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, a vorbit publicului despre importanţa proiectului AGERPRES dedicat sărbătoririi Centenarului, proiect care cuprinde filmul documentar "Marea Unire - România, la 100 de ani", expoziţia de fotografie România: Evoluţie şi albumul România: Evoluţie, Ediţie specială pentru Centenarul Marii Uniri, pe care participanţii la eveniment l-au primit şi apreciat. De asemenea, acesta a explicat cum ARHIVA FOTOGRAFICĂ AGERPRES este o mărturie a evoluţiei României încă din anii '20, de când datează primele imagini ale agenţiei.

În cadrul evenimentului, preşedintele Sindicatului Român al Jurnaliştilor MediaSind, Cristi Godinac, a discutat despre relansarea Proiectului ReStart - pentru un jurnalism de calitate, proiect realizat, în parteneriat, de către Universitatea Danubius, SRJ MediaSind şi AGERPRES, care urmăreşte ca studenţii să intre în contact nemijlocit cu exigenţele meseriei de jurnalist, prin participarea efectivă la activităţi redacţionale.

Rectorul Universităţii Danubius, conf. univ. dr. Andy Puşcă, a menţionat importanţa parteneriatului ReStart şi şi-a arătat deschiderea pentru noi colaborări între cei trei parteneri.

La eveniment au fost prezenţi rectori şi alţi reprezentanţi ai universităţilor din mai multe ţări, precum: Stefan Schaltegger - Universitatea Leuphana din Luneburg, Adriana Tiron Tudor - Universitatea Babes Bolyai, Adrian Henriques - Universitatea Middlesex, Francesca Manes Rossi - Universitatea din Salerno.

Expoziţia de fotografie România: Evoluţie cuprinde imagini din arhiva istorică a agenţiei AGERPRES, cele mai bune imagini care ilustrează evoluţia României, realizate în ultimii ani de către fotoreporterii Agenţiei Naţionale de Presă, dar şi imagini din arhiva agenţiei de presă Associated Press, care înfăţişează personalităţi precum Regele Ferdinand I şi Regina Maria, Regele Mihai I, Eugen Ionesco, Nadia Comăneci. Fotografiile din arhiva AGERPRES reflectă viaţa cultural-artistică, politică şi sportivă a ţării, înfăţişând personalităţi precum Maria Tănase şi George Enescu. Totodată, AGERPRES a realizat şi un album cu acelaşi nume, o ediţie specială pentru Centenarul Marii Uniri, care conţine 100 de fotografii din România, grupate în trei capitole: Arhivă, Revoluţie, Evoluţie. Parteneri în cadrul proiectului sunt: Associated Press, Centenarul Filmului Românesc, Institutul Cultural Român, Radio Guerrilla, Antena 3, Europa FM, Radio România şi TVR. AGERPRES / (AS - autor: Loredana Ciobanu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa: AGERPRES

Credit foto: Universitatea Danubius

AGERPRES mounts 'Romania: Evolution' photo exhibition within EMAN conference at Danubius University of Galati

The AGERPRES National News Agency presented on Thursday the 'Romania: Evolution' photo exhibition, within the EMAN international conference, which takes place between 21-22 June at the Danubius University of Galati.

AGERPRES National News Agency Director General Alexandru Giboi told the audience about the importance of the AGERPRES project dedicated to the Centennial celebration, a project that includes the "Greater Union - Romania at 100" documentary, the 'Romania: Evolution' photo exhibition and the 'Romania: Evolution' album, a Special Edition for the Greater Union Centennial, that was appreciated by the attendees to the event. Moreover, he explained how the AGERPRES PHOTOGRAPHIC ARCHIVE is a testimony of Romania's evolution from the '20s, since the first images of the agency are dated.

Within the event, President of the Romanian Journalists Union MediaSind Cristi Godinac talked about re-launching the ReStart Project - for a quality journalism, a project implemented in partnership by the Danubius University, the SRJ MediaSind and the AGERPRES National News Agency, which aims to bring students into direct contact with the requirements of the journalist profession through actually participating in editorial activities.

Rector of the Danubius University PhD Associate Professor Andy Pusca mentioned the importance of the ReStart partnership and showed openness for new collaborations among the three partners.

The event was also attended by rectors and other representatives of universities around the world, such as: Stefan Schaltegger - the Leuphana University of Luneburg, Adriana Tiron Tudor - the Babes Bolyai University, Adrian Henriques - the Middlesex University, Francesca Manes Rossi - the University of Salerno.

The 'Romania: Evolution' photo exhibition includes images from AGERPRES National News Agency's historic archive, the best images illustrating Romania's evolution, taken over the past few years by the National News Agency's photojournalists, as well as images from the Associated Press agency, depicting great figures such as King Ferdinand I and Queen Maria, King Mihai I, Eugen Ionesco, Nadia Comaneci. The photos of AGERPRES' archive reflect the cultural - artistic, political and sports life of Romania, illustrating personalities such as Maria Tanase and George Enescu. At the same time, AGERPRES also made an album with the same title, a special edition for the Great Union Centennial, including 100 photos of Romania, grouped in three chapters: Archive, Revolution, and Evolution. The partners of the event were: the Associated Press, the Romanian Film Centennial, the Romanian Cultural Institute, Radio Guerrilla radio, Antena 3 private television station, Europa FM radio, Radio Romania and TVR national television station. AGERPRES (RO - author: R, editor: M; EN - author: Rodica State, editor: Adina Panaitescu)

Source: AGERPRES

Credit foto: Universitatea Danubius

CJI:Jandarmii si jurnalistii servesc acelasi interes: interesul public

postat 21 iun. 2018, 21:40 de Office Mediasind   [ actualizat la 10 iul. 2018, 03:22 ]

Centrul pentru Jurnalism Independent critică intervenția agresivă a jandarmilor  împotriva protestatarilor pașnici de la București, în seara zilei de 20 iunie 2018, și consideră inacceptabil tratamentul brutal aplicat jurnalistului Paul Arne Wagner, care a fost ridicat din zona Pieței Victoriei și reținut la secție timp de mai multe ore.
 
Potrivit comunicatului Jandarmeriei Române, “deşi persoana respectivă a susţinut că este jurnalist, nu a făcut dovada cu un document oficial care să ateste această calitate. Purtarea, la vedere, a unui badge inscripţionat ‘PRESS’ nu reprezintă un act oficial”.

Însemnele de presă – indiferent de forma în care se prezintă (carnet, card, badge, vestă inscripționată) – sunt  singurele care pot atesta calitatea de jurnalist a unei persoane.  Exercițiul profesiei jurnalistice nu este reglementat altfel în România. Mai mult, paradigma în care se desfășoară azi informarea publică este diferită de cea de acum câțiva ani, în care jurnalistul putea prezenta “un act oficial” care să îi ateste calitatea profesională.

Expunerea la vedere a însemnelor de presă este una dintre primele reguli ale oricărui jurnalist care participă, în calitate profesională, la evenimente, cu atât mai mult la cele cu potențial conflictual. O atare expunere are tocmai menirea de a semnala participanților faptul că persoana respectivă se află pe teren în exercițiul funcțiunii, pentru a informa publicul. Uneori, pentru captarea întregii perspective, pentru a prezenta toate punctele de vedere, jurnalistul trebuie să “iasă din rând”, ceea ce îl poate pune în conflict cu regulile instituite de forțele de ordine.

Tocmai de aceea, în Declarația de la Medellin privind asigurarea siguranței jurnaliștilor și combaterea impunității[1], UNESCO cheamă statele membre “să informeze și să pregătească forțele armate și de poliție pentru a respecta și promova siguranța jurnaliștilor în situații de risc și a se asigura că jurnaliștii pot lucra în deplină siguranță pe teritoriul lor”.

Solicităm Ministerului Afacerilor Interne să investigheze condițiile în care s-a produs incidentul care l-a avut în centru pe jurnalistul Paul Arne Wagner.

Totodată, solicităm MAI să ia măsurile care se impun pentru ca forțele de ordine să respecte munca jurnaliștilor, chiar și în condiții cu potențial tensionat. Forțele de ordine trebuie să acționeze de bună credință și cu respect față de profesia de jurnalist, deoarece , ca și jurnalistul, jandarmul ar trebui să acționeze doar în interes public.


Acordul FAIR-MediaSind - Ministerul Culturii - în atenţia Comisiei Europene

postat 11 iun. 2018, 06:27 de Office Mediasind   [ actualizat la 11 iun. 2018, 06:30 ]

Suspendarea acţiunilor greviste de către Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind  şi  încheierea unui acord cu conducerea Ministerului Culturii, au fost aduse astăzi, 11 iunie 2018, în atenţia Comisiei Europene, în cadrul  şedinţei comisiei de Dialog Social Live performance

Reprezentanţii CE au aflat de la preşedintele FAIR-MediaSind, Leonard Pădureţ (foto), modul cum a fost soluţionat conflictul de muncă declanşat de către singura organizaţie reprezentativă din România pentru sectorul Cultură şi Mass-Media, dar şi obligaţiile pe care şi le-a asumat Ministerul Culturii, precum şi termenele de realizare a revendicărilor federaţiei.(vezi aici)
https://sites.google.com/a/mediasind.ro/mediasind/news/acordulfair-mediasind-ministerulculturii-inatentiacomisieieuropene/agenda.jpg?attredirects=0

În cadrul şedinţei, reprezentanţii organizaţiilor patronale şi sindicale din Uniunea Europeană au dezbătut  noua agendă europeana pentru Cultură, probleme privind  formarea profesională a lucrătorilor din domeniul artelor spectacolului, mobilitatea fortei de muncă. dubla taxare, problematica vizelor de calatorie și a transportului pentru artiști si tehnicieni, dialogul social si rolul partenerilor sociali,  sănatate si securitate în muncă, precum și finanțarea publică în domeniul artelor spectacolului.



Departament Comunicare FAIR - MediaSind,

Bruxelles, 11 iunie 2018






Proiectul Live Skills în Bulgaria!

postat 1 iun. 2018, 05:32 de Office Mediasind   [ actualizat la 1 iun. 2018, 05:40 ]

Delegația Federației Cultură şi Mass-Media FAIR MediaSind condusă de Leonard Pădureț, Președinte și de Cristi Godinac, Președinte Executiv, participă astăzi, 1 iunie 2018, în Sofia, Bulgaria,  la  prezentarea Proiectului  Skills Live, finanțat prin Programul Erasmus + al Uniunii Europene.

Proiectul Live Skills  va iniţia şi dezvolta trei  programe de învățământ inovatoare pentru educația și formarea profesională a celor din sectoarele audiovizual și spectacolelor live.

Obiectivele principale ale proiectului sunt legate de creșterea competențelor în aceste domenii, de la aptitudinile antreprenoriale și manageriale la utilizarea tehnologiilor digitale de ultimă generaţie.

Aceste programe de învățare vor fi concepute inițial pentru două profesii din domeniul audiovizual: Sound Manager și Editor video / film și vor acoperi următoarele domenii:

Managementul artelor
Noi tehnologii digitale
Antreprenoriat cultural

Programele de învățare vor fi ulterior adaptate pentru a fi utilizate pentru  o gamă mai largă de profesii și de către alte domenii ale sectorului creativ și cultural, urmărindu-se  ca materialul produs de proiectul Live Skills să fie transferabil și sustenabil.

Proiectul este condus de British Council si  implică nouă parteneri din patru țări (Bulgaria, Grecia, România și Marea Britanie). Din România alături de FAIR MediaSind, participă Institutul Național de Cercetare si Formare Culturală 
(INCFC).

Live Skills va încerca să soluționeze  lipsa de competențe identificate și va răspunde necesităților din Audiovizual și Artele Spectacolului. Proiectul va contribui la sporirea capacității de angajare și a mobilității profesioniștilor care lucrează în  cultură și mass-media, și va spori competitivitatea în domeniul industriilor creative.


Departament Comunicare FAIR-MediaSind

Sofia, 1 iunie 2018

Federația FAIR MediaSind participă la proiectul Skills Live, finanțat prin Programul Erasmus +

postat 9 mai 2018, 00:39 de Office Mediasind   [ actualizat la 9 mai 2018, 00:39 ]

Federația Cultură şi Mass-Media FAIR MediaSind
participă în perioada 01.12.2017-31.12.2019 la Proiectul  Skills Live, finanțat prin Programul Erasmus +, Acordul de Grant 2016-3203 / 001-001.

Proiectul Skills Live va iniţia şi dezvolta 3 programe de învățământ inovatoare pentru educația și formarea profesională a celor din sectoarele audiovizualului și spectacolelor live.

Obiectivele principale ale proiectului sunt legate de creșterea competențelor în aceste sectoare, de la aptitudinile antreprenoriale și manageriale la utilizarea tehnologiilor digitale de ultimă generaţie.

Aceste programe de învățare vor fi concepute inițial pentru două profesii din domeniul audiovizual: Sound Manager și Editor video / film și vor acoperi următoarele domenii:

Managementul artelor
Noi tehnologii digitale
Antreprenoriat cultural

Programele de învățare vor fi ulterior adaptate pentru a fi utilizate pentru  o gamă mai largă de profesii și de către alte subsectoare ale sectorului creativ și cultural, urmărindu-se  ca materialul produs de proiectul Live Skills să fie transferabil și sustenabil.

Proiectul este condus de British Council si  implică nouă parteneri din patru țări (Bulgaria, Grecia, România și Marea Britanie). Din România alături de FAIR MediaSind, participă Institutul Național de Cercetare si Formare Culturală ( INCFC).

Live Skills va încerca să soluționeze  lipsa de competențe identificate și va răspunde cererii de noi competențe în subsectoarele Audiovizual și Spectacolele live din domeniul creativ și cultural. Proiectul va contribui la sporirea capacității de angajare și a mobilității profesioniștilor și a studenților din domeniul cultural, va spori competitivitatea sectorului și va construi un viitor sector cultural vibrant, robust și sustenabil.

 În cadrul proiectului sunt prevăzute următoarele activități

´  WP1 – MANAGEMENT
´  WP 2 – PREGATIREA CURRICULEI 
´  WP3 INTOCMIREA CURRICULEI (CORE CURRICULA DESIGN)
´  WP4 IMPLEMETAREA - pentru cele trei domenii (managementul artelor, antreprenoriat, abilități digitale și noi tehnologii) se vor  testa si actualiza programele de învățămint    în cadrul unor programe de formare profesionala continua la care pot participa persoane din sectoarele Audiovizual și Artele spectacolului
´  WP5 ASIGURAREA CALITATII (QUALITY ASSURANCE)
´  WP6 EVALUAREA)
´  WP7 DISEMINARE SI COMUNICARE WP8 EXPLOATAREA SI SUSTENABILITATE În  luna octombrie 2018 va începe derularea programelor de formare profesională continua pentru cele trei domenii 

Departament Comunicare FAIR-MediaSind

Bucureşti, 9 mai 2018
 

ActiveWatch: Raportul FreeEx (2017-2018) - Libertatea Presei în România

postat 3 mai 2018, 03:13 de Office Mediasind   [ actualizat la 3 mai 2018, 03:13 ]

Lansarea Raportul FreeEx (2017-2018) - Libertatea Presei în România

Publicat Joi, 3 mai 2018

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, ActiveWatch lansează Raportul FreeEx (2017-2018) - Libertatea Presei în România. 

 
Raportul poate fi citit aici aici (doc.) și aici aici (PDF)

 
Anul 2017 poate fi definit ca unul de uzură și de polarizare la nivelul societății românești. Agenda publică a fost dominată de subiecte politice care au antagonizat publicul, mass-media jucând un rol activ în tensionarea relației dintre politicieni și cetățeni. Instituțiile de presă loiale coaliției care a câștigat alegerile din 2016 nu au fost deloc incomode pentru partidele aflate la guvernare, ba chiar au legitimat acțiunile acestora prin promovarea unor teme utile puterii politice.

Deși după februarie 2017 protestele au scăzut ca intensitate și ca frecvență, mass-media apropiate puterii au continuat să minimizeze importanța și semnificația acestora. Astfel, au dezvoltat scenarii conspiraționiste care încadrau mișcările civice din România într-un plan și o rețea de influență mondiale, care urmăreau subminarea rezultatului alegerilor parlamentare din anul 2016. În elaborarea acestor scenarii, jurnaliștii de casă ai partidelor de la putere nu au ezitat să încalce norme deontologice elementare sau să promoveze, fără discernământ, știri false. Mai grav, atacurile mediatice la adresa protestelor civice au legitimat permanent acțiunile de intimidare din partea autorităților statului.     

Totodată, anul 2017 a conturat și mai mult taberele, presa Puterii și presa de Opoziție fiind și mai ușor de identificat. În continuare, rămâne un mister dispariția, aproape până la extincție, a presei dedicată cetățenilor și interesului public, indiferent de ideologii și simpatii politice.


Principalele evenimente din 2017-2018 cu impact asupra libertății de exprimare:

·         Instituțiile statului au acționat nu pentru a proteja exercitarea dreptului fundamental la liberă întrunire și protest, ci pentru a-l împiedica, indiferent de conținutul politic al adunărilor publice.

·         Organele de ordine publică dau amenzi cetățenilor care le critică în spațiul online. O instanță a dispus dezactivarea unui cont de Facebook pentru postări jignitoare la adresa unui polițist. Un bistrițean a fost amendat de poliție cu 200 de lei pentru că folosit expresii și cuvinte jignitoare la adresa filialei PSD locale, într-o postare pe Facebook.

·         Primăria Generală a Capitalei obstrucționează accesul cetățenilor și ziariștilor la informațiile de interes public și boicotează dreptul la organizarea de întruniri publice.

·         Protagonistul unui protest cu caracter artistic a fost condus de jandarmeri la Spitalul de Psihiatrie „Obregia” din Capitală, unde i s-a inventat diagnosticul de „tulburări de adaptare” și a fost reținut mai multe ore.

·         Infiltrarea mass-media de către serviciile de informații a fost reconfirmată printr-un comunicat oficial al SRI.

·         Patroni din presa centrală și locală au zeci de dosare instrumentate sau trimise în judecată de DNA, DIICOT și Parchetul General.

·         Coaliția PSD-ALDE a schimbat conducerile TVR și SRR și a încercat să schimbe și conducerea AGERPRES, prin încercarea de amendare, într-o manieră retrogradă, a legii de funcționare a agenției naționale de presă.

·         CNA a devenit mai activ, față de anul anterior, dar sancțiunile nu reușesc în continuare să descurajeze derapajele grave ale presei.

·         Autorități și instituții (cu finanțări publice) au exercitat diferite presiuni asupra libertății de exprimare în 2017: presiuni ale procurorilor și polițiștilor pentru divulgarea surselor jurnaliștilor, descinderi ale ANAF la o publicație în contextul publicării unor anchete incomode despre Liviu Dragnea, presiuni asupra unor magistrați care au criticat public nereguli din sistem ș.a.

·         În 2017, mai mulți jurnaliști au demisionat acuzând presiuni în redacții.

·         În 2017, jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de oameni de afaceri, fotbaliști, politicieni, muncitori pe șantier, persoane publice, enoriași.

·         La fel ca și în anii precedenți, au existat mai multe situații în care autoritățile au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare al minorității maghiare; minoritatea maghiară rămâne vulnerabilă la acțiuni discriminatorii și de intimidare desfășurate de autorităților statului.

·         Instanțele sancționează derapajele presei în baza Codului civil, dar practica este neunitară, uneori este lipsită de proporționalitate (daune morale foarte mari, obligarea la publicarea integrală a hotărârilor), sau chiar echivalentă cu cenzura exprimării și a libertății de conștiință (obligarea la ștergerea unor articole, obligarea la cererea de scuze).

·         Efectele crizei financiare s-au mai estompat, piața de publicitate crescând cu 11% față de anul precedent, până la 408 milioane de euro. Multe instituții de presă au cunoscut un reviriment financiar în 2017. Au existat, însă, și instituții de presă care au continuat să aibă mari dificultăți financiare, ceea ce, în unele cazuri, a dus la închiderea acestora. Tirajele presei scrise (tipărite) au continuat să scadă și în 2017.

·         Românii petrec mult peste media globală în fața televizorului.

 

Etică profesională și corupție în presă

Încă de la începutul anului 2017, în timpul protestelor de stradă declanșate de OUG 13, abaterile etice și profesionale grave ale televiziunilor de știri au generat reacții virulente din partea publicului și a societății civile.

Într-un climat politic și social foarte tensionat, care a caracterizat tot anul 2017, mass‑media au contribuit semnificativ la radicalizarea discursului public prin partizanat politic și prin asimilarea temelor impuse de politicieni. Presa apropiată Puterii a preluat agenda partidelor din majoritatea parlamentară și a derulat campanii mediatice agresive împotriva contestatarilor PSD-ALDE (fie ei politicieni, ONG-uri sau grupuri civice).

Teme de interes public major, precum ingerințele serviciilor secrete în sistemul de Justiție și în presă sau lupta anti-corupție, au fost tratate dezechilibrat în mass-media, transformând agenda publică într-un spațiu al confruntării și nu al dezbaterii.

Știrile false nu au ocolit spațiul public nici în 2017, cele mai frecvente situații fiind identificate în cadrul mass-media apropiate puterii politice.


Proteste

Acțiunile agresive ale unora dintre instituțiile statului a făcut ca acestea să fie suspectate că ar acționa în vederea intimidării protestatarilor împotriva coaliției de guvernare PSD-ALDE și a măsurilor luate de aceasta. ActiveWatch a realizat o cercetare cantitativă a amenzilor emise de Jandarmeria municipiului București, în perioada ianuarie - noiembrie 2017. Această instituție a emis 181 din cele 184 de amenzi din această perioadă, conform datelor obținute de ActiveWatch pe baza legii liberului acces la informațiile de interes public. Din analiza noastră nu există indicii că Jandarmeria ar da mai multe amenzi în funcție de tema protestelor ( de ex. cele împotriva guvernării și măsurilor luate de PSD versus celelalte proteste). Însă, din analiza amenzilor date de Jandarmerie, reiese că activitatea de sancționare se concentrează pe descurajarea dreptului la protest și nu pe protejarea lui și a persoanelor care îl exercită.

Ministerul de Interne și Jandarmeria desfășoară acțiuni de intimidare a liderilor de opinie ai protestelor împotriva coaliției de guvernare, fie prin monitorizarea mediului online (o listă de jurnaliști, ‘instigatori’ la proteste, a fost făcută publică de ministrul de Interne, Carmen Dan, în februarie 2017), fie prin monitorizarea filmărilor de la proteste, pe baza cărora Jandarmeria a anunțat că ar urma să aplice amenzi persoanelor care ar fi „început să se erijeze în lideri de grup”.

În plus, Jandarmeria și Poliția au condus abuziv cetățeni la secție. Protagonistul unui protest cu caracter artistic (cineastul Alexandru Solomon) a fost condus de către jandarmi la Spitalul de Psihiatrie “Obregia” din capitală, unde a fost reținut de medici timp de mai multe ore. Medicii au inventat un diagnostic pentru Solomon, „tulburări de adaptare”, și au recomandat soției lui să-l țină preventiv, o perioadă de timp, departe de zona în care protestase.

Un ziar turcesc, Zaman, critic la adresa regimului Erdoğan, a fost confiscat de autoritățile din Cluj-Napoca, iar cel care îl distribuia (gratuit) în spațiul public a fost amendat fără o bază legală clară. ActiveWatch consideră că acesta este un act de cenzură.

De asemenea, organele de ordine publică au continuat să se folosească de decizia ÎCCJ conform căreia rețelele de socializare sunt asimilate spațiului public și au recurs la amenzi pentru a sancționa cetățenii care le critică, pe ele și pe angajații acestora. De exemplu, Cristian Mihai Dide a primit din partea Jandarmeriei Române o amendă de 900 de lei pentru o postare pe Facebook în care erau folosite cuvinte jignitoare la adresa jandarmilor care au asigurat paza lui Liviu Dragnea cu ocazia audierii acestuia la sediul DNA în data de 21 noiembrie 2017. În procesul verbal de sancționare amenda este motivată prin faptul că, din cauza celor spuse, cetățeanul ar fi „lezat demnitatea și onoarea Jandarmeriei Române”. Un bistrițean a fost amendat de poliție cu 200 de lei pentru că folosit expresii și cuvinte jignitoare la adresa filialei PSD locale, într-o postare pe Facebook.

ActiveWatch a mai descoperit în 2017 și că în spațiile din fața Primăriei Capitalei, din fața sediilor centrale ale PSD și ALDE și în zona fântânilor de la Universitate nu se mai pot desfășura proteste, deoarece Primăria Capitalei a acordat unei organizații dreptul de a protesta zilnic în aceste locuri, timp de peste un an (până la finalul anului 2017). Organizația în discuție este conectată politic (cu PSD-ALDE), iar în spațiile menționate nu a putut fi identificat niciun protestatar. Primăria Capitalei a prelungit abuzul, acordând noi autorizații de protest, în aceleași spații, pentru primele patru luni ale anului 2018. Primăria Capitalei a mai avut și o tentativă de blocare a protestelor de la finalul anului 2017, inventând un târg de Crăciun în Piața Victoriei (spațiul principal de desfășurare al protestelor anti-guvernamentale), deși astfel de târguri fuseseră de mult anunțate de primărie în alte două piețe centrale. Premierul din acea perioadă, Mihai Tudose, a criticat decizia primarului general, ceea ce a creat un scurt conflict în spațiul public între cei doi, Gabriela Firea susținând că, anterior, chiar premierul o rugase să ia anumite măsuri administrative care să îngreuneze desfășurarea protestelor în Piața Victoriei.

 
Presiuni ale autorităților

Mai multe autoritățile și instituții (cu finanțări publice) au exercitat presiuni asupra libertății de exprimare în 2017. Astfel, mai mulți angajați ai unui post de televiziune au fost audiați de procurori în vederea divulgării sursei, după ce au difuzat imagini înregistrate cu patronul lor, căutat de autorități. Mai mult, un deputat a criticat televiziunea publică pe motiv că, deși lua bani de la Guvern, era „virulentă” la adresa unor decizii guvernamentale. Reprezentanții IGPR au pus presiuni la rândul lor, cerând unei publicații locale să divulge sursa unui material difuzat. Nici Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații nu a scăpat fără presiuni, în mare parte din cauza unor jocuri politice. De asemenea, inspectorii anti-fraudă au descins la sediul unei redacții care au publicat dezvăluiri despre Liviu Dragnea, politician apropiat vicepreședintelui ANAF. Și Ministerul Apărării a călcat strâmb, învinuind presa pentru publicarea unor informații care vizau mai degrabă propriile greșeli. Nu în ultimul rând, în mai multe situații autoritățile au făcut presiuni asupra unor magistrați care au criticat public nereguli din sistem sau decizii ale superiorilor.

 
Presa și serviciile

Infiltrarea presei de către serviciile de informații a fost recunoscută în mod oficial de către SRI, într-un comunicat de presă din septembrie 2017.

Un număr mare de jurnaliști au fost acuzați de colaborări cu servicii secrete identificate și neidentificate, fără a fi prezentate dovezi în sprijinul acestor susțineri, în timp ce sursa acuzelor fără acoperire au fost persoane cu probleme în justiție. Aceste acuze au fost amplificate de unele mass-media.

Dincolo de puținele cazuri dovedite sau recunoscute (în fapt unul singur, cel al lui Robert Turcescu), și dincolo de confirmarea existenței fenomenului venită dinspre sursele oficiale, ceea ce domină din ce în ce mai mult spațiile publice și private este această stare de permanentă suspiciune reciprocă, fie legată de apartenența unor persoane din media la serviciile de informații, fie legată de relațiile apropiate cu serviciile. Aceste suspiciuni erodează încrederea în mass-media.  

Comisia parlamentară de control a SRI a declanșat o anchetă în care mai multe persoane, dintre care unele cu probleme penale, au acuzat existența unui “binom SRI – DNA”, care ar fi dus la instrumentarea și judecarea unor dosare cu o posibilă încălcare a legii, “culoare din mass-media” fiind folosite pentru a credibiliza aceste acțiuni. Suspiciunile legate de o relație viciată de lucru între SRI și DNA au fost confirmate prin desecretizarea protocolului de colaborare între cele două instituții. Legalitatea modului în care operează instituțiile din justiție este crucială pentru asanarea mass-media, în condițiile în care DNA, DIICOT și Parchetul General instrumentează sau au trimis în judecată zeci de dosare care implică patroni de media. În același timp, dezbaterile din Comisia parlamentară de control al SRI au relevat existența unor relații viciate între conducerea SRI din mandatul lui George Maior și patroni din presă.

Serviciile publice de radio și televiziune

Puterea instalată la guvernare în urma alegerilor din decembrie 2016 a impus noi conduceri la TVR și SRR, abuzând, din nou, de permisivitatea legii. Folosirea mecanismului respingerii raportului anual al radioului și televiziunii publice, fără existența unor criterii definite clar în lege, a făcut ca la conducerea televiziunii publice, din 2000 și până în prezent, doar un singur Președinte – Director General (PDG) să își poată încheia mandatul.

Taxa radio-tv a fost eliminată la începutul anului 2017, după mai multe încercări ale politicienilor în acest sens în ultimii ani, crescând astfel dependența celor două instituții față de puterea politică. Prin noile reglementări, bugetul TVR a crescut semnificativ în 2017. Aceleași reglementări au impus TVR să folosească sumele alocate de la bugetul de stat pentru a achita datoriile imense ale instituției față de buget, ceea ce s-a și întâmplat în aprilie 2017.

Schimbarea conducerii TVR și a modului de finanțare a mediilor publice încep să producă efecte în plan editorial, instituția dând semne că este mult mai atentă la nevoile puterii politice. Polarizarea politică a împiedicat din nou modificarea Legii nr. 41/1994 de funcționare a serviciilor publice de radio și televiziune. O încercare de îmbunătățire a legii prin separarea funcțiilor de Președinte de cea de Director General, a eșuat într-o decizie de neconstituționalitate a Curții Constituționale și o trimitere, către Parlament, pentru reexaminare, din partea Președintelui Iohannis.   

Comisia de Etică și Arbitraj din TVR rămâne probabil cel mai funcțional mecanism de autoreglementare din presa din România și un for reprezentativ pentru ‘disidența’ profesioniștilor din televiziunea publică. Din păcate, conform legii în vigoare, punctele de vedere ale aceste comisii au doar rol consultativ.

Consiliul Național al Audiovizualului

În urma protestelor și criticilor publicului, CNA a încercat să fie mai activ în analizarea sesizărilor acumulate în campania electorală din 2016, dar și în prima parte a anului 2017. Față de anul precedent, membrii CNA s-au reunit în sensibil mai multe ședințe și au acordat mai multe sancțiuni, dar nu suficient de multe și de consistente încât să descurajeze derapajele deontologice în rândul radiodifuzorilor.

Activitatea instituției a fost afectată și de disensiunile interne, dar și de atacurile venite tocmai din partea televiziunilor nemulțumite de sancțiunile primite.

Imaginea instituției ar putea fi afectată și de faptul că Laura Georgescu, președinta CNA, judecată pentru fapte de corupție, nu și-a dat demisia nici în 2017, deși au trecut doi ani de la trimiterea sa în judecată.  

 
Accesul la informațiile de interes public

Deși guvernul Cioloș, prin modificările legislative operate, a simplificat procedurile, iar Parlamentul anterior a lărgit lista instituțiilor care se supun legii, accesul cetățenilor și al jurnaliștilor la informații de interes public rămâne în continuare problematic. O inițiativă legislativă care a vizat extinderea listei de informații pe care autoritățile publice sunt obligate să le comunice din oficiu a fost respinsă de Parlamentul României, iar, conform unui document al Consiliului Europei, accesul persoanelor care aparțin minorităților naționale la informații publice în limba lor maternă este în continuare restricționat.

Primăria Generală a Capitalei s-a dovedit a fi una dintre cele mai opace instituții publice. Aceasta a refuzat în repetate rânduri să publice informații de interes public pe site-ul oficial, nu a pus în dezbatere proiecte de acte normative importante și a încercat restricționarea participării cetățenilor la ședințele Consiliului General.

În perioada acoperită de acest raport a fost depus un proiect de lege de modificare a Codului de procedură penală teoretic în vederea armonizării acestora cu mai multe directive europene și decizii ale instanțelor care vizează prezumția de nevinovăție a persoanelor aflate sub anchetă penală. O încercare de modificare, în același sens, a Ghidului pentru relația cu mass-media, a fost inițiată de Consiliul Superior al Magistraturii. Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale și jurnaliștii au atras atenția că unele din noile prevederi sunt excesive și ar putea împiedica furnizarea de informații de interes public despre anchetele penale aflate în desfășurare, lipsind publicul de informații corecte, comunicate în mod oficial și, de dorit, nepărtinitor de către instituțiile din justiție.

 
Comunitatea maghiară și libertatea de expresie

Aspirațiile politice ale minorității maghiare (drepturi lingvistice, autonomia teritorială) sunt în continuare stigmatizate atât de o parte din mass‑media, cât și de autorități ale statului, lucru care a făcut să apară în continuare inițiative legislative menite să blocheze dezbaterile pe acest subiect. Legislația românească este de multe ori aplicată cu rea-voință de autoritățile publice, ceea ce duce la restricționarea folosirii simbolurilor maghiare (drapel, imn etc.) chiar și în mediul privat.

La începutul anului 2018, Consiliul Europei a publicat a patra Opinie a Consiliului Consultativ cu privire la Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, document care menționează numeroase abuzuri ale autorităților române împotriva comunității maghiare, sub aspectul dreptului la libertatea de expresie.

Legislație

În 2017, a existat o încercare de modificare a legii de funcționare a Agenției Naționale de Presă - Agerpres, care nu a avut alt scop decât acela de a permite puterii politice să îl demită mai ușor (și deci mai repede) pe actualul Director General, copiind modul discreționar în care pot fi demise în prezent conducerile televiziunii și radioului publice.  

Au existat două propuneri de modificare a Legii accesului la informațiile de interes public (nr. 544/2001). Una dintre acestea a fost respinsă de Senat, a doua așteaptă avizele din comisiile de specialitate.


O serie de inițiative legislative toxice pentru libertatea de exprimare continuă să fie tergiversate în Parlament, în loc să fie respinse. 


În România, legislația privind domeniile Internet .ro practic nu există, șansa unei reforme în vederea unei transparențe a modului de administrare fiind ratată de autorități.

Ordonanța „anti-rebate”, care reglementa circuitul banilor de publicitate în mass-media, a fost abrogată.

Jurisprudență

Abaterile presei de la normele profesionale au fost sancționate de instanțe, în baza Codului Civil.

Daune morale record au fost acordate pentru atingerea adusă reputației unui magistrat (șefa Direcției Naționale Anticorupție). Suma - 300.000 de lei - iese din tiparele obișnuite în astfel de procese civile, în care daunele rămân în zona maximă a câtorva mii sau zeci de mii de lei. Prin comparație, amenda maximă prevăzută în prezent de legea audiovizualului pentru sancționarea radiodifuzorilor este de 200.000 de lei. CNA a aplicat recent acest prag maximal pentru a amenda câteva televiziuni pentru depășirea timpului de publicitate. Într-un caz din 2017 care a vizat derapaje ale România TV, tot legate de Laura Codruța Kovesi, CNA a amendat acest post cu 120.000 de lei. În concluzie, cuantumul mare al daunelor, corelat cu lipsa unei practici unitare și cu discrepanța sumei față de alte hotărâri similare, ridică serioase probleme de proporționalitate a sancțiunii.

Hotărârile instanțelor în materie civilă sunt incongruente și, astfel, rămân lipsite de previzibilitate. Fapte similare par a fi sancționate în mod divergent de la o instanță la alta.  

Există hotărâri care țin cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar există și hotărâri care încalcă testul de proporționalitate cu gravitatea faptei și de necesitate într-o societate democratică, limitând deci, nejustificat, dreptul la libertatea de exprimare. De exemplu: obligarea la publicarea de scuze, obligarea la publicarea în edițiile tipărite ale ziarelor inclusiv al unora care, de multe ori, nu se află în proprietatea și controlul celor sancționați, a hotărârilor judecătorești integrale, obligarea prin ordonanțe președințiale la ștergerea unor materiale din spațiul online. Cea mai periculoasă dintre aceste măsuri este obligarea la ștergerea unor articole din mediul online în integralitate, pentru că ar încălca reputația unor persoane. O instanță a dispus chiar și dezactivarea unui cont de Facebook, pentru câteva postări considerate defăimătoare.

România a pierdut un nou proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare al unei jurnaliste (Cauza Feri Predescu contra România).

 
Agresiuni, amenințări, insulte

În 2017, jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de oameni de afaceri, fotbaliști, politicieni, muncitori pe șantier, persoane publice, enoriași. Printre altele, în localitatea unde locuiau părinții unui jurnalist de investigație au fost mânjite mai multe inscripții injurioase, după publicarea unor materiale despre corupția din zonă. Un fost tenisman român renumit a jignit o jurnalistă britanică. Fostul președinte al statului și un editorialist cunoscut și-au adresat reciproc invective în spațiul public. Mai mulți fotbaliști au fost agresivi cu reporterii. Primarul Timișoarei i-a numit pe jurnaliștii locali „paraziți sociali”.

Piața de media

Efectele crizei financiare s-au mai estompat și multe instituții de presă au cunoscut un reviriment financiar în 2017. Au existat și instituții de presă care au continuat să aibă mari dificultăți financiare, ceea ce, în unele cazuri, a dus la închiderea acestora. Piața de publicitate a crescut cu 11% față de anul anterior și a atins o valoare de 408 milioane de euro. Televiziunile de știri au atras aproximativ 23 de milioane de euro în anul precedent. Românii petrec de două ori mai mult timp în fața televizorului față de media globală, potrivit unui studiu. CNA a respins acordarea licenței unui post de televiziune suspectat că ar fi fost deținut de o companie implicată în distribuirea propagandei rusești în România. Tirajele presei scrise (tipărite) au continuat să scadă și în 2017. Produsele de jurnalism independent s-au înmulțit și se bucură de un interes tot mai crescut din partea publicului. Două radiouri naționale importante au decis să se transforme în rețele de posturi regionale, după o decizie a CNA care le interzicea posturilor naționale să difuzeze publicitate regională sau locală.

Presiuni în redacții

În 2017, mai mulți jurnaliști au demisionat acuzând presiuni în redacții. De asemenea, jurnalistul Dragoș Pătraru a fost din nou în situația de a-și muta emisiunea de la o televiziune la alta, din cauza presiunilor patronale. La rândul său, un jurnalist de la Adevărul a fost dat afară după ce a criticat public presiunile și tentativele de cenzură din redacție. În plan local, doi ziariști de renume au fost concediați de la Gazeta de Sud în urma unei Adunări Generale a Acționariatului și au pus această decizie pe seama faptului că deciziile lor editoriale au deranjat interesele acționarilor.

Problemele penale ale patronilor de presă

Anul 2017 a adus un nou val de dosare penale pentru patroni din presa centrală și locală. Acuzele variază de la mărturie mincinoasă, trafic de influență, spălare de bani, constituire de grup infracțional organizat, șantaj, dare de mită, etc., până la crime împotriva umanității (dosarul Mineriada în care este trimis în judecată Adrian Sârbu).

Sorin Alexandrescu, directorul Antena Group, și Camelia Voiculescu, președinta grupului Intact, au fost condamnați definitiv la 4 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru șantaj și, respectiv, 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la șantaj. Antena TV Group a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 200.000 de lei. Actele de șantaj l-au vizat pe Ioan Bendei, administratorul RCS&RDS. Acesta, la rândul său, a fost trimis în judecată de DNA în august 2017, alături de RCS&RDS, compania acționară a televiziunilor DIGI și un număr de alte persoane din managementul acestei companii (Mihai Dinei, Alexandru Oprea, Serghei Bulac) pentru infracțiunile de dare de mită și spălare de bani.  

Doi patroni se află în procedură de extrădare, unul în Marea Britanie (Alexander Adamescu, România liberă), altul în Serbia (Sebastian Ghiță, controlează România TV). Alexander Adamescu este acuzat de complicitate la dare de mită către judecători români. Adamescu a fost reținut de autoritățile britanice în martie 2018 pentru prezentarea de documente false în fața instanței, în procesul de extrădare. Sebastian Ghiță a fugit din România în ultima zi în care beneficia de imunitate parlamentară, în timp ce se afla sub supraveghere judiciară. Sebastian Ghiță este inculpat în cinci dosare, pentru șantaj (în care ar fi folosit Realitatea TV și România TV), trafic de influență, spălare de bani, constituirea unui grup infracțional organizat, cumpărare de influență ș.a., dar a fost achitat (încă nu definitiv) într-un dosar ce viza o presupusă dare de mită.  
Trei patroni media au fost eliberați condiționat din închisoare: Dan Voiculescu (a cărui familie deține Intact Publishing, Antena Group și Antena 3), Dan Diaconescu (fost patron OTV), Maricel Păcuraru (Realitatea TV). Dan Voiculescu fusese condamnat pentru privatizarea frauduloasă a ICA, iar la data eliberării sale doar o mică parte din prejudiciu fusese recuperată de stat. Dan Diaconescu fusese condamnat pentru șantaj. Maricel Păcuraru fusese condamnat pentru infracțiunile de spălare de bani și complicitate la abuz în serviciu.

Dan Andronic, patronul Evenimentului zilei are trei dosare pe rolul instanțelor, fiind acuzat de mărturie mincinoasă, favorizarea infractorului, aderarea la un grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență. La doi ani de la reținerea sa pentru 24 de ore, dosarul lui Cristian Burci (Adevărul Holding și Prima TV), deschis de către procurorii DIICOT Olt, încă nu a fost finalizat.

Și patroni din presa locală au avut probleme penale. Sorin Strutinsky (Telegraf, Neptun TV) a fost condamnat în decembrie 2017, la 7 ani și 4 luni de închisoare într-un dosar de trafic de influență. Hotărârea nu este definitivă. El mai este judecat în alte două dosare, pentru complicitate la luare de mită, trafic de influență ș.a., într-unul dintre aceste dosare fiind implicate și instituțiile sale de presă. Aristotel Căncescu (președinte al Consiliului Județean Brașov, patron al Mix TV), are pe rolul instanțelor de judecată șase dosare penale instrumentate de DNA, din care două din 2017. La finalul lui 2017, după aproape 11 ani de procese, Liviu Man, Dan Pârcălab, Aurelian Grama și celelalte persoane din dosarul care a implicat grupul local de presă Gazeta, trimise în judecată de DIICOT în 2007 pentru șantaj, constituirea unui grup infracțional și spălare de bani, au fost achitate.

Sursa: ActiveWatch / CC BY 3.0

1-10 of 428