News

Federația FAIR MediaSind participă la proiectul Skills Live, finanțat prin Programul Erasmus +

postat 9 mai 2018, 00:39 de Office Mediasind   [ actualizat la 9 mai 2018, 00:39 ]

Federația Cultură şi Mass-Media FAIR MediaSind
participă în perioada 01.12.2017-31.12.2019 la Proiectul  Skills Live, finanțat prin Programul Erasmus +, Acordul de Grant 2016-3203 / 001-001.

Proiectul Skills Live va iniţia şi dezvolta 3 programe de învățământ inovatoare pentru educația și formarea profesională a celor din sectoarele audiovizualului și spectacolelor live.

Obiectivele principale ale proiectului sunt legate de creșterea competențelor în aceste sectoare, de la aptitudinile antreprenoriale și manageriale la utilizarea tehnologiilor digitale de ultimă generaţie.

Aceste programe de învățare vor fi concepute inițial pentru două profesii din domeniul audiovizual: Sound Manager și Editor video / film și vor acoperi următoarele domenii:

Managementul artelor
Noi tehnologii digitale
Antreprenoriat cultural

Programele de învățare vor fi ulterior adaptate pentru a fi utilizate pentru  o gamă mai largă de profesii și de către alte subsectoare ale sectorului creativ și cultural, urmărindu-se  ca materialul produs de proiectul Live Skills să fie transferabil și sustenabil.

Proiectul este condus de British Council si  implică nouă parteneri din patru țări (Bulgaria, Grecia, România și Marea Britanie). Din România alături de FAIR MediaSind, participă Institutul Național de Cercetare si Formare Culturală ( INCFC).

Live Skills va încerca să soluționeze  lipsa de competențe identificate și va răspunde cererii de noi competențe în subsectoarele Audiovizual și Spectacolele live din domeniul creativ și cultural. Proiectul va contribui la sporirea capacității de angajare și a mobilității profesioniștilor și a studenților din domeniul cultural, va spori competitivitatea sectorului și va construi un viitor sector cultural vibrant, robust și sustenabil.

 În cadrul proiectului sunt prevăzute următoarele activități

´  WP1 – MANAGEMENT
´  WP 2 – PREGATIREA CURRICULEI 
´  WP3 INTOCMIREA CURRICULEI (CORE CURRICULA DESIGN)
´  WP4 IMPLEMETAREA - pentru cele trei domenii (managementul artelor, antreprenoriat, abilități digitale și noi tehnologii) se vor  testa si actualiza programele de învățămint    în cadrul unor programe de formare profesionala continua la care pot participa persoane din sectoarele Audiovizual și Artele spectacolului
´  WP5 ASIGURAREA CALITATII (QUALITY ASSURANCE)
´  WP6 EVALUAREA)
´  WP7 DISEMINARE SI COMUNICARE WP8 EXPLOATAREA SI SUSTENABILITATE În  luna octombrie 2018 va începe derularea programelor de formare profesională continua pentru cele trei domenii 

Departament Comunicare FAIR-MediaSind

Bucureşti, 9 mai 2018
 

ActiveWatch: Raportul FreeEx (2017-2018) - Libertatea Presei în România

postat 3 mai 2018, 03:13 de Office Mediasind   [ actualizat la 3 mai 2018, 03:13 ]

Lansarea Raportul FreeEx (2017-2018) - Libertatea Presei în România

Publicat Joi, 3 mai 2018

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, ActiveWatch lansează Raportul FreeEx (2017-2018) - Libertatea Presei în România. 

 
Raportul poate fi citit aici aici (doc.) și aici aici (PDF)

 
Anul 2017 poate fi definit ca unul de uzură și de polarizare la nivelul societății românești. Agenda publică a fost dominată de subiecte politice care au antagonizat publicul, mass-media jucând un rol activ în tensionarea relației dintre politicieni și cetățeni. Instituțiile de presă loiale coaliției care a câștigat alegerile din 2016 nu au fost deloc incomode pentru partidele aflate la guvernare, ba chiar au legitimat acțiunile acestora prin promovarea unor teme utile puterii politice.

Deși după februarie 2017 protestele au scăzut ca intensitate și ca frecvență, mass-media apropiate puterii au continuat să minimizeze importanța și semnificația acestora. Astfel, au dezvoltat scenarii conspiraționiste care încadrau mișcările civice din România într-un plan și o rețea de influență mondiale, care urmăreau subminarea rezultatului alegerilor parlamentare din anul 2016. În elaborarea acestor scenarii, jurnaliștii de casă ai partidelor de la putere nu au ezitat să încalce norme deontologice elementare sau să promoveze, fără discernământ, știri false. Mai grav, atacurile mediatice la adresa protestelor civice au legitimat permanent acțiunile de intimidare din partea autorităților statului.     

Totodată, anul 2017 a conturat și mai mult taberele, presa Puterii și presa de Opoziție fiind și mai ușor de identificat. În continuare, rămâne un mister dispariția, aproape până la extincție, a presei dedicată cetățenilor și interesului public, indiferent de ideologii și simpatii politice.


Principalele evenimente din 2017-2018 cu impact asupra libertății de exprimare:

·         Instituțiile statului au acționat nu pentru a proteja exercitarea dreptului fundamental la liberă întrunire și protest, ci pentru a-l împiedica, indiferent de conținutul politic al adunărilor publice.

·         Organele de ordine publică dau amenzi cetățenilor care le critică în spațiul online. O instanță a dispus dezactivarea unui cont de Facebook pentru postări jignitoare la adresa unui polițist. Un bistrițean a fost amendat de poliție cu 200 de lei pentru că folosit expresii și cuvinte jignitoare la adresa filialei PSD locale, într-o postare pe Facebook.

·         Primăria Generală a Capitalei obstrucționează accesul cetățenilor și ziariștilor la informațiile de interes public și boicotează dreptul la organizarea de întruniri publice.

·         Protagonistul unui protest cu caracter artistic a fost condus de jandarmeri la Spitalul de Psihiatrie „Obregia” din Capitală, unde i s-a inventat diagnosticul de „tulburări de adaptare” și a fost reținut mai multe ore.

·         Infiltrarea mass-media de către serviciile de informații a fost reconfirmată printr-un comunicat oficial al SRI.

·         Patroni din presa centrală și locală au zeci de dosare instrumentate sau trimise în judecată de DNA, DIICOT și Parchetul General.

·         Coaliția PSD-ALDE a schimbat conducerile TVR și SRR și a încercat să schimbe și conducerea AGERPRES, prin încercarea de amendare, într-o manieră retrogradă, a legii de funcționare a agenției naționale de presă.

·         CNA a devenit mai activ, față de anul anterior, dar sancțiunile nu reușesc în continuare să descurajeze derapajele grave ale presei.

·         Autorități și instituții (cu finanțări publice) au exercitat diferite presiuni asupra libertății de exprimare în 2017: presiuni ale procurorilor și polițiștilor pentru divulgarea surselor jurnaliștilor, descinderi ale ANAF la o publicație în contextul publicării unor anchete incomode despre Liviu Dragnea, presiuni asupra unor magistrați care au criticat public nereguli din sistem ș.a.

·         În 2017, mai mulți jurnaliști au demisionat acuzând presiuni în redacții.

·         În 2017, jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de oameni de afaceri, fotbaliști, politicieni, muncitori pe șantier, persoane publice, enoriași.

·         La fel ca și în anii precedenți, au existat mai multe situații în care autoritățile au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare al minorității maghiare; minoritatea maghiară rămâne vulnerabilă la acțiuni discriminatorii și de intimidare desfășurate de autorităților statului.

·         Instanțele sancționează derapajele presei în baza Codului civil, dar practica este neunitară, uneori este lipsită de proporționalitate (daune morale foarte mari, obligarea la publicarea integrală a hotărârilor), sau chiar echivalentă cu cenzura exprimării și a libertății de conștiință (obligarea la ștergerea unor articole, obligarea la cererea de scuze).

·         Efectele crizei financiare s-au mai estompat, piața de publicitate crescând cu 11% față de anul precedent, până la 408 milioane de euro. Multe instituții de presă au cunoscut un reviriment financiar în 2017. Au existat, însă, și instituții de presă care au continuat să aibă mari dificultăți financiare, ceea ce, în unele cazuri, a dus la închiderea acestora. Tirajele presei scrise (tipărite) au continuat să scadă și în 2017.

·         Românii petrec mult peste media globală în fața televizorului.

 

Etică profesională și corupție în presă

Încă de la începutul anului 2017, în timpul protestelor de stradă declanșate de OUG 13, abaterile etice și profesionale grave ale televiziunilor de știri au generat reacții virulente din partea publicului și a societății civile.

Într-un climat politic și social foarte tensionat, care a caracterizat tot anul 2017, mass‑media au contribuit semnificativ la radicalizarea discursului public prin partizanat politic și prin asimilarea temelor impuse de politicieni. Presa apropiată Puterii a preluat agenda partidelor din majoritatea parlamentară și a derulat campanii mediatice agresive împotriva contestatarilor PSD-ALDE (fie ei politicieni, ONG-uri sau grupuri civice).

Teme de interes public major, precum ingerințele serviciilor secrete în sistemul de Justiție și în presă sau lupta anti-corupție, au fost tratate dezechilibrat în mass-media, transformând agenda publică într-un spațiu al confruntării și nu al dezbaterii.

Știrile false nu au ocolit spațiul public nici în 2017, cele mai frecvente situații fiind identificate în cadrul mass-media apropiate puterii politice.


Proteste

Acțiunile agresive ale unora dintre instituțiile statului a făcut ca acestea să fie suspectate că ar acționa în vederea intimidării protestatarilor împotriva coaliției de guvernare PSD-ALDE și a măsurilor luate de aceasta. ActiveWatch a realizat o cercetare cantitativă a amenzilor emise de Jandarmeria municipiului București, în perioada ianuarie - noiembrie 2017. Această instituție a emis 181 din cele 184 de amenzi din această perioadă, conform datelor obținute de ActiveWatch pe baza legii liberului acces la informațiile de interes public. Din analiza noastră nu există indicii că Jandarmeria ar da mai multe amenzi în funcție de tema protestelor ( de ex. cele împotriva guvernării și măsurilor luate de PSD versus celelalte proteste). Însă, din analiza amenzilor date de Jandarmerie, reiese că activitatea de sancționare se concentrează pe descurajarea dreptului la protest și nu pe protejarea lui și a persoanelor care îl exercită.

Ministerul de Interne și Jandarmeria desfășoară acțiuni de intimidare a liderilor de opinie ai protestelor împotriva coaliției de guvernare, fie prin monitorizarea mediului online (o listă de jurnaliști, ‘instigatori’ la proteste, a fost făcută publică de ministrul de Interne, Carmen Dan, în februarie 2017), fie prin monitorizarea filmărilor de la proteste, pe baza cărora Jandarmeria a anunțat că ar urma să aplice amenzi persoanelor care ar fi „început să se erijeze în lideri de grup”.

În plus, Jandarmeria și Poliția au condus abuziv cetățeni la secție. Protagonistul unui protest cu caracter artistic (cineastul Alexandru Solomon) a fost condus de către jandarmi la Spitalul de Psihiatrie “Obregia” din capitală, unde a fost reținut de medici timp de mai multe ore. Medicii au inventat un diagnostic pentru Solomon, „tulburări de adaptare”, și au recomandat soției lui să-l țină preventiv, o perioadă de timp, departe de zona în care protestase.

Un ziar turcesc, Zaman, critic la adresa regimului Erdoğan, a fost confiscat de autoritățile din Cluj-Napoca, iar cel care îl distribuia (gratuit) în spațiul public a fost amendat fără o bază legală clară. ActiveWatch consideră că acesta este un act de cenzură.

De asemenea, organele de ordine publică au continuat să se folosească de decizia ÎCCJ conform căreia rețelele de socializare sunt asimilate spațiului public și au recurs la amenzi pentru a sancționa cetățenii care le critică, pe ele și pe angajații acestora. De exemplu, Cristian Mihai Dide a primit din partea Jandarmeriei Române o amendă de 900 de lei pentru o postare pe Facebook în care erau folosite cuvinte jignitoare la adresa jandarmilor care au asigurat paza lui Liviu Dragnea cu ocazia audierii acestuia la sediul DNA în data de 21 noiembrie 2017. În procesul verbal de sancționare amenda este motivată prin faptul că, din cauza celor spuse, cetățeanul ar fi „lezat demnitatea și onoarea Jandarmeriei Române”. Un bistrițean a fost amendat de poliție cu 200 de lei pentru că folosit expresii și cuvinte jignitoare la adresa filialei PSD locale, într-o postare pe Facebook.

ActiveWatch a mai descoperit în 2017 și că în spațiile din fața Primăriei Capitalei, din fața sediilor centrale ale PSD și ALDE și în zona fântânilor de la Universitate nu se mai pot desfășura proteste, deoarece Primăria Capitalei a acordat unei organizații dreptul de a protesta zilnic în aceste locuri, timp de peste un an (până la finalul anului 2017). Organizația în discuție este conectată politic (cu PSD-ALDE), iar în spațiile menționate nu a putut fi identificat niciun protestatar. Primăria Capitalei a prelungit abuzul, acordând noi autorizații de protest, în aceleași spații, pentru primele patru luni ale anului 2018. Primăria Capitalei a mai avut și o tentativă de blocare a protestelor de la finalul anului 2017, inventând un târg de Crăciun în Piața Victoriei (spațiul principal de desfășurare al protestelor anti-guvernamentale), deși astfel de târguri fuseseră de mult anunțate de primărie în alte două piețe centrale. Premierul din acea perioadă, Mihai Tudose, a criticat decizia primarului general, ceea ce a creat un scurt conflict în spațiul public între cei doi, Gabriela Firea susținând că, anterior, chiar premierul o rugase să ia anumite măsuri administrative care să îngreuneze desfășurarea protestelor în Piața Victoriei.

 
Presiuni ale autorităților

Mai multe autoritățile și instituții (cu finanțări publice) au exercitat presiuni asupra libertății de exprimare în 2017. Astfel, mai mulți angajați ai unui post de televiziune au fost audiați de procurori în vederea divulgării sursei, după ce au difuzat imagini înregistrate cu patronul lor, căutat de autorități. Mai mult, un deputat a criticat televiziunea publică pe motiv că, deși lua bani de la Guvern, era „virulentă” la adresa unor decizii guvernamentale. Reprezentanții IGPR au pus presiuni la rândul lor, cerând unei publicații locale să divulge sursa unui material difuzat. Nici Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații nu a scăpat fără presiuni, în mare parte din cauza unor jocuri politice. De asemenea, inspectorii anti-fraudă au descins la sediul unei redacții care au publicat dezvăluiri despre Liviu Dragnea, politician apropiat vicepreședintelui ANAF. Și Ministerul Apărării a călcat strâmb, învinuind presa pentru publicarea unor informații care vizau mai degrabă propriile greșeli. Nu în ultimul rând, în mai multe situații autoritățile au făcut presiuni asupra unor magistrați care au criticat public nereguli din sistem sau decizii ale superiorilor.

 
Presa și serviciile

Infiltrarea presei de către serviciile de informații a fost recunoscută în mod oficial de către SRI, într-un comunicat de presă din septembrie 2017.

Un număr mare de jurnaliști au fost acuzați de colaborări cu servicii secrete identificate și neidentificate, fără a fi prezentate dovezi în sprijinul acestor susțineri, în timp ce sursa acuzelor fără acoperire au fost persoane cu probleme în justiție. Aceste acuze au fost amplificate de unele mass-media.

Dincolo de puținele cazuri dovedite sau recunoscute (în fapt unul singur, cel al lui Robert Turcescu), și dincolo de confirmarea existenței fenomenului venită dinspre sursele oficiale, ceea ce domină din ce în ce mai mult spațiile publice și private este această stare de permanentă suspiciune reciprocă, fie legată de apartenența unor persoane din media la serviciile de informații, fie legată de relațiile apropiate cu serviciile. Aceste suspiciuni erodează încrederea în mass-media.  

Comisia parlamentară de control a SRI a declanșat o anchetă în care mai multe persoane, dintre care unele cu probleme penale, au acuzat existența unui “binom SRI – DNA”, care ar fi dus la instrumentarea și judecarea unor dosare cu o posibilă încălcare a legii, “culoare din mass-media” fiind folosite pentru a credibiliza aceste acțiuni. Suspiciunile legate de o relație viciată de lucru între SRI și DNA au fost confirmate prin desecretizarea protocolului de colaborare între cele două instituții. Legalitatea modului în care operează instituțiile din justiție este crucială pentru asanarea mass-media, în condițiile în care DNA, DIICOT și Parchetul General instrumentează sau au trimis în judecată zeci de dosare care implică patroni de media. În același timp, dezbaterile din Comisia parlamentară de control al SRI au relevat existența unor relații viciate între conducerea SRI din mandatul lui George Maior și patroni din presă.

Serviciile publice de radio și televiziune

Puterea instalată la guvernare în urma alegerilor din decembrie 2016 a impus noi conduceri la TVR și SRR, abuzând, din nou, de permisivitatea legii. Folosirea mecanismului respingerii raportului anual al radioului și televiziunii publice, fără existența unor criterii definite clar în lege, a făcut ca la conducerea televiziunii publice, din 2000 și până în prezent, doar un singur Președinte – Director General (PDG) să își poată încheia mandatul.

Taxa radio-tv a fost eliminată la începutul anului 2017, după mai multe încercări ale politicienilor în acest sens în ultimii ani, crescând astfel dependența celor două instituții față de puterea politică. Prin noile reglementări, bugetul TVR a crescut semnificativ în 2017. Aceleași reglementări au impus TVR să folosească sumele alocate de la bugetul de stat pentru a achita datoriile imense ale instituției față de buget, ceea ce s-a și întâmplat în aprilie 2017.

Schimbarea conducerii TVR și a modului de finanțare a mediilor publice încep să producă efecte în plan editorial, instituția dând semne că este mult mai atentă la nevoile puterii politice. Polarizarea politică a împiedicat din nou modificarea Legii nr. 41/1994 de funcționare a serviciilor publice de radio și televiziune. O încercare de îmbunătățire a legii prin separarea funcțiilor de Președinte de cea de Director General, a eșuat într-o decizie de neconstituționalitate a Curții Constituționale și o trimitere, către Parlament, pentru reexaminare, din partea Președintelui Iohannis.   

Comisia de Etică și Arbitraj din TVR rămâne probabil cel mai funcțional mecanism de autoreglementare din presa din România și un for reprezentativ pentru ‘disidența’ profesioniștilor din televiziunea publică. Din păcate, conform legii în vigoare, punctele de vedere ale aceste comisii au doar rol consultativ.

Consiliul Național al Audiovizualului

În urma protestelor și criticilor publicului, CNA a încercat să fie mai activ în analizarea sesizărilor acumulate în campania electorală din 2016, dar și în prima parte a anului 2017. Față de anul precedent, membrii CNA s-au reunit în sensibil mai multe ședințe și au acordat mai multe sancțiuni, dar nu suficient de multe și de consistente încât să descurajeze derapajele deontologice în rândul radiodifuzorilor.

Activitatea instituției a fost afectată și de disensiunile interne, dar și de atacurile venite tocmai din partea televiziunilor nemulțumite de sancțiunile primite.

Imaginea instituției ar putea fi afectată și de faptul că Laura Georgescu, președinta CNA, judecată pentru fapte de corupție, nu și-a dat demisia nici în 2017, deși au trecut doi ani de la trimiterea sa în judecată.  

 
Accesul la informațiile de interes public

Deși guvernul Cioloș, prin modificările legislative operate, a simplificat procedurile, iar Parlamentul anterior a lărgit lista instituțiilor care se supun legii, accesul cetățenilor și al jurnaliștilor la informații de interes public rămâne în continuare problematic. O inițiativă legislativă care a vizat extinderea listei de informații pe care autoritățile publice sunt obligate să le comunice din oficiu a fost respinsă de Parlamentul României, iar, conform unui document al Consiliului Europei, accesul persoanelor care aparțin minorităților naționale la informații publice în limba lor maternă este în continuare restricționat.

Primăria Generală a Capitalei s-a dovedit a fi una dintre cele mai opace instituții publice. Aceasta a refuzat în repetate rânduri să publice informații de interes public pe site-ul oficial, nu a pus în dezbatere proiecte de acte normative importante și a încercat restricționarea participării cetățenilor la ședințele Consiliului General.

În perioada acoperită de acest raport a fost depus un proiect de lege de modificare a Codului de procedură penală teoretic în vederea armonizării acestora cu mai multe directive europene și decizii ale instanțelor care vizează prezumția de nevinovăție a persoanelor aflate sub anchetă penală. O încercare de modificare, în același sens, a Ghidului pentru relația cu mass-media, a fost inițiată de Consiliul Superior al Magistraturii. Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale și jurnaliștii au atras atenția că unele din noile prevederi sunt excesive și ar putea împiedica furnizarea de informații de interes public despre anchetele penale aflate în desfășurare, lipsind publicul de informații corecte, comunicate în mod oficial și, de dorit, nepărtinitor de către instituțiile din justiție.

 
Comunitatea maghiară și libertatea de expresie

Aspirațiile politice ale minorității maghiare (drepturi lingvistice, autonomia teritorială) sunt în continuare stigmatizate atât de o parte din mass‑media, cât și de autorități ale statului, lucru care a făcut să apară în continuare inițiative legislative menite să blocheze dezbaterile pe acest subiect. Legislația românească este de multe ori aplicată cu rea-voință de autoritățile publice, ceea ce duce la restricționarea folosirii simbolurilor maghiare (drapel, imn etc.) chiar și în mediul privat.

La începutul anului 2018, Consiliul Europei a publicat a patra Opinie a Consiliului Consultativ cu privire la Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, document care menționează numeroase abuzuri ale autorităților române împotriva comunității maghiare, sub aspectul dreptului la libertatea de expresie.

Legislație

În 2017, a existat o încercare de modificare a legii de funcționare a Agenției Naționale de Presă - Agerpres, care nu a avut alt scop decât acela de a permite puterii politice să îl demită mai ușor (și deci mai repede) pe actualul Director General, copiind modul discreționar în care pot fi demise în prezent conducerile televiziunii și radioului publice.  

Au existat două propuneri de modificare a Legii accesului la informațiile de interes public (nr. 544/2001). Una dintre acestea a fost respinsă de Senat, a doua așteaptă avizele din comisiile de specialitate.


O serie de inițiative legislative toxice pentru libertatea de exprimare continuă să fie tergiversate în Parlament, în loc să fie respinse. 


În România, legislația privind domeniile Internet .ro practic nu există, șansa unei reforme în vederea unei transparențe a modului de administrare fiind ratată de autorități.

Ordonanța „anti-rebate”, care reglementa circuitul banilor de publicitate în mass-media, a fost abrogată.

Jurisprudență

Abaterile presei de la normele profesionale au fost sancționate de instanțe, în baza Codului Civil.

Daune morale record au fost acordate pentru atingerea adusă reputației unui magistrat (șefa Direcției Naționale Anticorupție). Suma - 300.000 de lei - iese din tiparele obișnuite în astfel de procese civile, în care daunele rămân în zona maximă a câtorva mii sau zeci de mii de lei. Prin comparație, amenda maximă prevăzută în prezent de legea audiovizualului pentru sancționarea radiodifuzorilor este de 200.000 de lei. CNA a aplicat recent acest prag maximal pentru a amenda câteva televiziuni pentru depășirea timpului de publicitate. Într-un caz din 2017 care a vizat derapaje ale România TV, tot legate de Laura Codruța Kovesi, CNA a amendat acest post cu 120.000 de lei. În concluzie, cuantumul mare al daunelor, corelat cu lipsa unei practici unitare și cu discrepanța sumei față de alte hotărâri similare, ridică serioase probleme de proporționalitate a sancțiunii.

Hotărârile instanțelor în materie civilă sunt incongruente și, astfel, rămân lipsite de previzibilitate. Fapte similare par a fi sancționate în mod divergent de la o instanță la alta.  

Există hotărâri care țin cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar există și hotărâri care încalcă testul de proporționalitate cu gravitatea faptei și de necesitate într-o societate democratică, limitând deci, nejustificat, dreptul la libertatea de exprimare. De exemplu: obligarea la publicarea de scuze, obligarea la publicarea în edițiile tipărite ale ziarelor inclusiv al unora care, de multe ori, nu se află în proprietatea și controlul celor sancționați, a hotărârilor judecătorești integrale, obligarea prin ordonanțe președințiale la ștergerea unor materiale din spațiul online. Cea mai periculoasă dintre aceste măsuri este obligarea la ștergerea unor articole din mediul online în integralitate, pentru că ar încălca reputația unor persoane. O instanță a dispus chiar și dezactivarea unui cont de Facebook, pentru câteva postări considerate defăimătoare.

România a pierdut un nou proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare al unei jurnaliste (Cauza Feri Predescu contra România).

 
Agresiuni, amenințări, insulte

În 2017, jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de oameni de afaceri, fotbaliști, politicieni, muncitori pe șantier, persoane publice, enoriași. Printre altele, în localitatea unde locuiau părinții unui jurnalist de investigație au fost mânjite mai multe inscripții injurioase, după publicarea unor materiale despre corupția din zonă. Un fost tenisman român renumit a jignit o jurnalistă britanică. Fostul președinte al statului și un editorialist cunoscut și-au adresat reciproc invective în spațiul public. Mai mulți fotbaliști au fost agresivi cu reporterii. Primarul Timișoarei i-a numit pe jurnaliștii locali „paraziți sociali”.

Piața de media

Efectele crizei financiare s-au mai estompat și multe instituții de presă au cunoscut un reviriment financiar în 2017. Au existat și instituții de presă care au continuat să aibă mari dificultăți financiare, ceea ce, în unele cazuri, a dus la închiderea acestora. Piața de publicitate a crescut cu 11% față de anul anterior și a atins o valoare de 408 milioane de euro. Televiziunile de știri au atras aproximativ 23 de milioane de euro în anul precedent. Românii petrec de două ori mai mult timp în fața televizorului față de media globală, potrivit unui studiu. CNA a respins acordarea licenței unui post de televiziune suspectat că ar fi fost deținut de o companie implicată în distribuirea propagandei rusești în România. Tirajele presei scrise (tipărite) au continuat să scadă și în 2017. Produsele de jurnalism independent s-au înmulțit și se bucură de un interes tot mai crescut din partea publicului. Două radiouri naționale importante au decis să se transforme în rețele de posturi regionale, după o decizie a CNA care le interzicea posturilor naționale să difuzeze publicitate regională sau locală.

Presiuni în redacții

În 2017, mai mulți jurnaliști au demisionat acuzând presiuni în redacții. De asemenea, jurnalistul Dragoș Pătraru a fost din nou în situația de a-și muta emisiunea de la o televiziune la alta, din cauza presiunilor patronale. La rândul său, un jurnalist de la Adevărul a fost dat afară după ce a criticat public presiunile și tentativele de cenzură din redacție. În plan local, doi ziariști de renume au fost concediați de la Gazeta de Sud în urma unei Adunări Generale a Acționariatului și au pus această decizie pe seama faptului că deciziile lor editoriale au deranjat interesele acționarilor.

Problemele penale ale patronilor de presă

Anul 2017 a adus un nou val de dosare penale pentru patroni din presa centrală și locală. Acuzele variază de la mărturie mincinoasă, trafic de influență, spălare de bani, constituire de grup infracțional organizat, șantaj, dare de mită, etc., până la crime împotriva umanității (dosarul Mineriada în care este trimis în judecată Adrian Sârbu).

Sorin Alexandrescu, directorul Antena Group, și Camelia Voiculescu, președinta grupului Intact, au fost condamnați definitiv la 4 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru șantaj și, respectiv, 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la șantaj. Antena TV Group a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 200.000 de lei. Actele de șantaj l-au vizat pe Ioan Bendei, administratorul RCS&RDS. Acesta, la rândul său, a fost trimis în judecată de DNA în august 2017, alături de RCS&RDS, compania acționară a televiziunilor DIGI și un număr de alte persoane din managementul acestei companii (Mihai Dinei, Alexandru Oprea, Serghei Bulac) pentru infracțiunile de dare de mită și spălare de bani.  

Doi patroni se află în procedură de extrădare, unul în Marea Britanie (Alexander Adamescu, România liberă), altul în Serbia (Sebastian Ghiță, controlează România TV). Alexander Adamescu este acuzat de complicitate la dare de mită către judecători români. Adamescu a fost reținut de autoritățile britanice în martie 2018 pentru prezentarea de documente false în fața instanței, în procesul de extrădare. Sebastian Ghiță a fugit din România în ultima zi în care beneficia de imunitate parlamentară, în timp ce se afla sub supraveghere judiciară. Sebastian Ghiță este inculpat în cinci dosare, pentru șantaj (în care ar fi folosit Realitatea TV și România TV), trafic de influență, spălare de bani, constituirea unui grup infracțional organizat, cumpărare de influență ș.a., dar a fost achitat (încă nu definitiv) într-un dosar ce viza o presupusă dare de mită.  
Trei patroni media au fost eliberați condiționat din închisoare: Dan Voiculescu (a cărui familie deține Intact Publishing, Antena Group și Antena 3), Dan Diaconescu (fost patron OTV), Maricel Păcuraru (Realitatea TV). Dan Voiculescu fusese condamnat pentru privatizarea frauduloasă a ICA, iar la data eliberării sale doar o mică parte din prejudiciu fusese recuperată de stat. Dan Diaconescu fusese condamnat pentru șantaj. Maricel Păcuraru fusese condamnat pentru infracțiunile de spălare de bani și complicitate la abuz în serviciu.

Dan Andronic, patronul Evenimentului zilei are trei dosare pe rolul instanțelor, fiind acuzat de mărturie mincinoasă, favorizarea infractorului, aderarea la un grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență. La doi ani de la reținerea sa pentru 24 de ore, dosarul lui Cristian Burci (Adevărul Holding și Prima TV), deschis de către procurorii DIICOT Olt, încă nu a fost finalizat.

Și patroni din presa locală au avut probleme penale. Sorin Strutinsky (Telegraf, Neptun TV) a fost condamnat în decembrie 2017, la 7 ani și 4 luni de închisoare într-un dosar de trafic de influență. Hotărârea nu este definitivă. El mai este judecat în alte două dosare, pentru complicitate la luare de mită, trafic de influență ș.a., într-unul dintre aceste dosare fiind implicate și instituțiile sale de presă. Aristotel Căncescu (președinte al Consiliului Județean Brașov, patron al Mix TV), are pe rolul instanțelor de judecată șase dosare penale instrumentate de DNA, din care două din 2017. La finalul lui 2017, după aproape 11 ani de procese, Liviu Man, Dan Pârcălab, Aurelian Grama și celelalte persoane din dosarul care a implicat grupul local de presă Gazeta, trimise în judecată de DIICOT în 2007 pentru șantaj, constituirea unui grup infracțional și spălare de bani, au fost achitate.

Sursa: ActiveWatch / CC BY 3.0

Protest al presei timişorene faţă de atitudinea grobiană a primarului Nicolae Robu!

postat 7 mar. 2018, 01:01 de Office Mediasind   [ actualizat la 7 mar. 2018, 01:01 ]

Stimați domni, stimate doamne,

Demersul nostru, al presei timișorene, își propune să aducă în atenția autorităților, organizațiilor media din țară și din străinătate, ONG-urilor care susțin libertatea de exprimare, dar și persoanelor publice preocupate de această temă, derapajele grave ale primarului Timișoarei, Nicolae Robu, președintele PNL Timiș.

Primarul Timișoarei și-a făcut o obișnuință din a insulta și a eticheta jurnaliștii, folosind de-a lungul timpului expresii ca ”ultrapenibili”, ”nesimțiți”, ”idioţi şi idioate”, ”nu ne tragem în şireturi, când o să aveţi cariera făcută de mine cu cinste şi cu muncă multă, atunci puteți să vă apropiaţi de şireturile mele, până atunci pretind respect” sau ”indivizi şi individe fără minte şi fără caracter, care, în loc să informeze, dezinformează şi calomniază”.

Comportamentul tot mai agresiv și jignitor a culminat vineri, 2 martie a.c, când excesele verbale au atins un nivel fără precedent. Nicolae Robu a catalogat, pe contul său de Facebook, media locală ca fiind ”presa mizerabilă, presa nepresă, de fapt, formată din paraziți sociali ce trăiesc din taxă de protecție și taxă de asmuțire”. Ulterior, în cadrul conferinței de presă a PNL Timiș, acesta a continuat cu insultele și a refuzat să răspundă la întrebările legitime ale jurnaliștilor.

”Există tot felul de variante de prostituție în lumea de astăzi, nu numai prostituția pe centuri sau nu știu pe unde. Există și alt fel de prostituție, care e mai gravă”, a susținut Nicolae Robu. Seria atacurilor a continuat ieri când, într-o nouă postare pe Facebook, le-a numit pe colegele noastre ”țațe” și a reluat expresii ca ”presa nepresă”, ”jurnaliști nejurnaliști”, ”prostituție”.

Nicolae Robu a avut ieșiri agresive verbal, de-a lungul timpului, din păcate, nu numai la adresa jurnaliștilor, ci împotriva oricăror persoane care au avut o altă părere decât a sa – cetățeni ai Timișoarei, primari PNL, alți politicieni sau membri ai unor asociații.

În opinia noastră, toate aceste atacuri la adresa jurnaliștilor reprezintă o încălcare a normelor europene de comunicare și o formă de intimidare și încălcare a libertății de exprimare a mass-media.

Nu vom mai accepta această atitudine agresivă, nu vom mai tolera accesele verbal suburbane ale primarului Nicolae Robu, care este și președintele PNL Timiș.

Ne solidarizăm astfel, reprezentanții presei timișorene, într-un demers comun ce își propune să apere dreptul jurnaliștilor de a pune întrebări persoanelor publice și de a critica activitatea acestora.

Acesta este un prim demers public, iar dacă relațiile de comunicare dintre primarul Nicolae Robu și presă nu se vor echilibra, vom apela și la alte forme legale, publice, de protest.

Demersul nostru se adresează Comisiei de Etică a PNL, căreia îi cerem analizarea acestei situații și un răspuns, comisiilor pentru cultură și mass-media din Parlamentul României, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, dar și ONG-urilor care apără libertatea de exprimare și libertatea presei.

Timișoara, 4 martie 2018

Iulia Ardelean, director Debanat.ro
Lia Lucia Epure, director Ziua de Vest
Nadia Iucu, redactor-șef Televiziunea Europa Nova
Octavian Roșa, redactor-șef Renașterea bănățeană
Bogdan Marta, redactor-șef Tion.ro
Ciprian Voin, director Opiniatimisoarei.ro
Dragoș Boța, editor șef Pressalert.ro
Adrian Marcu, director Banatulazi.ro
Ovidiu Vărădeanu, reporter corespondent
Gelu Chetrariuc, director Sursadevest.ro
Ovidiu Mărăscu, editor Banatulmeu.ro
Petre Irimuș, editor TimisoaraStiri.ro
Sorin Mărăscu, editor Gazetadinvest.ro
Petronela Axinte, corespondent România TV
Daniel Dancea, jurnalist

Mesajul SRJ MediaSind către colegii din AGERPRES

postat 22 dec. 2017, 00:28 de Office Mediasind   [ actualizat la 22 dec. 2017, 00:35 ]

https://sites.google.com/a/mediasind.ro/mediasind/news/mesajulsrjmediasindcatrecolegiidinagerpres/Semnare%20CCM%20%20AGERPRES%201.jpg
Mesajul SRJ MediaSind către colegii din AGERPRES

Dragi colegi,

Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind vă urează un Crăciun Fericit şi un An nou plin cu realizări!

După cum bine ştiţi, 2017 a fost un an greu, dar am reuşit să rezistăm tuturor atacurilor împotriva noastră, venite, în special, din spectrul politic. Ne referim şi la intenţia ministrului Lucian Romaşcanu de a disponibiliza  aproximativ 70 de salariaţi din AGERPRES, la intenţia de a politiza agenţia prin modificarea Legii AGERPRES, precum şi la afirmaţiile jignitoare ale aceluiaşi ministru la adresa tuturor colegilor.

Este de mult timp ştiut faptul că Puterea intentionează să unească cele trei instituţii publice de presă, AGERPRES, SRR şi SRTV, fapt care ar afecta în mod grav atât locurile de muncă dar şi independenţa editorială. De aceea, am folosit toate pârghiile şi, cu sprijinul organizaţiilor naţionale şi internaţionale la care suntem afiliaţi, am reuşit să respingem, cel puţin pentru anul 2017, acest proiect. Trebuie să constientizăm faptul că este necesar să fim la fel de uniţi şi în 2018, pentru a fi la fel de puternici să reacţionăm!

Apropo de unitate: Cele  mai mari realizări în anul 2017 au fost obţinerea  reprezentativităţii SRJ MediaSind în AGERPRES pentru o perioadă de patru ani, precum şi semnarea cu conducerea instituţiei, a unui nou Contract Colectiv de Muncă (foto). Acest contract cuprinde o serie de drepturi importante menite să ne garanteze locurile  de muncă, dar şi independenţa editorială, cum ar fi clauza de conştiinţă. (vezi AICI)

Trebuie să amintim, de asemenea, că  eforturile noastre în justiţie în acest an au început să dea roade. În Bucureşti şi în ţară, instanţele au început să admită acţiunile noastre, motiv pentru care sperăm să ne obţinem cât mai curând drepturile salariale solicitate.

Sigur, mai sunt multe de făcut. Suntem, în continuare, trataţi de majoritatea politicienilor drept o agenţie guvernamentală şi nu ca o instituţie publică de presă, în slujba națiunii și a intereselor țării, aşa cum prevede legea noastră de organizare. De aceea, trebuie să milităm, în continuare, pentru schimbarea atitudinii politicienilor faţă de instituţia noastră. La fel de important este să ajungem la acelaşi nivel de salarizare cu cel al colegilor din radioul şi televiziunea publice. Este o discriminare inacceptabilă să fim plătiţi sub nivelul salariilor din aceste instituţii publice, dar să avem aceleaşi obligaţii faţă de cetăţenii plătitori de taxe.

Ne aşteaptă un an greu, cu modificări legislative importante, care ne pot afecta dramatic. Din acest motiv trebuie să rămânem uniţi ca să avem forţa necesară pentru a ne apăra.  Aşa cum am reuşit timp de aproape 10 ani, de când organizaţia noastră sindicală  a reuşit negocierea primului Contract Colectiv de Muncă din AGERPRES, suntem convinşi că vom rezista în continuare şi că vă vom apăra drepturile voastre, cu greu câştigate. De noi toţi depinde acest lucru!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!. Crăciun Fericit şi La mulţi ani, dragi colegi!

Împreună suntem şi mai puternici!

Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind

Cristi Godinac, Preşedinte     

Bucureşti, 22 decembrie 2017

FAIR-MediaSind vă invită la Concertul "Armonii de Crăciun"

postat 21 dec. 2017, 01:46 de Office Mediasind   [ actualizat la 21 dec. 2017, 01:53 ]


Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind vă urează Sărbători fericite şi vă invită la Concertul "Armonii de Crăciun" susţinut de Corala OPERA şi dirijat de colegul nostru, Adrian Ionescu.


Evenimentul, care va avea loc vineri, 22 decembrie 2017, ora 17,30, la Teatrul Odeon, Calea Victoriei nr.40-42,  este organizat în parteneriat cu  Uniunea de Creaţie a Artiştiştilor Interpreţi din România ICAR. 


Federaţia FAIR-MediaSind vă urează un Crăciun fericit şi un an nou plin cu realizări.

LA MULŢI ANI!

Biroul Executiv Permanent al Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind

Bucureşti, 21 decembrie 2017

Mass-media din România "trebuie să-și apere independența" (Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind)

postat 7 nov. 2017, 05:57 de Office Mediasind   [ actualizat la 7 nov. 2017, 05:58 ]

Mass-media din România "trebuie să-și apere independența" (Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind)

AGERPRES, marţi, 7 Nov 2017, 14:04  •  CULTURĂ 

Jurnaliștii trebuie să fie uniți pentru a învinge planurile partidului aflat la guvernare "de a reteza aripile" Agenției Naționale de Presă AGERPRES, a afirmat președintele Sindicatului Român al Jurnaliștilor MediaSind, Cristi Godinac, într-un interviu acordat Balkan Investigative Reporting Network (BIRN), informează site-ul balkaninsight.com.


Acțiunile partidului aflat la guvernare în România (PSD) de a da Parlamentului țării mai mult control asupra Agenției Naționale de Presă AGERPRES a mobilizat organizațiile de media locale și internaționale, care au numit acțiunea o amenințare directă la independența agenției.

Senatul României a aprobat săptămâna trecută propunerea legislativă pentru completarea Legii de organizare și funcționare a AGERPRES. Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind se află printre organizațiile care s-au opus puternic propunerii. Aceasta trebuie acum să treacă de Camera Deputaților și aprobată de președinte.

Deși în general mass-media din România a fost mult timp sub controlul statului, în ultimii ani AGERPRES a adoptat o linie mai independentă, în principal datorită adoptării în 2013 a unei legi care a limitat influența politică asupra conducerii AGERPRES, a declarat Cristi Godinac pentru BIRN.

Printre alte lucruri, legea din 2013 previne demiterea conducerii agenției pe motive politice înainte de expirarea mandatului său. Totuși, legea conține și unele puncte slabe, care au lăsat agenția într-o anumită măsură vulnerabilă la presiunile politice.

Directorul general este nominalizat de premier și apoi numit de Parlament, în timp ce Guvernul determină bugetul agenției. Angajații AGERPRES sunt plătiți conform legii salarizării angajaților din sectorul public și nu conform unui contract de muncă colectiv negociat, așa cum este cazul la posturile publice de radio și televiziune, a explicat Godinac.

Proiectul va extinde controlul politic asupra presei de stat: noua lege pe care PSD o împinge înainte în Parlament merge mai departe, acordând Parlamentului puterea de a demite conducerea agenției dacă parlamentarii resping raportul său anual de activitate. De asemenea, parlamentarii nu trebuie să ofere niciun fel de motive pentru respingerea raportului.

Președintele MediaSind a afirmat că posturile publice de radio și televiziune din România funcționează de ani de zile conform acelorași reglementări, rămânând expuse interferențelor politice.

La sfârșitul lunii septembrie, Parlamentul a demis conducerea postului public de televiziune, considerând că raportul său pe 2016 este nesatisfăcător, citând majorarea datoriilor și conducerea slabă.

În ultimii 17 ani, un singur director general al postului public de televiziune și-a dus până la capăt mandatul de patru ani.

Partidul de guvernământ vrea acum să extindă același sistem la Agenția Națională de Presă, a afirmat Godinac.

"Propunerea nu are ca obiectiv modernizarea Legii Agerpres. Nu a existat o analiză a modului de funcționare a agenției, sau a necesităților sale pentru a-și îmbunătăți activitatea. Propunerea este pur și simplu menită să schimbe modul în care este demis directorul general", a apreciat președintele Sindicatului Român al Jurnaliștilor MediaSind.

Deși Parlamentul a înlocuit în ultimii ani câteva Consilii de Administrație ale postului public de televiziune, nu au fost făcute eforturi similare pentru reformarea organizațiilor mass-media publice, în pofida necesității de a se face asta, a declarat Godinac.

Acesta a adăugat: "Politicienii, indiferent de afilierea lor politică, nu au fost niciodată interesați de reformarea acestor instituții. Când vin la putere, toți cred că este dreptul lor să le folosească pentru a-și îndeplini interesele politice".

La începutul anilor 2000, Guvernul condus atunci de social-democrați a avut ideea unirii sub aceeași conducere a celor trei instituții publice de presă — radio, televiziune și agenția de presă — dar a renunțat din cauza presiunilor societății civile. 
Ulterior, cabinetul premierului Victor Ponta a încercat să impună același model pe care l-a aplicat Viktor Orban în Ungaria. Dar Godinac susține că recent unii politicieni au început să ia din nou în considerare acest model.

Sporirea presiunilor politice subminează încrederea publică: Godinac declară că partidul de guvernământ și-a înăsprit în ultimii ani autoritatea față de mass-media, pas cu pas.

Taxa radio-tv a fost eliminată în această primăvară, lăsând toate cele trei organizații mass-media publice complet dependente de finanțarea Guvernului.

Conducerea posturilor publice de radio și televiziune a fost înlocuită cu oameni percepuți ca fiind apropiați de partidul aflat la guvernare.

Recent, partidul de guvernământ a acționat pentru concedierea conducerii Agenției Naționale de Presă după ce directorul general Alexandru Giboi a refuzat să concedieze 70 de angajați, la solicitarea Ministerului Culturii, a afirmat Godinac.

Potrivit acestuia, poziția mass-media s-a deteriorat și mai mult din cauza lipsei de solidaritate în rândul jurnaliștilor și a lipsei de instrumente pentru autoreglare, și pentru că politicenii nu au fost de acord cu posibilitatea unor contracte de muncă colective negociate, subminând drepturile fundamentale ale jurnaliștilor.

Controlul politic asupra mass-media pe care l-au stabilit gradual politicienii a afectat între timp încrederea populației în ei.

Sondajele de opinie efectuate în anii '90 plasează mass-media în rândul instituțiilor care se bucură de cea mai mare încredere în rândul opiniei publice, de obicei chiar după Biserică și Armată.

În ultimii ani, sondajele au arătat că mass-media este mult în urma celor două instituții în privința încrederii în rândul opiniei publice, precizează Godinac.

Acesta a adăugat că pentru a lupta mai eficient împotriva influenței politice, jurnaliștii trebuie să fie uniți și să nu acționeze ca lupii singuratici. "Ei trebuie să se implice/angajeze în organizații mai puternice, care le pot apăra independența și drepturile", a afirmat președintele Sindicatului Român al Jurnaliștilor.

El a citat exemplul recentelor greve din mass-media elenă în care nici presa de stat nici cea privată nu au publicat nicio știre timp de două zile. "Ei trebuie să facă toate astea dacă vor o schimbare reală în mass-media din România". De asemenea, mass-media din România are nevoie de un set de instrumente pentru autoreglementare, cum ar fi un Cod etic care să se aplice tuturor jurnaliștilor. Chiar și un contract colectiv de muncă ar acționa ca o formă de autoreglare, deoarece definește principiile reglementărilor privind munca în toate organizațiile mass-media", a declarat Godinac.

Acesta a adăugat: "Avem nevoie de aceste contracte colective în întregul sector, în fiecare organizație de presă, și este de datoria noastră ca sindicat să luptăm pentru asta. Este evident acum că suntem divizați, astfel încât politicienii ne subordonează și ne cenzurează mai ușor".

Cea mai recentă amenințare percepută la adresa independenței Agenției Naționale de Presă a dus la o mobilizare fără precedent al organizațiilor pentru libertatea presei locale și internaționale.

Totuși, Guvernul pare determinat să păstreze dezbaterea în secret, susține președintele Sindicatului Român al Jurnaliștilor.

Posturile publice de radio și televiziune au evitat toate mențiunile privind dezbaterea și "au cenzurat fiecare informație privind atacul politic la adresa independenței AGERPRES. Ce alte dovezi mai sunt necesare pentru a vedea că aceste două organizații își servesc deja stăpânii politici?", a concluzionat Cristi Godinac.

Sursa> AGERPRES/(AS — autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica)

Balkan Insight:Romania Media ‘Must Defend its Independence’, Union Says

postat 7 nov. 2017, 05:49 de Office Mediasind   [ actualizat la 7 nov. 2017, 05:51 ]

Romania Media ‘Must Defend its Independence’, Union Says

MediaSind president Cristi Godinac tells BIRN in an interview that journalists must unite to defeat the ruling party’s plans to clip the wings of the public news agency Agerpres. 

Ana Maria Touma
 
BIRN
 Bucharest
MediaSind Journalists' Trade Union president Cristi Godinac. Photo: George Calin/Inquam Photos

Moves by Romania’s ruling Social Democrats to give the country’s parliament more control over the public news agency, Agerpres, have mobilized local and international media freedom organizations, which call the move a direct threat to the agency’s independence.

The Romanian journalists’ union, MediaSind, is among several organizations that have strongly opposed the new bill – despite which the Senate passed it last week.

It now needs to pass through parliament’s lower chamber and be approved by the President.

MediaSind’s president Cristi Godinac told BIRN that while the public media in Romania in general has long been under state control, Agerpres in recent years had taken a more independent line, thanks mainly to a law passed in 2013 that curbed political influence on Agerpres’ management.

Among other things, the 2013 law prevented the removal of the agency’s management on political grounds before its mandate expired.

However, the law also contained some weak points, which have left the agency vulnerable to a certain degree of political pressures.

The general manager is nominated by the Prime Minister and then appointed by parliament, while the government determines the agency’s budget.

Agerpres employees are also paid according to the public servants’ wage law, not according to a negotiated collective labour contract, as is the case with the public radio and television, Godinac explained. 

Bill would expand political control over state media:

The new bill that the Social Democrats are pushing through parliament goes further, empowering parliament to sack the agency’s management if MPs reject its yearly activity report three times.

MPs also do not need to provide any reasons for rejecting the report.

Romania’s public broadcasters have functioned under the same regulations for years, which has left them open to political interference.

Parliament sacked the management of the country’s public broadcaster at the end of September after deeming its 2016 report unsatisfactory, citing poor management and increased debts.

Over the past 17 years, only one executive director of the public broadcaster completed a whole four-year mandate.

The ruling party wishes now to expand the same system to the public news agency, Godinac said.

“The bill does not aim to modernize the law on Agerpres. There has been no analysis of how the agency functions, or of its needs to improve its activity. The bill is simply meant to change the way the general manager is dismissed,” he said.

Although parliament has replaced several public broadcasters’ boards in the past, he said no similar effort has been put into reforming public media organizations, despite the need to do so.

“Politicians, regardless of their party affiliation, have never been interested in reforming these institutions ... When they come to power, they all think that it is their right to use them to fulfil their political interests,” Godinac said.

In early 2000s, the then Social Democrat-led government had the idea of uniting the three public media institutions – radio, television and news agency – under the same management, but gave up under pressure from civil society.

Then PM Victor Ponta’s cabinet attempted to impose the same model that Viktor Orban applied in Hungary. But Godinac says that some politicians recently started contemplating this model once again.

Growing political pressure is undermining public trust:

Godinac said the ruling parties have been tightening their grip over the media step by step.

The radio-TV tax was scrapped this spring, leaving all the three public media organizations completely dependent on government financing.

The management of radio and television was then replaced by people seen as close to the ruling party.

More recently, the ruling party moved to fire the news agency’s management after the general manager, Alexandru Giboi, refused to fire 70 employees at the request of the Ministry of Culture, Godinac said.

According to him, the position of the media has been weakened further by the lack of solidarity shown among journalists, by lack of self-regulation instruments, and by the fact that the politicians have scrapped the possibility of negotiated collective labour contracts, which has undermined journalists’ fundamental rights.

This political control that politicians have gradually established over the media has meanwhile damaged trust in them among the population.

Surveys conducted in 1990s put the media among those institutions that enjoyed the highest degree of trust among the public, usually just behind the Romanian Orthodox Church and the army.

More recent surveys show the media have since fallen far behind those two in terms of public confidence, Godinac said.

To fight more effectively against political influence, journalists need to unite and not act like lone wolves, Godinac told BIRN.

“They need to get involved in stronger organizations that can defend their independence and their rights,” he said.

He cited the example of the recent media strike in Greece in which neither state nor private media published any news for two days.

“They need to do all this if they want a real change in Romanian media,” he said.

The Romanian media also need a set of tools to self-regulate, such as an Ethical Code that all journalists apply, he said.

Even a collective labour contract would act as form of a self-regulation, because is sets out principles for labour relations in all media organizations, he said.

“We need these collective contracts over the entire sector, in every media organization, and it is our job as unions to fight for it. It is obvious now that we are divided, which has made it easier for the politicians to subordinate us and censor us,” he warned.

The latest perceived threat to the independence of the news agency has led to an unprecedented mobilization of Romanian and international media freedom organizations. 

However, Godinac said the government looks determined to keep the debate under wraps.

The public radio TV broadcaster had avoided all mention of the debate and had “censored any news piece on the political attack on Agerpres’ independence”, he noted.

“What more proof would one need to see that these two organizations already serve their politicalmaster,” he concluded.

Sursa: Balkan Insight

Deputaţii PNL vor vota împotriva proiectului de lege care politizează AGERPRES!

postat 1 nov. 2017, 08:06 de Office Mediasind   [ actualizat la 1 nov. 2017, 08:22 ]

Preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor, Gigel-Sorinel Ştirbu, ne-a transmis un răspuns la informarea Sindicatului Român al Jurnaliştilor MediaSind privind adoptarea de către Senat a  proiectului de modificare a Legii AGERPRES. Precizăm că proiectul este  iniţiat de către ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, împreună cu senatorii PSD Breaz Valer-Daniel, Creţu Gabriela,  Marciu Ovidiu-Cristian-Dan şi Mazilu Liviu-Lucian.

Preşedintele Comisiei ne comunică faptul  că proiectul de lege nu a ajuns încă la Camera Deputaţilor, care este for decizional, dar ne asigură că deputaţii Grupului Parlamentar PNL vor vota împotrivă şi se vor "bate cu toate armele împotriva adoptării acestuia." Totodată, Gigel Ştirbu afirmă că "împărtăşeşte  în totalitate"  punctul de vedere al SRJ MediaSind,  "în sensul că demiterea directorului general, în cazul respingerii de către majoritatea parlamentară a raportului anual de activitate al instituției, va duce, în mod evident, la politizarea conducerii AGERPRES".  Condamn subordonarea instituțiilor statului prin astfel de legi abracadabrante și nu sunt de acord sub nicio formă cu transformarea instituțiilor media în unelte politice.” 

Vă prezentăm, în continuare, răspunsul  Președintelui  Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor, Gigel Sorinel Ştirbu.

Departament Comunicare SRJ MediaSind


Referitor la adresa dvs., cu privire la nemulțumirea Sindicatului Român al Jurnaliștilor MediaSind – SRJ MediaSind, în legătură cu adoptarea de către Senat a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, inițiată de dl.  ministru al culturii Romașcanu Lucian, în timp ce ocupa funcția de Președinte al Comisiei pentru cultură şi media din Senat, alături de Breaz Valer-Daniel - senator PSD; Creţu Gabriela - senator PSD; Marciu Ovidiu-Cristian-Dan - senator PSD; Mazilu Liviu-Lucian - senator PSD, doresc să vă aduc la cunoștință că proiectul de lege nu ajuns până în prezent la Camera Deputaților pentru dezbatre în cadrul comisiei, dar vă asigur că deputații Grupului parlamentar al PNL, așa cum au făcut-o și senatorii Grupului nostru parlamentar, vor vota ÎMPOTRIVA proiectului și ne vom bate cu toate “armele” împotriva adoptării acestui proiect.
Mătrurisesc că împărtășesc în totalitate punctul dvs. de vedere, în sensul că demiterea directorului general, în cazul respingerii de către majoritatea parlamentară a raportului anual de activitate al instituției, va duce, în mod evident, la politizarea conducerii AGERPRES. Condamn subordonarea instituțiilor statului prin astfel de legi abracadabrante și nu sunt de acord sub nicio formă cu transformarea instituțiilor media în “unelte politice”.

În acest context, vă asigur că, în cadrul Comisiei pe care o reprezint, în calitate de Președinte, vom avea un dialog cu toate părțile interesate care vor dori să participe la dezbatere, pentru a identifica în mod real necesitatea unei astfel de reglementări.

Cu stimă,

Gigel-Sorinel Știrbu

Președinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă Camera Deputaţilor

Proiect ReStart: Muzeul Presei a împlinit zece ani!

postat 1 nov. 2017, 02:33 de Office Mediasind   [ actualizat la 1 nov. 2017, 02:33 ]

Proiectul ReStart pentru un jurnalism de calitate iniţiat de Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind în parteneriat cu Agenția Națională de Presa AGERPRES, cotidianul 'Bursa', Universitatea 'Danubius' Galați, Universitatea 'Ovidius' din Constanța, Universitatea din Craiova, Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad, Universitatea de Studii Europene din Republica Moldova - USEM, Universitatea Liberă Internațională din Moldova — ULIM, continuă.  Vă prezetăm, în continuare, o corespondenţă primită de la Geanina Baltă, voluntar AGERPRES în cadrul Proiectului  ReStart.

Departament Comunicare SRJ MediaSind


Sursa: AGERPRES

Jimbolia: Muzeul Presei a împlinit zece ani
miercuri, 1 Nov 2017, 10:52  •  CULTURĂ 

Corespondență de la Geanina Baltă: Muzeul Presei "Sever Bocu" din Jimbolia, județul Timiș, unicul muzeu al jurnalismului românesc, a sărbătorit recent 10 ani de la înființare. Evenimentul a reunit multe nume importante din presa autohtonă, dar și din străinătate.


Sursa foto: Muzeul Presei "Sever Bocu"

Acest muzeu păstrează colecții întregi ale celor mai vechi publicații din România, cum ar fi: 'Albina românească', 'Dacia literară', 'Adevărul'. Un loc numai bun pentru documentarea elevilor și studenților și totodată destinat tuturor pasionaților de lectură, istorie, cunoaștere. Muzeul se află pe strada Lorena, nr. 36 și poate fi vizitat de luni până vineri, între orele 8,00 — 16,00.

Invitații au adus publicații și cărți din România, pe care le-au donat muzeului. Oaspeții, la rândul lor, au primit din partea conducerii muzeului și a Primăriei din Jimbolia o plachetă simbolică.

Mulți s-au întrebat de ce Muzeul Presei, înființat de regretatul poet și publicist român Petre Stoica, poartă numele de "Sever Bocu", iar nu pe cel al fondatorului său. Corina Tamaș, studentă în anul II la Universitatea 'Aurel Vlaicu' din Arad, a dezvăluit că în opinia inițiatorului 'fruntașul bănățean a sintetizat la modul superlativ calitățile gazetarului'.

O dezbatere moderată de prof.univ.dr. Brîndușa Armanca a încercat să răspundă la întrebarea 'De ce moare presa tipărită?'.

Liviu Avram, redactor șef adjunct 'Adevărul', a declarat: 'Presa scrisă va muri! Dar nu suportul pe care pui informația contează, problema este calitatea informației!'.

Invitatul special, prof.dr. Peter Gross de la Tennessee University, a afirmat că presa din SUA nu moare, ci este în "stare de hibernare".

Melania Cincea, director la 'Timpolis', a arătat cauzele care ar putea duce la dispariția presei pe hârtie: obediențele politice, reclama dirijată, difuzarea defectuoasă, restricțiile impuse de situația economică.

'Cred că presa scrisă are o problemă în primul rând din punct de vedere financiar, pentru că ea presupune costuri. (...) În momentul în care a apărut presa digitală, evident că primul impuls a fost să renunțăm la tipăritură, pentru că online-ul nu ne costă nimic!', a declarat, la rândul său, Ruxandra Hurezean, senior editor 'Sinteza'.

Brîndușa Armanca a adăugat că 's-a constatat că pe variantele online un cititor petrece asupra unui titlu și a fotografiei timp de maximum 30 secunde. (...) Asta este ceea ce alocăm citirii (...). Trebuie să ne facem griji nu că piere suportul de hârtie, ci piere capacitatea de înțelegere și răbdarea de a duce un text până la capăt'. 

Sursa foto: Muzeul Presei "Sever Bocu"

După intervențiile unor jurnaliști, profesori și experți ca Marcel Tolcea, Cristina Guseth, Lucian Vasile Szabo, Ștefana Ciortea ș.a., s-a ajuns la concluzia că presa scrisă nu moare din cauza mediului virtual, care a înlocuit repede suportul fizic, ci mai degrabă pe fondul dispariției calității informațiilor.

Festivitatea unui deceniu de existență a Muzeului Presei s-a bucurat de un program de vioară și acordeon, protagoniștii fiind Laura Roman și Marko Ristic.

* Geanina Baltă este jurnalist voluntar AGERPRES în cadrul proiectului ReStart.

Proiectul ReStart pentru un jurnalism de calitate este inițiat de Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind în parteneriat cu Agenția Națională de Presa AGERPRES, cotidianul 'Bursa', Universitatea 'Danubius' Galați, Universitatea 'Ovidius' din Constanța, Universitatea din Craiova, Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad, Universitatea Liberă Internațională din Moldova — ULIM.

AGERPRES/(editor: Florin Marin)

Scrisoare deschisă către ambasade - Agenţia Naţională de Presă AGERPRES

postat 17 oct. 2017, 05:22 de Office Mediasind   [ actualizat la 17 oct. 2017, 05:23 ]

Excelența Voastră, Doamnă/Domnule Ambasador,

Între democrație și autoritarism sunt doar câțiva pași, iar aceștia sunt rapizi. Iar când acești pași sunt parcurși în culise, la adăpostul zgomotului provocat de alte scandaluri, rata de succes și ritmul schimbării în rău pot fi uriașe. În timpul celor mai mari proteste de la Revoluția Română din 1989 până în prezent, au apărut multe sloganuri. Unul dintre ele era 'noaptea ca hoții'. Nu doresc să comentez motivele acelor proteste, dar pare că unii dintre politicienii români nu mai au nevoie nici de negura nopții pentru acte împotriva democrației. Mă voi concentra, în cele ce urmează, pe efectele pe termen lung asupra societății românești: AGERPRES este doar începutul instituțional.

Mass-media românească se confruntă cu multe dificultăți. Criza financiară ce a lovit lumea acum aproape zece ani a lăsat în urmă multe probleme în toate aspectele activităților companiilor media. Concedierile pe măsură ce lichiditățile au scăzut, polarizarea politică, rețelele de socializare care au început să joace un rol din ce în ce mai mare — toate astea, precum și altele, au condus la diminuarea standardelor profesionale în media românească. În același timp, educația de consum media la un nivel scăzut a publicului devine din ce în ce mai evidentă, mulți distribuind știri false pe internet, nerealizând impactul acțiunilor lor. Publicul se îndreaptă constant către 'știri ușoare', facilitând apariția manipulării.

În acest context, descris pe scurt, nevoia pentru un serviciu de știri profesional și imparțial oferit de către mass-media publică națională din România este de importanță maximă. Atâta vreme cât statul finanțează mass-media publică ar trebui să facă asta ca parte a unei strategii de a aduce conținut de calitate consumatorilor de media, cu mai puțină considerație pentru succese imediate de rating și mai multă considerație pentru evoluția pozitivă pe termen lung, planificată, atât a mass-mediei, cât și a publicului.

Agenția Națională de Presă AGERPRES are sediul în Casa Presei Libere, o clădire veche de stil comunist din acea epocă, construită cu scopul de a fi sediul pentru toată presa centrală (a se citi centralizată) a epocii comuniste, cu excepția televiziunii publice și a radioului. Aceasta este singura legătură pe care Agenția o mai are cu trecutul său istoric, fiind acum principala sursă de informare pentru media centrală din România, cu clienți și parteneri atât în sectorul public cât și privat, media sau non-media. Dezvoltarea unui robot conversațional — Facebook Messenger NewsBot (https://www.facebook.com/AGERPRES/)—, unui nou site (ce va avea un update major din 21 noiembrie), investiții în tehnologie, noua echipă de producție video, noul concept de expoziție foto ce se va lansa la 27 noiembrie, cele peste 200 de parteneriate media semnate, digitalizarea rapidă a arhivei fotografice AGERPRES — toate acestea înseamnă un nivel de dezvoltare ce nu a mai fost atins înainte în Agenție. Cifrele financiare și cele din mediul online ale AGERPRES cresc anual. Veniturile proprii ale agenției au crescut cu 5% în 2016, comparativ cu 2015, iar, până acum, se pare că vom replica cifrele anului trecut. De asemenea, din ianuarie până în septembrie, anul curent, aproximativ 13 milioane de persoane au citit, cel puțin o dată, un articol al AGERPRES. Aceasta este, pe scurt, starea AGERPRES la momentul actual. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără un cadru legal stabil ce aduce predictibilitate și stabilitate, deoarece acesta nu a fost efectul deciziilor luate peste noapte, ci efectul planificării strategice.

În acest context, cinci senatori s-au gândit să 'modernizeze' AGERPRES. Acest lucru ar fi fost de apreciat, dacă s-ar fi făcut cu bune intenții. Însă un semnal de alarmă a fost tras când 'modernizarea' a început cu un proiect de lege prin care se dorea demiterea directorului general. Opiniile publice exprimate de către directorul AGERPRES, de către Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind, de Federația Europeană a Jurnaliștilor, de Alianța Europeană a Agențiilor de Presă și ActiveWatch, nu i-au descurajat pe inițiatori. O declarație publică a principalului inițiator al proiectului de lege, Lucian Romașcanu, actualul Ministru al Culturii în Guvernul României, a subliniat determinarea lui de a 'moderniza' AGERPRES, și, alături de TVR și SRR, transformarea mass-mediei publice în 'organisme profesioniste de comunicare ale statului român'. O organizație nu poate fi modernizată fără ca activitatea sa să fie înțeleasă. Mai mult decât atât, bunul simț dictează ca organizația ce va fi modernizată să fie consultată înainte ca modificările să fie făcute. În final, o organizație nu se poate moderniza fără criterii cuantificabile. În fapt, pare că Ministrul Culturii caută mai degrabă un birou de presă extins pentru partidul de guvernământ decât o agenție națională de presă modernă și funcțională.

Contextul legal curent este foarte simplu. AGERPRES este în momentul de față condusă de către un Consiliu Director, condus de un director general. Membrii Consiliului Director, cu excepția președintelui, sunt angajați prin concurs de către Agenție, fără imixtiune politică. Procedura de numire și demitere a directorului general este una publică, stabilită în legea de funcționare actuală a AGERPRES.

În forma actuală, legea limitează influența politică asupra Agenției la numirea unui director general de către Prim Ministrul în funcție, o numire ce este urmată de către un vot în Parlament. Politizarea serioasă ar fi rezultatul noii legi, care va permite Parlamentului să demită directorul general AGERPRES după cum găsesc de cuviință factorii politici decizionali, deoarece proiectul ce se află la Parlament nu menționează criterii profesionale ce pot servi drept bază a votului împotriva raportului de activitate.

Într-adevăr, persoana actualului director general nu este cea mai importantă în această discuție. Însă, inițiatorul legii ar fi trebuit să dea dovadă de deschidere înaintea depunerii proiectului la Parlament. Inițiatorul legii ar fi trebuit să invite toți factorii decizionali la o dezbatere transparentă, bazată pe argumente reale, nu să se simtă ignorat într-un moment în care orice propuneri venite din partea profesioniștilor sunt ignorate.

Declarația ministrului Lucian Romașcanu, din care rezultă că directorul general AGERPRES este singurul oficial inamovibil din sistemul public este, de asemenea, greșită. O mai mare atenție asupra instituțiilor publice l-ar fi obligat pe ministru să ia în considerare, spre exemplu, Constituția României, mai specific articolul 140, paragraful 4, ce reglementează Curtea de Conturi: 'Consilierii de conturi sunt numiți de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curții de Conturi sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuși incompatibilităților prevăzute de lege pentru judecători.' Dacă inamovibilitatea este o problemă, ar putea fi necesar ca ministrul să propună modificarea Constituției, pentru a fi 'modernizată' după placul său.

Pe de altă parte, nicio persoană onestă nu poate crede că o comparație a situațiilor și legilor de funcționare a celor trei organizații publice de media este un țel constructiv, ci mai degrabă distructiv. Șaptesprezece din cei nouăsprezece președinți ai Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune (SRTV), din 1989 până în prezent, au fost schimbați înainte de terminarea mandatului. Dacă acesta este un exemplu bun de urmat din punctul de vedere al domnului Romașcanu, consider că trebuie să îmi exprim respectuos dezacordul cu dânsul. Vreau să menționez că întreaga comunitate media din România, reprezentată de către CJI, ActiveWatch și MediaSind, a cerut, ani la rând, modificarea legislației SRTV și SRR, în sensul slăbirii controlului politic, exact prin înlăturarea posibilității 'picării' raportului anual la discreția Parlamentului.

În concluzie, în calitate de director general actual al AGERPRES, am considerat și consider că trebuie să îmi exprim public îngrijorarea cu privire la viziunea Ministrului Culturii pentru viitorul SRTV, SRR și AGERPRES. Da, acestea trebuie să fie organizații profesionale, nu politice. Dar ca acestea să reprezinte 'organisme profesioniste de comunicare ale statului român' în 2017 (nu 1984) înseamnă transformarea lor, din organizații media cu scopul exclusiv de informare publică profesionistă, în birouri de presă de facto ale unei puteri politice. Și, cu privire la egalitatea dintre cele trei instituții media publice, sunt de acord că este un deziderat pozitiv. Dar, ar fi mai bine, și probabil mai înțelept din punct de vedere politic, să începem prin aducerea egalității în drepturile angajaților, nu prin egalizarea modurilor de demitere a conducerilor.

Încă o dată, ca director general al AGERPRES, subliniez public disponibilitatea mea către o dezbatere decentă pe subiectul evoluției AGERPRES, bazată pe criterii profesionale, obiective, nu pe criterii politice. Îmi mențin angajamentul față de misiunea mea de a proteja adevărul și de a oferi informații publice de calitate.

Iată și câteva informații relevante pentru subiectul prezent:










Sunt în continuare disponibil pentru detalii adiționale.

Cu respect,

Alexandru Ion Giboi

Director General

Agenția Națională de Presă AGERPRES

www.agerpres.ro


Your Excellency, Mr. / Mrs. Ambassador,


There are few steps from freedom and democracy to authoritarianism, and they happen fast. Also, when those steps are taken behind the scenes, out-noised by other scandals, the rates of success and the pace of change for the worse can be huge. During the greatest protests since the Romanian Revolution in 1989, many slogans emerged. One of them was "By night, like thieves". I don't want to comment on the reasons for those protests, but it seems that some of the Romanian politicians don't need the cover of night anymore for misdeeds against democracy. Further on, I will focus on the effects on the Romanian society for longer term: AGERPRES is just the institutional beginning.

The Romanian media faces many challenges. The financial crisis that hit the world almost ten years ago has left behind a lot of problems in all aspects of media companies' activities. People being laid off as cash-flow decreased, growing political polarisation, social media playing a bigger and bigger role, all of these, and others, led to lower professional standards in Romanian media. At the same time, low media literacy of the public is becoming more and more obvious, many people sharing fake news online without realising the impact of their actions. The public is constantly turning towards "easy-media" or "easy-news", making it easier for manipulation to develop.

In this briefly described context, the need of a professional unbiased news service provided by the national public media in Romania is of the utmost importance. As long as the State finances public media, it should do so as part of a strategy of bringing quality content in the public eye, with less regard for immediate rating benefits, and more regard to long-term planned-ahead positive evolution of both the media and the public.

AGERPRES, the Romanian National News Agency, has its headquarters in the House of Free Press, an old, communist-style building, meant to be the place for all central (to be read centralised) media of the communist era, except the public television and radio. That is the only link that the Agency still has with its historical past, now that it has become the main source of information for the main media in Romania, with clients and partners both in the public and the private sector, media or non-media. The development of a Facebook Messenger NewsBot (https://www.facebook.com/agerpresnewsagency/), a new website (major update coming November 21st), investment in technology, new video production team, new photo exhibition concept coming November 27th, over 200 media partnerships signed, the ongoing fast-paced digitisation of AGERPRES' photographic archive, all mean a level of development never reached before at the Agency. AGERPRES' financial and online numbers are growing yearly. The Agency's own revenues increased 5% in 2016 compared to 2015, and, until now, it seems we will stick to last year's numbers. Also, from January to September this year, roughly 13 million people saw, at least once, one story from AGERPRES. That is, in short, the state of AGERPRES now. All of this wouldn't have been possible without a stable legal framework that brings along stability and predictability, because this was not the effect of overnight decision-making, but the effect of strategic planning.

In this context, five senators from the Senate's Culture Committee, thought to "modernise" AGERPRES. That would have been great, if it were done based on good intentions. But an alarm sign was raised when the "modernising" began with a draft law seeking to dismiss the general director. Public opinions expressed by AGERPRES' manager, by the journalists' trade union MediaSind, by the European Federation of Journalists, by the European Alliance of News Agencies, by ActiveWatch in Romania, didn't deter the initiators. A public statement by the main initiator of the draft law, Lucian Romascanu, now Minister of Culture in the Romanian government, underlined his determination to "modernise" AGERPRES, and, next to TVR and SRR, turn the public media in Romania into "professional communication organisms of the Romanian state". One cannot modernise any organisation without first understanding its activity. Furthermore, common-sense dictates that one should also start a discussion with the organisation to be modernised before making any changes. And, moreover, one cannot "modernise" an organisation without quantifiable criteria. Actually, it seems the Minister of Culture is looking for an enlarged press office for the ruling party, rather than for a functional and modern national news agency.

The current legal context is very simple. AGERPRES is currently headed by a Board of Directors, chaired by a director general. The members in the Board of Directors, apart from the chairman, are all hired through professional employment examinations by the Agency, without any political interference. The appointment and dismissal procedure of the general director is a public one, established under the current AGERPRES law.

In its current form, the law contains the political influence on the Agency at the time of the appointment of the director general by the Prime Minister in office, an appointment followed by a parliamentary vote. Serious politicisation would ensue following the amendment of the current statutes by allowing Parliament to dismiss the AGERPRES director general as the political decision-makers see fit, as the draft under consideration in Parliament does not mention professional criteria that could form the basis of the vote against the activity report.

Indeed, the person of the actual general director is not the most important in this discussion. However, the initiator of the law should have given proof of openness before submitting the draft to Parliament. The initiator of the law should have invited all the stakeholders to a transparent debate, based on real arguments, not to feel himself tardily ignored, at a time when any proposals coming from professionals are ignored.

The statement of Minister Lucian Romascanu, that the AGERPRES director general is the only irremovable office holder in the public system, is also wrong. More attention to public institutions would have had the minister consider, for example, the Constitution of Romania, specifically Article 140, paragraph 4, which regulates the management of the Romanian Court of Accounts: "Audit advisers shall be appointed by the Parliament for a term of office of 9 years, which cannot be extended or renewed. Members of the Court of Auditors shall be independent in exercising their term of office and irremovable throughout its duration. They shall be subject to the incompatibilities the law stipulates for judges." If being irremovable is a problem, it may be necessary for the minister to propose a change in the Constitution, to "modernise" it to his own liking.

On the other hand, one cannot honestly believe the comparison of the situation and functioning laws of the three public media organisations is made with a constructive goal, but rather a destructive one. 17 out of 19 presidents of the Romanian National Television Broadcasting Corporation (SRTV) board of administration, from 1989 until today, were changed before reaching the end of their mandate. If this is a good example to follow from Mr Romascanu's point of view, one should respectfully disagree with him: the entire Romanian professional media community, represented by the CJI, ActiveWatch and MEDIASIND, has requested for years the amendment of the SRTV and SRR legislation, in the sense of weakening the political control represented, precisely by removing the possibility of the annual report "failing" at the discretion of Parliament.

In conclusion, as the current director general of AGERPRES, I considered, and still do consider that one needs to publicly voice concern over the Culture Minister's vision for the future of SRTV, SRR and AGERPRES. Yes, these should be professional bodies, not political ones. But to say that these three key institutions should represent "communication bodies of the State" in 2017 (not 1984) means changing them from media organisations designed exclusively for professional public information into de facto the press office of a political power. And, in respect to the equality of these three public media institutions, one can admit that it's a desirable thing. But, it would be best, and perhaps wiser, politically, to start by equalising the employees' rights, not by equalising the ways of removing managers from office.

Once again, as director general of AGERPRES, I'm publicly underlining my availability towards decent debate on the subject of modernising the Agency, based on quantifiable objective professional criteria, not on political ones. I remain committed to my mission to safeguard truth and provide quality public information.

Here is some relevant information on the matter at hand:










I remain available for any additional details.

Respectfully,

Alexandru Ion Giboi

General Director

AGERPRES — The Romanian National News Agency

www.agerpres.ro

1-10 of 420