News

Mass-media din România "trebuie să-și apere independența" (Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind)

postat 7 nov. 2017, 05:57 de Office Mediasind   [ actualizat la 7 nov. 2017, 05:58 ]

Mass-media din România "trebuie să-și apere independența" (Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind)

AGERPRES, marţi, 7 Nov 2017, 14:04  •  CULTURĂ 

Jurnaliștii trebuie să fie uniți pentru a învinge planurile partidului aflat la guvernare "de a reteza aripile" Agenției Naționale de Presă AGERPRES, a afirmat președintele Sindicatului Român al Jurnaliștilor MediaSind, Cristi Godinac, într-un interviu acordat Balkan Investigative Reporting Network (BIRN), informează site-ul balkaninsight.com.


Acțiunile partidului aflat la guvernare în România (PSD) de a da Parlamentului țării mai mult control asupra Agenției Naționale de Presă AGERPRES a mobilizat organizațiile de media locale și internaționale, care au numit acțiunea o amenințare directă la independența agenției.

Senatul României a aprobat săptămâna trecută propunerea legislativă pentru completarea Legii de organizare și funcționare a AGERPRES. Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind se află printre organizațiile care s-au opus puternic propunerii. Aceasta trebuie acum să treacă de Camera Deputaților și aprobată de președinte.

Deși în general mass-media din România a fost mult timp sub controlul statului, în ultimii ani AGERPRES a adoptat o linie mai independentă, în principal datorită adoptării în 2013 a unei legi care a limitat influența politică asupra conducerii AGERPRES, a declarat Cristi Godinac pentru BIRN.

Printre alte lucruri, legea din 2013 previne demiterea conducerii agenției pe motive politice înainte de expirarea mandatului său. Totuși, legea conține și unele puncte slabe, care au lăsat agenția într-o anumită măsură vulnerabilă la presiunile politice.

Directorul general este nominalizat de premier și apoi numit de Parlament, în timp ce Guvernul determină bugetul agenției. Angajații AGERPRES sunt plătiți conform legii salarizării angajaților din sectorul public și nu conform unui contract de muncă colectiv negociat, așa cum este cazul la posturile publice de radio și televiziune, a explicat Godinac.

Proiectul va extinde controlul politic asupra presei de stat: noua lege pe care PSD o împinge înainte în Parlament merge mai departe, acordând Parlamentului puterea de a demite conducerea agenției dacă parlamentarii resping raportul său anual de activitate. De asemenea, parlamentarii nu trebuie să ofere niciun fel de motive pentru respingerea raportului.

Președintele MediaSind a afirmat că posturile publice de radio și televiziune din România funcționează de ani de zile conform acelorași reglementări, rămânând expuse interferențelor politice.

La sfârșitul lunii septembrie, Parlamentul a demis conducerea postului public de televiziune, considerând că raportul său pe 2016 este nesatisfăcător, citând majorarea datoriilor și conducerea slabă.

În ultimii 17 ani, un singur director general al postului public de televiziune și-a dus până la capăt mandatul de patru ani.

Partidul de guvernământ vrea acum să extindă același sistem la Agenția Națională de Presă, a afirmat Godinac.

"Propunerea nu are ca obiectiv modernizarea Legii Agerpres. Nu a existat o analiză a modului de funcționare a agenției, sau a necesităților sale pentru a-și îmbunătăți activitatea. Propunerea este pur și simplu menită să schimbe modul în care este demis directorul general", a apreciat președintele Sindicatului Român al Jurnaliștilor MediaSind.

Deși Parlamentul a înlocuit în ultimii ani câteva Consilii de Administrație ale postului public de televiziune, nu au fost făcute eforturi similare pentru reformarea organizațiilor mass-media publice, în pofida necesității de a se face asta, a declarat Godinac.

Acesta a adăugat: "Politicienii, indiferent de afilierea lor politică, nu au fost niciodată interesați de reformarea acestor instituții. Când vin la putere, toți cred că este dreptul lor să le folosească pentru a-și îndeplini interesele politice".

La începutul anilor 2000, Guvernul condus atunci de social-democrați a avut ideea unirii sub aceeași conducere a celor trei instituții publice de presă — radio, televiziune și agenția de presă — dar a renunțat din cauza presiunilor societății civile. 
Ulterior, cabinetul premierului Victor Ponta a încercat să impună același model pe care l-a aplicat Viktor Orban în Ungaria. Dar Godinac susține că recent unii politicieni au început să ia din nou în considerare acest model.

Sporirea presiunilor politice subminează încrederea publică: Godinac declară că partidul de guvernământ și-a înăsprit în ultimii ani autoritatea față de mass-media, pas cu pas.

Taxa radio-tv a fost eliminată în această primăvară, lăsând toate cele trei organizații mass-media publice complet dependente de finanțarea Guvernului.

Conducerea posturilor publice de radio și televiziune a fost înlocuită cu oameni percepuți ca fiind apropiați de partidul aflat la guvernare.

Recent, partidul de guvernământ a acționat pentru concedierea conducerii Agenției Naționale de Presă după ce directorul general Alexandru Giboi a refuzat să concedieze 70 de angajați, la solicitarea Ministerului Culturii, a afirmat Godinac.

Potrivit acestuia, poziția mass-media s-a deteriorat și mai mult din cauza lipsei de solidaritate în rândul jurnaliștilor și a lipsei de instrumente pentru autoreglare, și pentru că politicenii nu au fost de acord cu posibilitatea unor contracte de muncă colective negociate, subminând drepturile fundamentale ale jurnaliștilor.

Controlul politic asupra mass-media pe care l-au stabilit gradual politicienii a afectat între timp încrederea populației în ei.

Sondajele de opinie efectuate în anii '90 plasează mass-media în rândul instituțiilor care se bucură de cea mai mare încredere în rândul opiniei publice, de obicei chiar după Biserică și Armată.

În ultimii ani, sondajele au arătat că mass-media este mult în urma celor două instituții în privința încrederii în rândul opiniei publice, precizează Godinac.

Acesta a adăugat că pentru a lupta mai eficient împotriva influenței politice, jurnaliștii trebuie să fie uniți și să nu acționeze ca lupii singuratici. "Ei trebuie să se implice/angajeze în organizații mai puternice, care le pot apăra independența și drepturile", a afirmat președintele Sindicatului Român al Jurnaliștilor.

El a citat exemplul recentelor greve din mass-media elenă în care nici presa de stat nici cea privată nu au publicat nicio știre timp de două zile. "Ei trebuie să facă toate astea dacă vor o schimbare reală în mass-media din România". De asemenea, mass-media din România are nevoie de un set de instrumente pentru autoreglementare, cum ar fi un Cod etic care să se aplice tuturor jurnaliștilor. Chiar și un contract colectiv de muncă ar acționa ca o formă de autoreglare, deoarece definește principiile reglementărilor privind munca în toate organizațiile mass-media", a declarat Godinac.

Acesta a adăugat: "Avem nevoie de aceste contracte colective în întregul sector, în fiecare organizație de presă, și este de datoria noastră ca sindicat să luptăm pentru asta. Este evident acum că suntem divizați, astfel încât politicienii ne subordonează și ne cenzurează mai ușor".

Cea mai recentă amenințare percepută la adresa independenței Agenției Naționale de Presă a dus la o mobilizare fără precedent al organizațiilor pentru libertatea presei locale și internaționale.

Totuși, Guvernul pare determinat să păstreze dezbaterea în secret, susține președintele Sindicatului Român al Jurnaliștilor.

Posturile publice de radio și televiziune au evitat toate mențiunile privind dezbaterea și "au cenzurat fiecare informație privind atacul politic la adresa independenței AGERPRES. Ce alte dovezi mai sunt necesare pentru a vedea că aceste două organizații își servesc deja stăpânii politici?", a concluzionat Cristi Godinac.

Sursa> AGERPRES/(AS — autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica)

Balkan Insight:Romania Media ‘Must Defend its Independence’, Union Says

postat 7 nov. 2017, 05:49 de Office Mediasind   [ actualizat la 7 nov. 2017, 05:51 ]

Romania Media ‘Must Defend its Independence’, Union Says

MediaSind president Cristi Godinac tells BIRN in an interview that journalists must unite to defeat the ruling party’s plans to clip the wings of the public news agency Agerpres. 

Ana Maria Touma
 
BIRN
 Bucharest
MediaSind Journalists' Trade Union president Cristi Godinac. Photo: George Calin/Inquam Photos

Moves by Romania’s ruling Social Democrats to give the country’s parliament more control over the public news agency, Agerpres, have mobilized local and international media freedom organizations, which call the move a direct threat to the agency’s independence.

The Romanian journalists’ union, MediaSind, is among several organizations that have strongly opposed the new bill – despite which the Senate passed it last week.

It now needs to pass through parliament’s lower chamber and be approved by the President.

MediaSind’s president Cristi Godinac told BIRN that while the public media in Romania in general has long been under state control, Agerpres in recent years had taken a more independent line, thanks mainly to a law passed in 2013 that curbed political influence on Agerpres’ management.

Among other things, the 2013 law prevented the removal of the agency’s management on political grounds before its mandate expired.

However, the law also contained some weak points, which have left the agency vulnerable to a certain degree of political pressures.

The general manager is nominated by the Prime Minister and then appointed by parliament, while the government determines the agency’s budget.

Agerpres employees are also paid according to the public servants’ wage law, not according to a negotiated collective labour contract, as is the case with the public radio and television, Godinac explained. 

Bill would expand political control over state media:

The new bill that the Social Democrats are pushing through parliament goes further, empowering parliament to sack the agency’s management if MPs reject its yearly activity report three times.

MPs also do not need to provide any reasons for rejecting the report.

Romania’s public broadcasters have functioned under the same regulations for years, which has left them open to political interference.

Parliament sacked the management of the country’s public broadcaster at the end of September after deeming its 2016 report unsatisfactory, citing poor management and increased debts.

Over the past 17 years, only one executive director of the public broadcaster completed a whole four-year mandate.

The ruling party wishes now to expand the same system to the public news agency, Godinac said.

“The bill does not aim to modernize the law on Agerpres. There has been no analysis of how the agency functions, or of its needs to improve its activity. The bill is simply meant to change the way the general manager is dismissed,” he said.

Although parliament has replaced several public broadcasters’ boards in the past, he said no similar effort has been put into reforming public media organizations, despite the need to do so.

“Politicians, regardless of their party affiliation, have never been interested in reforming these institutions ... When they come to power, they all think that it is their right to use them to fulfil their political interests,” Godinac said.

In early 2000s, the then Social Democrat-led government had the idea of uniting the three public media institutions – radio, television and news agency – under the same management, but gave up under pressure from civil society.

Then PM Victor Ponta’s cabinet attempted to impose the same model that Viktor Orban applied in Hungary. But Godinac says that some politicians recently started contemplating this model once again.

Growing political pressure is undermining public trust:

Godinac said the ruling parties have been tightening their grip over the media step by step.

The radio-TV tax was scrapped this spring, leaving all the three public media organizations completely dependent on government financing.

The management of radio and television was then replaced by people seen as close to the ruling party.

More recently, the ruling party moved to fire the news agency’s management after the general manager, Alexandru Giboi, refused to fire 70 employees at the request of the Ministry of Culture, Godinac said.

According to him, the position of the media has been weakened further by the lack of solidarity shown among journalists, by lack of self-regulation instruments, and by the fact that the politicians have scrapped the possibility of negotiated collective labour contracts, which has undermined journalists’ fundamental rights.

This political control that politicians have gradually established over the media has meanwhile damaged trust in them among the population.

Surveys conducted in 1990s put the media among those institutions that enjoyed the highest degree of trust among the public, usually just behind the Romanian Orthodox Church and the army.

More recent surveys show the media have since fallen far behind those two in terms of public confidence, Godinac said.

To fight more effectively against political influence, journalists need to unite and not act like lone wolves, Godinac told BIRN.

“They need to get involved in stronger organizations that can defend their independence and their rights,” he said.

He cited the example of the recent media strike in Greece in which neither state nor private media published any news for two days.

“They need to do all this if they want a real change in Romanian media,” he said.

The Romanian media also need a set of tools to self-regulate, such as an Ethical Code that all journalists apply, he said.

Even a collective labour contract would act as form of a self-regulation, because is sets out principles for labour relations in all media organizations, he said.

“We need these collective contracts over the entire sector, in every media organization, and it is our job as unions to fight for it. It is obvious now that we are divided, which has made it easier for the politicians to subordinate us and censor us,” he warned.

The latest perceived threat to the independence of the news agency has led to an unprecedented mobilization of Romanian and international media freedom organizations. 

However, Godinac said the government looks determined to keep the debate under wraps.

The public radio TV broadcaster had avoided all mention of the debate and had “censored any news piece on the political attack on Agerpres’ independence”, he noted.

“What more proof would one need to see that these two organizations already serve their politicalmaster,” he concluded.

Sursa: Balkan Insight

Deputaţii PNL vor vota împotriva proiectului de lege care politizează AGERPRES!

postat 1 nov. 2017, 08:06 de Office Mediasind   [ actualizat la 1 nov. 2017, 08:22 ]

Preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor, Gigel-Sorinel Ştirbu, ne-a transmis un răspuns la informarea Sindicatului Român al Jurnaliştilor MediaSind privind adoptarea de către Senat a  proiectului de modificare a Legii AGERPRES. Precizăm că proiectul este  iniţiat de către ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, împreună cu senatorii PSD Breaz Valer-Daniel, Creţu Gabriela,  Marciu Ovidiu-Cristian-Dan şi Mazilu Liviu-Lucian.

Preşedintele Comisiei ne comunică faptul  că proiectul de lege nu a ajuns încă la Camera Deputaţilor, care este for decizional, dar ne asigură că deputaţii Grupului Parlamentar PNL vor vota împotrivă şi se vor "bate cu toate armele împotriva adoptării acestuia." Totodată, Gigel Ştirbu afirmă că "împărtăşeşte  în totalitate"  punctul de vedere al SRJ MediaSind,  "în sensul că demiterea directorului general, în cazul respingerii de către majoritatea parlamentară a raportului anual de activitate al instituției, va duce, în mod evident, la politizarea conducerii AGERPRES".  Condamn subordonarea instituțiilor statului prin astfel de legi abracadabrante și nu sunt de acord sub nicio formă cu transformarea instituțiilor media în unelte politice.” 

Vă prezentăm, în continuare, răspunsul  Președintelui  Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor, Gigel Sorinel Ştirbu.

Departament Comunicare SRJ MediaSind


Referitor la adresa dvs., cu privire la nemulțumirea Sindicatului Român al Jurnaliștilor MediaSind – SRJ MediaSind, în legătură cu adoptarea de către Senat a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, inițiată de dl.  ministru al culturii Romașcanu Lucian, în timp ce ocupa funcția de Președinte al Comisiei pentru cultură şi media din Senat, alături de Breaz Valer-Daniel - senator PSD; Creţu Gabriela - senator PSD; Marciu Ovidiu-Cristian-Dan - senator PSD; Mazilu Liviu-Lucian - senator PSD, doresc să vă aduc la cunoștință că proiectul de lege nu ajuns până în prezent la Camera Deputaților pentru dezbatre în cadrul comisiei, dar vă asigur că deputații Grupului parlamentar al PNL, așa cum au făcut-o și senatorii Grupului nostru parlamentar, vor vota ÎMPOTRIVA proiectului și ne vom bate cu toate “armele” împotriva adoptării acestui proiect.
Mătrurisesc că împărtășesc în totalitate punctul dvs. de vedere, în sensul că demiterea directorului general, în cazul respingerii de către majoritatea parlamentară a raportului anual de activitate al instituției, va duce, în mod evident, la politizarea conducerii AGERPRES. Condamn subordonarea instituțiilor statului prin astfel de legi abracadabrante și nu sunt de acord sub nicio formă cu transformarea instituțiilor media în “unelte politice”.

În acest context, vă asigur că, în cadrul Comisiei pe care o reprezint, în calitate de Președinte, vom avea un dialog cu toate părțile interesate care vor dori să participe la dezbatere, pentru a identifica în mod real necesitatea unei astfel de reglementări.

Cu stimă,

Gigel-Sorinel Știrbu

Președinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă Camera Deputaţilor

Proiect ReStart: Muzeul Presei a împlinit zece ani!

postat 1 nov. 2017, 02:33 de Office Mediasind   [ actualizat la 1 nov. 2017, 02:33 ]

Proiectul ReStart pentru un jurnalism de calitate iniţiat de Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind în parteneriat cu Agenția Națională de Presa AGERPRES, cotidianul 'Bursa', Universitatea 'Danubius' Galați, Universitatea 'Ovidius' din Constanța, Universitatea din Craiova, Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad, Universitatea de Studii Europene din Republica Moldova - USEM, Universitatea Liberă Internațională din Moldova — ULIM, continuă.  Vă prezetăm, în continuare, o corespondenţă primită de la Geanina Baltă, voluntar AGERPRES în cadrul Proiectului  ReStart.

Departament Comunicare SRJ MediaSind


Sursa: AGERPRES

Jimbolia: Muzeul Presei a împlinit zece ani
miercuri, 1 Nov 2017, 10:52  •  CULTURĂ 

Corespondență de la Geanina Baltă: Muzeul Presei "Sever Bocu" din Jimbolia, județul Timiș, unicul muzeu al jurnalismului românesc, a sărbătorit recent 10 ani de la înființare. Evenimentul a reunit multe nume importante din presa autohtonă, dar și din străinătate.


Sursa foto: Muzeul Presei "Sever Bocu"

Acest muzeu păstrează colecții întregi ale celor mai vechi publicații din România, cum ar fi: 'Albina românească', 'Dacia literară', 'Adevărul'. Un loc numai bun pentru documentarea elevilor și studenților și totodată destinat tuturor pasionaților de lectură, istorie, cunoaștere. Muzeul se află pe strada Lorena, nr. 36 și poate fi vizitat de luni până vineri, între orele 8,00 — 16,00.

Invitații au adus publicații și cărți din România, pe care le-au donat muzeului. Oaspeții, la rândul lor, au primit din partea conducerii muzeului și a Primăriei din Jimbolia o plachetă simbolică.

Mulți s-au întrebat de ce Muzeul Presei, înființat de regretatul poet și publicist român Petre Stoica, poartă numele de "Sever Bocu", iar nu pe cel al fondatorului său. Corina Tamaș, studentă în anul II la Universitatea 'Aurel Vlaicu' din Arad, a dezvăluit că în opinia inițiatorului 'fruntașul bănățean a sintetizat la modul superlativ calitățile gazetarului'.

O dezbatere moderată de prof.univ.dr. Brîndușa Armanca a încercat să răspundă la întrebarea 'De ce moare presa tipărită?'.

Liviu Avram, redactor șef adjunct 'Adevărul', a declarat: 'Presa scrisă va muri! Dar nu suportul pe care pui informația contează, problema este calitatea informației!'.

Invitatul special, prof.dr. Peter Gross de la Tennessee University, a afirmat că presa din SUA nu moare, ci este în "stare de hibernare".

Melania Cincea, director la 'Timpolis', a arătat cauzele care ar putea duce la dispariția presei pe hârtie: obediențele politice, reclama dirijată, difuzarea defectuoasă, restricțiile impuse de situația economică.

'Cred că presa scrisă are o problemă în primul rând din punct de vedere financiar, pentru că ea presupune costuri. (...) În momentul în care a apărut presa digitală, evident că primul impuls a fost să renunțăm la tipăritură, pentru că online-ul nu ne costă nimic!', a declarat, la rândul său, Ruxandra Hurezean, senior editor 'Sinteza'.

Brîndușa Armanca a adăugat că 's-a constatat că pe variantele online un cititor petrece asupra unui titlu și a fotografiei timp de maximum 30 secunde. (...) Asta este ceea ce alocăm citirii (...). Trebuie să ne facem griji nu că piere suportul de hârtie, ci piere capacitatea de înțelegere și răbdarea de a duce un text până la capăt'. 

Sursa foto: Muzeul Presei "Sever Bocu"

După intervențiile unor jurnaliști, profesori și experți ca Marcel Tolcea, Cristina Guseth, Lucian Vasile Szabo, Ștefana Ciortea ș.a., s-a ajuns la concluzia că presa scrisă nu moare din cauza mediului virtual, care a înlocuit repede suportul fizic, ci mai degrabă pe fondul dispariției calității informațiilor.

Festivitatea unui deceniu de existență a Muzeului Presei s-a bucurat de un program de vioară și acordeon, protagoniștii fiind Laura Roman și Marko Ristic.

* Geanina Baltă este jurnalist voluntar AGERPRES în cadrul proiectului ReStart.

Proiectul ReStart pentru un jurnalism de calitate este inițiat de Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind în parteneriat cu Agenția Națională de Presa AGERPRES, cotidianul 'Bursa', Universitatea 'Danubius' Galați, Universitatea 'Ovidius' din Constanța, Universitatea din Craiova, Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad, Universitatea Liberă Internațională din Moldova — ULIM.

AGERPRES/(editor: Florin Marin)

Scrisoare deschisă către ambasade - Agenţia Naţională de Presă AGERPRES

postat 17 oct. 2017, 05:22 de Office Mediasind   [ actualizat la 17 oct. 2017, 05:23 ]

Excelența Voastră, Doamnă/Domnule Ambasador,

Între democrație și autoritarism sunt doar câțiva pași, iar aceștia sunt rapizi. Iar când acești pași sunt parcurși în culise, la adăpostul zgomotului provocat de alte scandaluri, rata de succes și ritmul schimbării în rău pot fi uriașe. În timpul celor mai mari proteste de la Revoluția Română din 1989 până în prezent, au apărut multe sloganuri. Unul dintre ele era 'noaptea ca hoții'. Nu doresc să comentez motivele acelor proteste, dar pare că unii dintre politicienii români nu mai au nevoie nici de negura nopții pentru acte împotriva democrației. Mă voi concentra, în cele ce urmează, pe efectele pe termen lung asupra societății românești: AGERPRES este doar începutul instituțional.

Mass-media românească se confruntă cu multe dificultăți. Criza financiară ce a lovit lumea acum aproape zece ani a lăsat în urmă multe probleme în toate aspectele activităților companiilor media. Concedierile pe măsură ce lichiditățile au scăzut, polarizarea politică, rețelele de socializare care au început să joace un rol din ce în ce mai mare — toate astea, precum și altele, au condus la diminuarea standardelor profesionale în media românească. În același timp, educația de consum media la un nivel scăzut a publicului devine din ce în ce mai evidentă, mulți distribuind știri false pe internet, nerealizând impactul acțiunilor lor. Publicul se îndreaptă constant către 'știri ușoare', facilitând apariția manipulării.

În acest context, descris pe scurt, nevoia pentru un serviciu de știri profesional și imparțial oferit de către mass-media publică națională din România este de importanță maximă. Atâta vreme cât statul finanțează mass-media publică ar trebui să facă asta ca parte a unei strategii de a aduce conținut de calitate consumatorilor de media, cu mai puțină considerație pentru succese imediate de rating și mai multă considerație pentru evoluția pozitivă pe termen lung, planificată, atât a mass-mediei, cât și a publicului.

Agenția Națională de Presă AGERPRES are sediul în Casa Presei Libere, o clădire veche de stil comunist din acea epocă, construită cu scopul de a fi sediul pentru toată presa centrală (a se citi centralizată) a epocii comuniste, cu excepția televiziunii publice și a radioului. Aceasta este singura legătură pe care Agenția o mai are cu trecutul său istoric, fiind acum principala sursă de informare pentru media centrală din România, cu clienți și parteneri atât în sectorul public cât și privat, media sau non-media. Dezvoltarea unui robot conversațional — Facebook Messenger NewsBot (https://www.facebook.com/AGERPRES/)—, unui nou site (ce va avea un update major din 21 noiembrie), investiții în tehnologie, noua echipă de producție video, noul concept de expoziție foto ce se va lansa la 27 noiembrie, cele peste 200 de parteneriate media semnate, digitalizarea rapidă a arhivei fotografice AGERPRES — toate acestea înseamnă un nivel de dezvoltare ce nu a mai fost atins înainte în Agenție. Cifrele financiare și cele din mediul online ale AGERPRES cresc anual. Veniturile proprii ale agenției au crescut cu 5% în 2016, comparativ cu 2015, iar, până acum, se pare că vom replica cifrele anului trecut. De asemenea, din ianuarie până în septembrie, anul curent, aproximativ 13 milioane de persoane au citit, cel puțin o dată, un articol al AGERPRES. Aceasta este, pe scurt, starea AGERPRES la momentul actual. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără un cadru legal stabil ce aduce predictibilitate și stabilitate, deoarece acesta nu a fost efectul deciziilor luate peste noapte, ci efectul planificării strategice.

În acest context, cinci senatori s-au gândit să 'modernizeze' AGERPRES. Acest lucru ar fi fost de apreciat, dacă s-ar fi făcut cu bune intenții. Însă un semnal de alarmă a fost tras când 'modernizarea' a început cu un proiect de lege prin care se dorea demiterea directorului general. Opiniile publice exprimate de către directorul AGERPRES, de către Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind, de Federația Europeană a Jurnaliștilor, de Alianța Europeană a Agențiilor de Presă și ActiveWatch, nu i-au descurajat pe inițiatori. O declarație publică a principalului inițiator al proiectului de lege, Lucian Romașcanu, actualul Ministru al Culturii în Guvernul României, a subliniat determinarea lui de a 'moderniza' AGERPRES, și, alături de TVR și SRR, transformarea mass-mediei publice în 'organisme profesioniste de comunicare ale statului român'. O organizație nu poate fi modernizată fără ca activitatea sa să fie înțeleasă. Mai mult decât atât, bunul simț dictează ca organizația ce va fi modernizată să fie consultată înainte ca modificările să fie făcute. În final, o organizație nu se poate moderniza fără criterii cuantificabile. În fapt, pare că Ministrul Culturii caută mai degrabă un birou de presă extins pentru partidul de guvernământ decât o agenție națională de presă modernă și funcțională.

Contextul legal curent este foarte simplu. AGERPRES este în momentul de față condusă de către un Consiliu Director, condus de un director general. Membrii Consiliului Director, cu excepția președintelui, sunt angajați prin concurs de către Agenție, fără imixtiune politică. Procedura de numire și demitere a directorului general este una publică, stabilită în legea de funcționare actuală a AGERPRES.

În forma actuală, legea limitează influența politică asupra Agenției la numirea unui director general de către Prim Ministrul în funcție, o numire ce este urmată de către un vot în Parlament. Politizarea serioasă ar fi rezultatul noii legi, care va permite Parlamentului să demită directorul general AGERPRES după cum găsesc de cuviință factorii politici decizionali, deoarece proiectul ce se află la Parlament nu menționează criterii profesionale ce pot servi drept bază a votului împotriva raportului de activitate.

Într-adevăr, persoana actualului director general nu este cea mai importantă în această discuție. Însă, inițiatorul legii ar fi trebuit să dea dovadă de deschidere înaintea depunerii proiectului la Parlament. Inițiatorul legii ar fi trebuit să invite toți factorii decizionali la o dezbatere transparentă, bazată pe argumente reale, nu să se simtă ignorat într-un moment în care orice propuneri venite din partea profesioniștilor sunt ignorate.

Declarația ministrului Lucian Romașcanu, din care rezultă că directorul general AGERPRES este singurul oficial inamovibil din sistemul public este, de asemenea, greșită. O mai mare atenție asupra instituțiilor publice l-ar fi obligat pe ministru să ia în considerare, spre exemplu, Constituția României, mai specific articolul 140, paragraful 4, ce reglementează Curtea de Conturi: 'Consilierii de conturi sunt numiți de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curții de Conturi sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuși incompatibilităților prevăzute de lege pentru judecători.' Dacă inamovibilitatea este o problemă, ar putea fi necesar ca ministrul să propună modificarea Constituției, pentru a fi 'modernizată' după placul său.

Pe de altă parte, nicio persoană onestă nu poate crede că o comparație a situațiilor și legilor de funcționare a celor trei organizații publice de media este un țel constructiv, ci mai degrabă distructiv. Șaptesprezece din cei nouăsprezece președinți ai Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune (SRTV), din 1989 până în prezent, au fost schimbați înainte de terminarea mandatului. Dacă acesta este un exemplu bun de urmat din punctul de vedere al domnului Romașcanu, consider că trebuie să îmi exprim respectuos dezacordul cu dânsul. Vreau să menționez că întreaga comunitate media din România, reprezentată de către CJI, ActiveWatch și MediaSind, a cerut, ani la rând, modificarea legislației SRTV și SRR, în sensul slăbirii controlului politic, exact prin înlăturarea posibilității 'picării' raportului anual la discreția Parlamentului.

În concluzie, în calitate de director general actual al AGERPRES, am considerat și consider că trebuie să îmi exprim public îngrijorarea cu privire la viziunea Ministrului Culturii pentru viitorul SRTV, SRR și AGERPRES. Da, acestea trebuie să fie organizații profesionale, nu politice. Dar ca acestea să reprezinte 'organisme profesioniste de comunicare ale statului român' în 2017 (nu 1984) înseamnă transformarea lor, din organizații media cu scopul exclusiv de informare publică profesionistă, în birouri de presă de facto ale unei puteri politice. Și, cu privire la egalitatea dintre cele trei instituții media publice, sunt de acord că este un deziderat pozitiv. Dar, ar fi mai bine, și probabil mai înțelept din punct de vedere politic, să începem prin aducerea egalității în drepturile angajaților, nu prin egalizarea modurilor de demitere a conducerilor.

Încă o dată, ca director general al AGERPRES, subliniez public disponibilitatea mea către o dezbatere decentă pe subiectul evoluției AGERPRES, bazată pe criterii profesionale, obiective, nu pe criterii politice. Îmi mențin angajamentul față de misiunea mea de a proteja adevărul și de a oferi informații publice de calitate.

Iată și câteva informații relevante pentru subiectul prezent:










Sunt în continuare disponibil pentru detalii adiționale.

Cu respect,

Alexandru Ion Giboi

Director General

Agenția Națională de Presă AGERPRES

www.agerpres.ro


Your Excellency, Mr. / Mrs. Ambassador,


There are few steps from freedom and democracy to authoritarianism, and they happen fast. Also, when those steps are taken behind the scenes, out-noised by other scandals, the rates of success and the pace of change for the worse can be huge. During the greatest protests since the Romanian Revolution in 1989, many slogans emerged. One of them was "By night, like thieves". I don't want to comment on the reasons for those protests, but it seems that some of the Romanian politicians don't need the cover of night anymore for misdeeds against democracy. Further on, I will focus on the effects on the Romanian society for longer term: AGERPRES is just the institutional beginning.

The Romanian media faces many challenges. The financial crisis that hit the world almost ten years ago has left behind a lot of problems in all aspects of media companies' activities. People being laid off as cash-flow decreased, growing political polarisation, social media playing a bigger and bigger role, all of these, and others, led to lower professional standards in Romanian media. At the same time, low media literacy of the public is becoming more and more obvious, many people sharing fake news online without realising the impact of their actions. The public is constantly turning towards "easy-media" or "easy-news", making it easier for manipulation to develop.

In this briefly described context, the need of a professional unbiased news service provided by the national public media in Romania is of the utmost importance. As long as the State finances public media, it should do so as part of a strategy of bringing quality content in the public eye, with less regard for immediate rating benefits, and more regard to long-term planned-ahead positive evolution of both the media and the public.

AGERPRES, the Romanian National News Agency, has its headquarters in the House of Free Press, an old, communist-style building, meant to be the place for all central (to be read centralised) media of the communist era, except the public television and radio. That is the only link that the Agency still has with its historical past, now that it has become the main source of information for the main media in Romania, with clients and partners both in the public and the private sector, media or non-media. The development of a Facebook Messenger NewsBot (https://www.facebook.com/agerpresnewsagency/), a new website (major update coming November 21st), investment in technology, new video production team, new photo exhibition concept coming November 27th, over 200 media partnerships signed, the ongoing fast-paced digitisation of AGERPRES' photographic archive, all mean a level of development never reached before at the Agency. AGERPRES' financial and online numbers are growing yearly. The Agency's own revenues increased 5% in 2016 compared to 2015, and, until now, it seems we will stick to last year's numbers. Also, from January to September this year, roughly 13 million people saw, at least once, one story from AGERPRES. That is, in short, the state of AGERPRES now. All of this wouldn't have been possible without a stable legal framework that brings along stability and predictability, because this was not the effect of overnight decision-making, but the effect of strategic planning.

In this context, five senators from the Senate's Culture Committee, thought to "modernise" AGERPRES. That would have been great, if it were done based on good intentions. But an alarm sign was raised when the "modernising" began with a draft law seeking to dismiss the general director. Public opinions expressed by AGERPRES' manager, by the journalists' trade union MediaSind, by the European Federation of Journalists, by the European Alliance of News Agencies, by ActiveWatch in Romania, didn't deter the initiators. A public statement by the main initiator of the draft law, Lucian Romascanu, now Minister of Culture in the Romanian government, underlined his determination to "modernise" AGERPRES, and, next to TVR and SRR, turn the public media in Romania into "professional communication organisms of the Romanian state". One cannot modernise any organisation without first understanding its activity. Furthermore, common-sense dictates that one should also start a discussion with the organisation to be modernised before making any changes. And, moreover, one cannot "modernise" an organisation without quantifiable criteria. Actually, it seems the Minister of Culture is looking for an enlarged press office for the ruling party, rather than for a functional and modern national news agency.

The current legal context is very simple. AGERPRES is currently headed by a Board of Directors, chaired by a director general. The members in the Board of Directors, apart from the chairman, are all hired through professional employment examinations by the Agency, without any political interference. The appointment and dismissal procedure of the general director is a public one, established under the current AGERPRES law.

In its current form, the law contains the political influence on the Agency at the time of the appointment of the director general by the Prime Minister in office, an appointment followed by a parliamentary vote. Serious politicisation would ensue following the amendment of the current statutes by allowing Parliament to dismiss the AGERPRES director general as the political decision-makers see fit, as the draft under consideration in Parliament does not mention professional criteria that could form the basis of the vote against the activity report.

Indeed, the person of the actual general director is not the most important in this discussion. However, the initiator of the law should have given proof of openness before submitting the draft to Parliament. The initiator of the law should have invited all the stakeholders to a transparent debate, based on real arguments, not to feel himself tardily ignored, at a time when any proposals coming from professionals are ignored.

The statement of Minister Lucian Romascanu, that the AGERPRES director general is the only irremovable office holder in the public system, is also wrong. More attention to public institutions would have had the minister consider, for example, the Constitution of Romania, specifically Article 140, paragraph 4, which regulates the management of the Romanian Court of Accounts: "Audit advisers shall be appointed by the Parliament for a term of office of 9 years, which cannot be extended or renewed. Members of the Court of Auditors shall be independent in exercising their term of office and irremovable throughout its duration. They shall be subject to the incompatibilities the law stipulates for judges." If being irremovable is a problem, it may be necessary for the minister to propose a change in the Constitution, to "modernise" it to his own liking.

On the other hand, one cannot honestly believe the comparison of the situation and functioning laws of the three public media organisations is made with a constructive goal, but rather a destructive one. 17 out of 19 presidents of the Romanian National Television Broadcasting Corporation (SRTV) board of administration, from 1989 until today, were changed before reaching the end of their mandate. If this is a good example to follow from Mr Romascanu's point of view, one should respectfully disagree with him: the entire Romanian professional media community, represented by the CJI, ActiveWatch and MEDIASIND, has requested for years the amendment of the SRTV and SRR legislation, in the sense of weakening the political control represented, precisely by removing the possibility of the annual report "failing" at the discretion of Parliament.

In conclusion, as the current director general of AGERPRES, I considered, and still do consider that one needs to publicly voice concern over the Culture Minister's vision for the future of SRTV, SRR and AGERPRES. Yes, these should be professional bodies, not political ones. But to say that these three key institutions should represent "communication bodies of the State" in 2017 (not 1984) means changing them from media organisations designed exclusively for professional public information into de facto the press office of a political power. And, in respect to the equality of these three public media institutions, one can admit that it's a desirable thing. But, it would be best, and perhaps wiser, politically, to start by equalising the employees' rights, not by equalising the ways of removing managers from office.

Once again, as director general of AGERPRES, I'm publicly underlining my availability towards decent debate on the subject of modernising the Agency, based on quantifiable objective professional criteria, not on political ones. I remain committed to my mission to safeguard truth and provide quality public information.

Here is some relevant information on the matter at hand:










I remain available for any additional details.

Respectfully,

Alexandru Ion Giboi

General Director

AGERPRES — The Romanian National News Agency

www.agerpres.ro

Proiect ReStart: Jimbolia, orașul cu 6 muzee

postat 3 aug. 2017, 04:57 de Office Mediasind   [ actualizat la 3 aug. 2017, 04:57 ]

Jimbolia, 2 aug/Agerpres/ - Corespondenţă de la Geanina Baltă: Oraşul Jimbolia, aflat la 40 km distanţă de Timişoara, găzduieşte şase muzee, printre care se numără şi singurul muzeu de presă din România „Sever Bocu”. 

Jimbolia este un oraş din Banatul românesc cu aproximativ 10.000-12.000 locuitori. Localitatea a fost menţionată pentru prima oară în anul 1333 cu numele de Chumbul. Mai târziu, în anul 1766, împărăteasa Maria Tereza hotărăşte să colonizeze cu şvabi întreaga zonă şi totodată apar primii colonişti. Aşa se explică denumirea străzilor din Jimbolia, care reprezintă regiunile de unde au venit coloniştii. De asemenea, numele oraşului a fost schimbat în funcţie de ţara de care aparţinea. În 1766 Jimbolia se numea Hatzfeld, în 1918-1924  a aparţinut Iugoslaviei având denumirea Dzombolj, iar după 1924 aparţine României sub numele de Jimbolia. Imaginea oraşului poartă şi în prezent o amprentă puternică a arhitecturii vieneze. 

În ciuda faptului că Jimbolia este un oraş mic, acesta găzduieşte şase muzee, printre care se numără şi singurul muzeu de presă din România - „Sever Bocu”. Mai mult, istoria oraşului este marcată de casele memoriale ale unor personalităţi importante, monumente istorice şi alte obiective turistice, care aşteaptă să fie admirate de vizitatori.

Muzeul Presei din Jimbolia a fost înfiinţat în anul 2007 de către Petre Stoica (1931-2009) poet şi publicist român care donează întreaga sa colecţie impresionantă de cărţi, ziare, publicaţii, reviste adunate le-a lungul timpului, ele constituind baza muzeului. Albina Românească (1837), Dacia Literară (1867), Universul (1884), Scânteia (1944), Renaşterea Bănăţeană (1989) sunt doar câteva publicaţii din România care pot fi citite în muzeu. 

În plus, pasionaţii se pot delecta cu publicaţii din diferite domenii (literatură, istorie, medicină, sport, modă) apărute începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea. În muzeu este expusă o tiparniţă, iar una din încăperile muzeului a fost amenajată o cafenea decorată cu obiecte vechi.

Cei care vor păşi pentru prima dată în Muzeul Presei vor rămâne surprinşi de numărul mare de ziare care stârnesc curiozitatea, aşezate pe rafturi în ordine cronologică. Muzeul presei este ca o imensă bibliotecă, dar aranjată cu gust până la cele mai mici detalii, astfel că alungă monotonia unei biblioteci obişnuite. Odată intrat în muzeu, vizitatorul pierde noţiunea timpului. 

Unul dintre cele mai deosebite monumente istorice din centrul Jimboliei este statuia „Sfântului Florian”(1866). Acesta este considerat un simbol al oraşului, fiind protectorul pompierilor şi al locuitorilor din Jimbolia. Reprezentativă în acest sens este şi stema oraşului care îl ilustrează pe Sfântul Florian ţinând în mâna dreaptă un drapel, iar în mâna stângă un vas din care cad picături de apă peste o clădire în flăcări. În cealaltă parte avem imaginea unei berze cu o cunună de aur în cioc deasupra unor ştiuleţi de porumb simbolizând familia nobiliară Csekonics, familie care a ajutat mult la dezvoltarea oraşului.

Casa memorială „Ştefan Jäger” a fost înfiinţată în anul 1969. Ştefan Jäger (1877-1962) a fost un pictor român de etnie germană, supranumit şi „pictorul şvab”cunoscut pentru picturile sale care descriu istoria, viaţa şi obiceiurile şvabilor bănăţeni. 

Casa memorială a fost redeschisă după renovare pe 4 aprilie 1996 şi are în componenţa sa: atelierul de pictură, o secţie de arheologie, o sală cu imagini ale personalităţilor din Jimbolia, o cameră şvăbească, iar holul este destinat expoziţiilor temporare. Atelierul pictorului a rămas neschimbat şi aici pot fi găsite, pe lângă obiecte personale ale pictorului, mai multe lucrări realizate de acesta. Pictura care iese cel mai mult în evidenţă este portretul familiei, despre care se spune că privirea celor pictaţi este îndreptată spre vizitator, din orice unghi ai privi.

În Casa memorială Dr. Karl Diel sunt expuse ustensile medicale folosite de medicul Karl Diel (1855-1930) sau articole vestimentare. Karl Diel s-a născut în Jimbolia (Hatzfeld, Austria) fiind al treilea copil al unei familii de agricultori. După absolvirea Universităţii de Medicină din Budapesta se reîntoarce la Jimbolia şi ridică spitalul care îi poarta numele. Cu o vechime de peste 100 de ani, spitalul este în activitate şi în prezent. 

Karl Diel a fost remarcat pentru faptul că a realizat în timpul activităţii sale în spitalul din Jimbolia peste 50.000 de operaţii chirurgicale, de la cele mai banale până la intervenţii la nivelul cutiei craniene. 



Geanina Baltă este jurnalist voluntar AGERPRES, în cadrul proiectului ReStart. 

Proiectul ReStart pentru un jurnalism de calitate este iniţiat de Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind în parteneriat cu Agenţia Naţională de Presa AGERPRES, cotidianul Bursa, Universitatea Danubius Galaţi, Universitatea 'Ovidius' din Constanţa, Universitatea din Craiova, Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova — ULIM. 

Sursa:  AGERPRES (editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)

Cotidianul Bursa persecutat de conducerea BVB!

postat 14 iul. 2017, 01:15 de Office Mediasind   [ actualizat la 19 iul. 2017, 01:56 ]

https://sites.google.com/a/mediasind.ro/mediasind/news/cotidianulbursapersecutatdebvb/rasp%20BVB.jpg
UPDATE:  Reacţia Bursei de Valori Bucureşti (vezi aici

                  Reacţia Bursa: Sobolewski a impus la BVB politica discriminării                           ziariştilor de la BURSA (vezi aici)


Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind condamnă modul în care conducerea Bursei de Valori Bucureşti -BVB se comportă faţă de una dintre cele mai prestigioase publicaţii economice din România, cotidianul BURSA.

Prin refuzul de a permite accesul jurnaliştilor  la evenimentele BVB, conducerea instituţiei afectează dreptul publicului  BURSA la informaţie. 

SRJ MediaSind va aduce la cunoştinţa Federaţiei Europene a Jurnaliştilor abuzurile conducerii BVB faţă de jurnaliştii Bursa.

Departament Comunicare SRJ MediaSind

Bucureşti, 14 iulie 2017






NEPUTINŢA CONDUCERII BVB ÎN ACŢIUNE

Anghel şi Sobolewski persecută ziarul BURSA
Anghel şi Sobolewski persecută ziarul BURSA

Ziarul BURSA a fost exclus de Bursa de Valori Bucureşti de la ultimele evenimente pe care le-a organizat:

16 mai 2017: nu am primit invitaţie la evenimentul privind listarea acţiunilor DIGI;

19 iunie 2017: nu am primit invitaţie la evenimentul privind listarea AAGES;

13 iulie 2017: nu am primit invitaţie la "Deschiderea oficială a şedinţei de tranzacţionare alături de Patria Bank".

Oficialii Bursei de Valori Bucureşti se feresc să explice de ce exclud ziarul BURSA de la evenimente.


YouTube Video

Întrebat direct, în faţă, de ce a exclus ziarul "BURSA" din lista de invitaţi la evenimentele oficiale ale BVB, directorul general al Bursei, Ludwik Sobolewski, a eludat răspunsul, printr-un jalnic "No comment".

În felul acesta, Ludwik Sobolewski confirmă că ştie că instituţia pe care o conduce discriminează organele de presă şi nu îşi asumă responsabilitatea să dea o explicaţie publică.

Acest "no comment" nu înseamnă altceva decât faptul că Bursa de Valori ne-a tăiat, pur şi simplu, accesul la informaţii de interes public.

Bursa de Valori Bucureşti este o societate publică, de când s-a listat la propria cotă, şi se laudă cu transparenţa şi cu respectarea guvernanţei corporative.

În realitate, angajaţii BVB, în frunte cu CEO-ul lor, nu respectă nimic din aceste valori. Mai mult, le calcă în picioare cu nereuşinare.

Mai grav este că acest comportament are trecere la Consiliul Bursei.

Ziarul BURSA a sesizat, luna trecută, boardul BVB cu privire la faptul că nu mai primeşte invitaţii la evenimente.

Nu am primit un răspuns oficial.

Ce-i drept, singurul care putea să răspundă oficial era preşedintele BVB Lucian Anghel.

De la venirea lui Anghel în fruntea BVB există o regulă ca numai preşedintele şi directorul general ai BVB să exprime public opinii din partea companiei.

Iar Lucian Anghel îl ţine în braţe pe Ludwik Sobolewski.

Lucian Anghel l-a comparat pe Sobolewski cu antrenorul Jose Mourinho şi nu a ratat nici o ocazie să spună ce mândru este de el.

Pentru Anghel, Sobolewski este Dumnezeu pe pământ.

Prin urmare, Sobolewski are puteri depline la BVB... El taie şi spânzură, el discriminează presa.

Sobolewski ne-a întors spatele, fără să spună clar care este motivul.

Astfel, putem numai să bănuim unele motive de natură personală.

Ziarul BURSA a fost singura voce care a criticat, de-a lungul timpului activitatea CEO-ului BVB, adus din Polonia.

El a fost luat de bun, după ce a fost dat afară de la Bursa din Varşovia, în urma unui scandal privind implicarea emitenţilor în finanţarea unui film în care juca iubita sa.

BVB i-a întins covorul roşu şi i-a oferit un salariu nemaivăzut: 17.000 de euro lunar plus bonusuri de performanţă de 450.000 de euro în primii doi ani de mandat, conform contractului prezentat de ziarul "BURSA".

Articolele din "BURSA" au fost argumentate de rezultatele slabe în comparaţie cu remuneraţia, dar şi de faptul că, mereu, Sobolewski dădea vina pe altcineva pentru eşecurile sale. El a susţinut, în mai multe rânduri, că statul ar trebui să contribuie cu listări, pentru dezvoltarea Busei, o companie privată.

În mandatul lui Sobolewski, BVB a afişat un profit operaţional de 11,13 milioane de lei, în 2014, după care o scădere la 3,25 milioane de lei, în 2015, şi o revenire la 5,7 milioane de lei, în 2016.

Rezultatele ceva mai răsărite din 2014 i-au adus un bonus de 300.000 de euro directorului BVB, în condiţiile în care au fost realizate în bună măsură pe barba statului şi a Fondului Proprietatea. Mai mult, contractul prevedea că indicatorii de performanţă din 2014 erau comparaţi cu 2012 şi nu cu anul precedent.

CEO-ul BVB are ca realizare notabilă includerea pieţei noastre de capital pe lista de monitorizare a FTSE pentru promovarea la statutul de piaţă emergentă. Dar FTSE ne-a spus clar că nu îndeplinim criteriul lichidităţii.

În 2014, valoarea medie zilnică a tranzaţiilor la BVB a fost de 11,72 milioane de euro, urmând o scădere la 7,89 milioane de euro, în 2015, şi la 8,11 milioane de euro în 2016. Anul acesta, lichiditatea a revenit la 11,12 milioane de euro, încă sub 2014, până acum.

Sursa: Bursa


Întâlnire conducerea TVR cu reprezentanţii MediaSind

postat 19 iun. 2017, 08:45 de Office Mediasind   [ actualizat la 19 iun. 2017, 08:50 ]

Întâlnire cu reprezentanţii MediaSind


Luni, 19 iunie, la sediul TVR a avut loc o întâlnire între conducerea Televiziunii Române şi reprezentanţii MediaSind.

Din partea conducerii TVR au participat Preşedintele-Director General Irina Radu,  Roxana Ionescu, Şef Serviciu Juridic, Camelia Pătru, Coordonator Economic şi Administrativ TVR 3, Elena Spanily, Director Departament Relaţii Internaţionale şi Cristian Acatrinei, Serviciul Comunicare.
Din partea MediaSind, la întâlnire au participat Leonard  Pădureț - Preşedinte Fair- MediaSind, Cristinel Godinac, Preşedinte MediaSind, Sorin Rada, Ovidiu Cristescu, Gabriel Sîrmei şi Sorin Torică.

În cadrul întâlnirii, pe lângă prezentarea conducerii filialei MediaSind TVR şi a strategiei privind dezvoltarea dialogului social în cadrul SRTv, a fost discutat, succint,  implicaţiile schimbărilor legislative asupra organizării şi funcţionării Televiziunii Române.

Conducerea MediaSind a subliniat că intenţionează să abordeze probleme comune ale TVR şi SRR, vizând solicitarea unor garanţii în noua lege de funcţionare a celor două instituţii pentru autonomia editorială şi financiară.

Reprezentanţii celor două organizaţii au identificat targeturi comune, dintre care au fost discutate evaluarea cerinţelor legale referitoare la determinarea riscurilor profesionale în vederea încadrării unor condiţii deosebite de muncă, încadrarea unor noi funcţii în Cod COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România) sau revizuirea fişelor de post pentru a corespunde situaţiei şi nevoilor actuale.

Irina Radu, PDG TVR, a reiterat nevoia unor schimbări fundamentale în organizarea şi  funcţionarea Televiziunii Române, pentru ca instituţia să nu revină în situaţia dificilă pe care a traversat-o în ultimii ani. Orice discuţie cu reprezentanţii Parlamentului trebuie purtată pornind de la documente şi analize care să susţină şi să explice solicitările TVR. Pentru a realiza acest lucru, TVR are nevoie de un plan pe termen mediu, care să cuprindă inclusiv cheltuielile cu personalul şi modalităţile de contractare a diferitelor servicii şi meserii, garanţie a stabilităţii şi predictibilităţii financiare. De asemenea, PDG i-a asigurat pe reprezentanţii MediaSind de susţinere din partea TVR pentru orice demers menit să ajute instituţia şi performanţa celor care lucrează aici.

În acest sens, miercuri, 21 iunie a.c., TVR va reflecta în programele informative şedinţa Comitetului de Dialog European pe domeniul audiovizual, care se va desfăşura la Bruxelles, sub egida Comisiei Europene. FAIR MediaSind va participa la acest eveniment, alături de principalele organizaţii din domeniu – Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (FEJ), The Fund for Investigative Journalism (FIJ) şi European Broadcasting Union (EBU) şi va supune atenţiei participanţilor principalele probleme cu care se confruntă instituţiile publice media din România.
 
Serviciul Comunicare, Relaţii Publice şi Protocol SRTV

Volunari ReStart în acţiune!

postat 12 iun. 2017, 01:00 de Office Mediasind   [ actualizat la 12 iun. 2017, 01:06 ]

Proiectul ReStart pentru un jurnalism de calitate, promovat de Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind în parteneriat cu Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, cotidianul Bursa şi principalele universităţi din ţară, a intrat în linie dreaptă. Din ce în ce mai mulţi jurnalişti ReStart care au primit legitimaţiile de presă şi au semnat contractele de voluntariat, au început să transmită diverse articole de presă. Unele au fost deja publicate, iar altele sunt în evaluare. 

Proiectul ReStart pentru un jurnalism de calitate este inspirat din The Ethical Journalism Initiative promovat de Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor

Publicăm în continuare câteva dintre materialele de presă primite.

Departament Comunicare SRJ MediaSind                                      Bucureşti, 12 iunie 2017


Ana Maria Andronic, voluntar ReStart Universitatea Danubius din Galaţi:


                       Sute de români au protestat la Londra în solidaritate cu manifestațiile din România

 AGERPRES:  

Corespondență de la Ana-Maria Teodora Andronic: Românii din Londra au continuat duminică seara protestele din fața Institutului Cultural Român în solidaritate cu manifestațiile de la București în legătură cu ordonanța de urgență de modificare a Codului Penal și Codului de Procedură Penală aprobată de guvern la 31 ianuarie și abrogată ieri.


Foto: (c) Ana-Maria Teodora Andronic

Manifestațiile au început pe 1 februarie, iar organizatorii protestului de la Londra au declarat pentru AGERPRES că au obținut aprobare pentru protest până pe data de 12 februarie. 


Foto: (c) Ana-Maria Teodora Andronic 



Foto: (c) Ana-Maria Teodora Andronic

"Luptăm pentru schimbarea în bine a clasei politice și a societății. Vrem să arătăm că ne pasă, că suntem atenți la ce se întâmplă acasă și că ne implicăm activ! Guvernul nu mai poate să ne ignore!" a declarat un protestatar pentru AGERPRES. 



Foto: (c) Ana-Maria Teodora Andronic 



Foto: (c) Ana-Maria Teodora Andronic

Protestatarii au intonat imnul României și au arborat pancarte cu mesaje precum "Anti-corupție, pro-România", "Noaptea, ca hoții!" sau "Abrogați, apoi plecați!". 




Foto: (c) Ana-Maria Teodora Andronic

Numărul manifestanților a crescut de la câteva zeci la câteva sute în doar cinci zile. Forțele de ordine britanice au declarat pentru AGERPRES că manifestanții au fost pașnici și nu s-au înregistrat incidente. 



Foto: (c) Ana-Maria Teodora Andronic

Protestele din capitala Regatului Unit al Marii Britanii s-a numărat printre manifestațiile care au avut loc în mai multe capitale europene, inclusiv Amsterdam, Paris, Bruxelles, Copenhaga, Oslo, Helsinki, Stockholm, Berlin, Madrid, Torino. 



Foto: (c) Ana-Maria Teodora Andronic

Ana-Maria Teodora Andronic este jurnalist voluntar AGERPRES, în cadrul proiectului ReStart. 


Proiectul ReStart pentru un jurnalism de calitate este inițiat de Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind în parteneriat cu Agenția Nationala AGERPRES, cotidianul Bursa, Universitatea Danubius Galați, Universitatea "Ovidius" din Constanța, Universitatea din Craiova, Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad, Universitatea Libera Internaționala din Moldova — ULIM.

Sursa:  AGERPRES/(AS — editor: Ana Maria Luca, editor online: Ada Vîlceanu)


Ciprian Petcuț,  voluntar  ReStart - Universitatea Aurel Vlaicu din Arad:

                                                                Ce face Aradul pentru UTA?

UTA, Bătrâna Doamnă a Aradului, este la un pas distanță de o promovare pe prima scenă a fotbalului românesc, după o pauză de nouă ani de la ultima participare a unei echipe arădene în Liga 1. Mult așteptată de către suporterii utiști, sărbătoarea ar putea fi umbrită de nepăsarea autorităților locale în ceea ce privește (și) infrastructura bazelor sportive.

 2014 a fost anul în care au început lucrările de construcții la nouă arenă Francisc Neuman” și totodată, iadul iubitorilor de sport din Arad. Fără o viziune clară a Primăriei, cel mai important brand al orașului a ajuns să-și dispute meciurile pe așa-zisul teren propriu în mocirla de pe „Motorul” sau prin județ, la Șiria.

După nenumăratele cazuri în care s-au făcut de rușine în toată țara cu starea gazonului, oficialii municipiului au decis să înceapă lucrări pentru modernizarea stadionului din Aradul Nou. Dar până aici, au trecut multe luni cu promisiuni și conferințe de presă în care se anunța faptul că orașul Arad va avea unul dintre cele mai bune gazoane de fotbal din România, similar celui de la Manchester din Anglia, cu 90% iarbă naturală și 10% artificială. Cum Primăria avea deja un istoric negru în ce privește promisiunile, mulți au fost sceptici în privința reușitei. Și așa a și fost: lucrările întârzie să se finalizeze și, practic, la ora actuală, stadionul „Motorul” e un câmp deschis, unde se zăresc câțiva muncitori care au reușit până acum „performanța”de a decoperta vechiul gazon. Dacă ne gândim la faptul că în mai puțin de o lună e programat startul unui sezon în Liga 1, la o eventuală promovare UTA are șanse mici de a-și disputa partidele în Arad.

Tot legat de infrastructură, Primăria a mai primit o palmă după disputarea Derby-ului Vestului. Nu există grad de comparație cu mocirla din toamnă, de la meciul tur dintre cele două formații de pe „Motorul”. Tribunele încăpătoare ale „Marelui Oval” bagă în buzunar scheletele metalice din Aradul Nou, trimise acum în „exil” la Șiria. La Timișoara s-a aprins nocturna, dar la 50 de kilometri mai în nord bezna e la ea acasă. Sigur, știm cu toții că „Francisc Neuman”renaște din propria cenușă, că va fi mai cochet decât „Dan Păltinișanu”, dar așteptarea are și ea limitele sale.

 De ce poate arăta galeria arădeană atât de frumos într-o peluză înaltă, cu efect acustic maxim, iar la Arad sau la Șiria e împrăștiată în tribunele metalice de 2/2? Politicienii de aceeași culoare cu șeful lor, Gheorghe Falcă, care s-au pozat în tribunele de la Timișoara, dar și pe gazon, cu eroii în „alb-roșu”, ar trebui să se întrebe: ce face Aradul pentru UTA?


Lelia Mitroi, voluntar ReStart - Universtitatea din Craiova:

                                     Mâine, la Plenița, are loc tradiționala ”Sărbătoare a Bujorului”

Ca în fiecare an, comuna doljeană Plenița găzduiește ”Sărbătoarea Bujorului”, eveniment la care participă anual, încă din 1970, mii de persoane, ce vin să se bucure de locul unic în România. Pădurea de bujori, arie protejată, de interes național, se întinde pe aproape 60  de hectare.

Bujorul sălbatic de silvostepă, Paeonia Peregrina, trăiește doar aici și, în ciuda faptului că există numeroase afișe care avertizează vizitatorii să nu rupă florile, cei mai mulți dintre aceștia pleacă acasă cu flori rupte sau chiar smulse, deși orice încercare de a muta  bujorul  în alt loc a fost un eșec. Acest lucru este favorizat, probabil, de faptul că nimeni nu a fost vreodată sancționat, deși sunt prevăzute amenzi cuprinse între 6000  și 12000 lei.  Cu toate că vorbim despre o plantă protejată de lege, acest comportament poate duce la dispariția bujorului din flora spontană a României, spun specialiștii. 

S-au pus în discuție delimitarea zonei în care înfloresc bujorii, precum și parcarea mașinilor la marginea pădurii, dar nu s-a luat nicio decizie în acest sens. Astfel că localnicii, dar și oaspeții veniți din alte zone, vor putea ajunge cu mașinile până-n poiană. De aici, de la serbarea câmpenească, nu vor lipsi mititeii și grătarele, muzica și voia bună. Au fost invitați interpreții de muzică populară Doina Boerică, Cornelia Trică și Cornel Cojocaru, care vor întreține atmosfera începând cu ora 12,00.

 

Luiza Feroiu, voluntar ReStart - Universitatea din Craiova:

Studenții s-au întrecut în invenții la Nopatea albă a experimentului științific din Craiova

Băuturi cu fum alb. Roboței. Baloane de săpun. Aparate de evaluare pentru deficiențele corpului. Acestea au fost doar câteva dintre reperele Nopții albe a experimentului ştiințific la Universitatea din Craiova (UCV).Sute de persoane de toate vârstele, de la copii de grădiniță până la liceeni şi adulți au participat la acest eveniment. „Cel mai mult mi-a plăcut experimentul cu gheața carbonică. Am băut, am şi fumat, am şi tras”, spune în glumă Cristian Ciolan, elev în clasa a X-a. Tot el ne-a mărturisit că la ediția următoarea ar dori să vadă mai multe experimente, mai ales din domeniul astrologiei. „Mi-au plăcut desenele şi experimentul cu lămâia”, a declarat Maria, elevă în clasa a VI-a.

Despre atracțiile principale ale Facultății de Ştiințe ne-a vorbit Miruna Ioța, studentă la Fizică Medicală: „Avem sucurile cu gheață carbonică, care e în formă solidă. Tot ce vezi aici, erupțiile (fumul alb care iese din pahar), este gazul.” „Lămâile produc energie electrică pentru încărcări de telefon.”, a mai adăugat Miruna.


Misteriosul cort negru de pânză, din capătul din dreapta al coridorului a stârnit interesul oamenilor. Curioşii au intrat să vadă ce se ascunde înăuntru. În camera obscură au găsit diverse aparate optice folosite pentru  dispersia luminii şi difracții.
La Noaptea albă a experimentului ştiințific l-am întâlnit şi pe Ştefan Boboc, student al Facultății de Mecanică, care ne-a prezentat un cart construit de la zero, de el şi de alți trei colegi. „E totul făcut de noi. Noi l-am calculat, l-am proiectat, am făcut desenele de execuție şi prelucrările necesare realizării, sudurii.”, a afirmat Ştefan. Mașinăria este un proiect al Mecanicii, care va fi folosit într-o competiție din Franța la care vor participa mai multe universități din România, din țara care va găzdui evenimentul, dar şi din altele din Europa. Competiția se va desfășura săptămâna aceasta, pe 19 mai. Realizarea cartului a durat aproximativ două luni. După ce va fi folosit la concursul de vineri va rămâne în cadrul facultății şi va fi folosit drept exponat. Aparatul a fost construit cu ajutorul unei sponsorizări de 2000 de euro. Anvelopele provin dintr-o altă sponsorizare oferită de o cunoscută firmă în domeniu.

Tot vinerea trecută l-am găsit în holul Universității și pe Arthur Crețu, student la Inginerie Electrică. El este cunoscut de ceva timp datorită avionului pe care l-a construit. Aparatul care zboară continuu funcționează pe baza bateriilor solare.


Cadre didactice de la Universitatea din Craiova, recompensate cu granturi în urma finanțării atrase prin contracte de cercetare

Corespondență de la Luiza Feroiu: Cadre didactice ale Universității din Craiova (UCV) au fost recompensate cu granturi interne cuprinse între 500 și 5.000 de lei, iar cercetătorii cu cele mai bune rezultate au primit o serie de distincții, în cadrul Galei Excelenței în Cercetare, organizată în contextul împlinirii a 70 de ani de învățământ superior la Craiova.

"Cadrele didactice au fost recompensate cu granturi interne sub forma unor premii cu valori cuprinse între 500 și 5.000 de lei. Volumul total al finanțării atrase prin contracte de cercetare s-a ridicat la 6.302.714 lei în 2015, respectiv 6.306.921 lei în 2016. Au fost acordate distincții pentru cercetătorii cu cele mai bune rezultate, premii pentru 'Recunoaștere academică', 'Soluții inteligente', 'Parteneriate strategice' și 'Cercetători asociați'. Trofeul de excelență în cercetare a fost primit de primii trei clasați. Departamentele cu cel mai bun punctaj au luat trofeul de excelență", au informat organizatorii. 


Rectorul Universității, Cezar Spînu, a atras atenția asupra importanței cercetării aplicate, care constituie "cheia succesului", alături de cercetarea fundamentală din laborator. În cadrul evenimentului, organizat pe 26 aprilie, protectorul Radu Constantinescu a amintit că la ediția a II-a au fost premiați și cercetătorii asociați. Ei au reprezentat 10% din producția cercetării în 2015 și în 2016, la UCV. De asemenea, el a evidențiat că, față de 2015, când au fost înregistrate aproximativ 1.320 de articole științifice, în 2016 numărul acestora a fost de 1.115. Domeniile majore de cercetare au fost: științe sociale, umaniste și arte, științe inginerești și științe exacte. 

"Faptul că au venit acești parteneri industriali ne dă curajul să credem că putem aplica modelele care funcționează foarte bine de la nivelul UE, ceea ce noi ne dorim foarte mult. Am spus conform devizei UCV: 'Crezi în tine, crezi în UCV!' Atât timp cât cercetarea va fi conectată la realitate, se va cerceta ceea ce trebuie", a precizat organizatoarea Oana Gîngu. 

Luiza Feroiu este jurnalist voluntar AGERPRES, în cadrul proiectului ReStart. Proiectul ReStart pentru un jurnalism de calitate este inițiat de Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind în parteneriat cu Agenția Naționala de Presa AGERPRES, cotidianul Bursa, Universitatea Danubius Galați, Universitatea 'Ovidius' din Constanța, Universitatea din Craiova, Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad, Universitatea Libera Internaționala din Moldova — ULIM.


Amelia Tuţă, jurnalist ReStart - Universitatea din Craiova:

 Va trimit cateva poze realizate pe un drum comunal din judetul Dolj. Este vorba de soseaua care leaga comuna Desa de comuna Ciupercenii Noi. Mizeria de acolo este cruntă, iar soseaua este plina de gropi. Am intalnit soferi care spun ca e imposibil sa mearga cu mai mult de 40 de km la ora. Altii considera ca si daca ar merge mai repede, si-ar distruge cauciucurile. În ată ordine de idei, parte dreaptă a sensului de mers de la Ciupercenii Noi catre Desa este o adevarata groapă de gunoi, la doar câtiva metri de o padure și la mai putin de un metru de sosea.




                            

Noi proteste internaţionale împotriva Proiectului Legii Salarizării!

postat 30 mai 2017, 02:23 de Office Mediasind   [ actualizat la 30 mai 2017, 02:23 ]

https://sites.google.com/a/mediasind.ro/mediasind/news/_draft_post-19/EuropaMEI-resized-300x188.jpg?attredirects=0
Proiectul Legii Salarizării provoacă noi proteste din partea celor mai importante organizaţii din domeniul cultură şi mass-media. După Federaţia Internaţională a Muzicienilor 
(vezi aici) şi Federaţia Internaţională a Actorilor (vezi aici), a venit şi rândul UNI Global UNION Media, Entertainment & Arts, să protesteze. 

Această organizaţie internaţională, ce reprezintă 140 de federații sindicale și bresle cu peste  400 000 de membri afiliați, creatori, tehnicieni și alți lucrători din industriile de media și entertainment din toată lumea, a transmis un mesaj prin care cere Parlamentului României să amendeze proiectul de lege pentru a asigura o salarizare corectă a salariaţilor din domeniul cultură. 

"Proiectul de lege al Guvernului nu respectă munca muzicienilor de orchestră, a balerinilor și a muzicienilor din coruri, care au nevoie de mulți ani de pregătire și muncă intensă pentru a deveni buni profesioniști și a oferi o performanță artistică  de înaltă calitate. Dorim să subliniem că actuala propunere de reclasificare va crea o discriminare împotriva muzicienilor din orchestră, balerinilor şi muzicienilor din coruri faţă de ceilalți artiști care, pe bună dreptate rămân la criteriul 1 din lege."  - se arată în scrisoare.

Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind, în calitate de membră cu drepturi depline a Federaţiei Internaţionale a Muzicienilor, Federaţiei Internaţionale a Actorilor, Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, Federaţiei Europene a Jurnaliştilor Union Global Union, UNI Media Entertainment & Arts şi Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, va face toate demersurile pe plan naţional şi internaţional pentru respectarea de către clasa politică a acestui important sector de activitate Cultură şi Mass-Media.

Vă prezentăm în continuare mesajul UNI Global UNION Media, Entertainment & Arts

 


Departament Comunicare FAIR-Mediasind                                   Bucureşti, 30 mai 2017




UNI GLOBAL UNION
Media, Entertainment & Arts


Solidaritate cu artiștii români din Orchestre, Coruri și Colective de Balet,

Guvernul României a pregătit un proiect de lege privitor la salariile angajatilor din sectorul public din România, proiect ce a fost prezentat Parlamentului în 10 aprilie 2017. Acest proiect de lege revizuieşte clasificările existente şi salariile aferente pentru angajatii publici.

Muzicienii din orchestre şi din cadrul corurilor care au fost până acum clasificaţi la categoria 1 de muncă ar putea fi retrogradaţi la categoria 3 de salarizare.
Ca urmare, carierele muzicienilor din orchestre, dansatorilor și muzicienilor din  coruri, ar fi grav afectate de aplicarea acestei dispoziții, începând cu anul 2022.

UNI MEI, reprezentând 140 de federatii sindicale și bresle de creatori, tehnicieni și alți lucratori din cultură, media și entertainments, își esprimă solidaritatea cu colegii din România și cu Federația afiliată FAIR-MediaSind.
Ne alăturăm colegilor noștri în contestarea acestor aspecte din proiectul de lege al Guvernului.

Proiectul de lege al Guvernului nu respect munca muzicienilor de orchestră, a balerinilor și a muzicienilor din coruri, care au nevoie de mulți ani de pregătire și muncă intensă pentru a deveni buni profesioniști și a oferi o performanță artistică  de înaltă calitate. Dorim să subliniem că actual propunere de reclasificare îi va crea o discriminare împotriva muzicienilor din orchestra, balerinilor și muzicienilor din coruri față de ceilalți artiști care, pe bună dreptate rămân la criteriul 1 din lege. 

UNI MEI și afiliații săi, solicită Parlamentului României să amendeze proiectul legii salarizării unitare în așa măsură încât muzicienii din orchestre, balerinii și muzicienii din coruri să rămână la criteriul 1, alături de ceilalți artiști. 

UNI MEI Global Union reprezintă 140 de federații sindicale și bresle cu mai mult de 400 000 de membri afiliați, creatori, tehnicieni și alți lucrători din industriile de media și entertainment din toată lumea.

1-10 of 415