News‎ > ‎

Cristi Godinac, preşedintele FRJ MediaSind, pentru Mediaddict: Instituţia jurnalistului-sclav a fost abolită în România!

postat 26 mar. 2012, 01:10 de Office Mediasind
Preşedintele Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, Cristi Godinac, a răspuns site-ului de ştiri Mediaddict la trei întrebări privind stadiul conflictului dintre organizaţie şi administraţia ANP AGERPRES, despre reprezentativitatea MediaSind pentru noul sector de activitate Cultură şi Mass-media, precum şi despre viitorul  stării presei româneşti. Vă prezentăm în continuare interviul realizat de către Bogdan Luca, redactorul Mediaddict pentru rubrica Subiectul Zilei:

·         Patronatul trebuie să înţeleagă că sclavia a fost abolită în România

În decursul existenţei sale, Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind a întâlnit zeci de cazuri în care sindicatele afiliate şi membrii de sindicat se războiau cu  patronatul deoarece acesta nu înţelegea un lucru simplu: în România sclavia a fost abolită iar jurnaliştii nu sunt nişte truditori pe plantaţiile boierilor. Din nefericire, această mentalitate de patron de sclavi am întâlnit-o şi în cea mai mare agenţie de presă din ţară, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES…

 Încă din anul 2001, de când am înfiinţat împreună cu câţiva jurnalişti curajoşi Sindicatul Jurnaliştilor Profesionişti,  am încercat să negociem cu patronatul  anumite reguli şi drepturi de care breasla noastră nu avusese parte niciodată. După ce în anul 2004 am reuşit crearea Uniunii Sindicale MediaSind împreună cu colegii din radioul şi televiziunea publice şi cu cei din presa privată, după lupte aprige s-a negociat şi semnat cu Uniunea Naţională a Patronatului din România, Clubul Român de Presă, Patronatul Presei din România, primul Contract Colectiv de Muncă din Mass-media. Acest document are putere de lege pentru întreaga breaslă,  conţine şi Codul Deontologic al Jurnalistului, în cadrul căruia, la loc de cinste, se află clauza de conştiinţă, potrivit căreia, orice jurnalist poate să refuze să scrie, să participe la un material dacă este contrar deontologiei profesionale sau propriei conştiinţe. Datorită acestei clauze, patronatul nu mai putea în mod legal să sancţioneze un jurnalist dacă îi erau refuzate comenzile. Totodată, pe lângă aceste clauze profesionale, Contractul colectiv conţine şi o serie de drepturi pe care jurnaliştii nu le-au avut niciodată până la semnarea acestui document, cum ar fi un spor de 25% în plus faţă de salariul minim pe ramură, spor de vechime între 5 şi 25%, spor de fidelitate de 25%, spor de 100% pentru orele suplimentare şi zilele libere lucrate, spor de 200% pentru angajaţii care sunt trimişi, cu acordul lor, în anumite zone periculoase, de conflict, etc. Aceste prevederi au fost preluate, cum era şi firesc, în toate contractele colective de muncă care au fost încheiate la nivelul instituţiilor publice şi private din mass-media şi pe baza cărora zeci de procese au fost câştigate în instanţă împotriva angajatorilor care au refuzat să le respecte.

         ·         În AGERPRES se încearcă reinstaurarea dictaturii din perioada ceauşistă

În tot acest peisaj, se distingea un sat fără câini: Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, unde cuvântul sindicat şi contract colectiv de muncă erau subiecte tabu, interzise de mai marii cetăţii. Această redută a fost înfrântă, după şapte ani de negocieri, în 2008, când Sindicatul Jurnaliştilor Profesionişti SJP  sprijinit de FRJ MediaSind, a reuşit să încheie primul contract colectiv de muncă  din istoria de peste 130 de ani a instituţiei de presă.  În urma acestui document vital pentru angajaţii agenţiei, evaluările profesionale, concedierile abuzive, hărţuirea persoanelor incomode conducerii au început să scadă din intensitate, deoarece acum existau pârghii cum ar fi Comisia  Paritară, Comisia de Disciplină, etc. Deoarece directorul general împreună cu echipa sa nu înţelegeau faptul că angajaţii au şi drepturi, nu numai obligaţii, observând că li s-au împotmolit unele porniri dictatoriale, au trecut la atac. Au solicitat renegocierea contractului pentru ca drepturile câştigate să  fie diminuate, au aruncat în stradă panourile de comunicare ale SJP cu membrii săi, au modificat abuziv Regulamentul intern şi au introdus criterii de evaluare şi alte mijloace care dinamitau drepturile angajaţilor AGERPRES şi posibilitatea acestora de a fi apăraţi de sindicat, au început să hărţuiască profesional membrii de sindicat, cu alte cuvinte, au încercat să reinstaureze un climat de dictatură, la fel ca în perioada de tristă amintire.

       ·         Ioan Roşca ocupă acum ilegal funcţia de director al AGERPRES

            Totodată, în condiţiile în care angajaţii AGERPRES au cele mai mici salarii din presa, puţin peste 100 de euro, administraţia Roşca a transferat suma de un milion de lei de la Cheltuieli cu personalul” la „Bunuri şi servicii”, achiziţionându-se tot felul de obiecte care nu au legătură cu obiectul de activitate al agenţiei, cum ar fi drujbe, sape, greble, maşini de tuns gazonul, capcane pentru cârtiţe, etc. În aceste condiţii, replica SJP, FRJ MediaSind, a Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România şi  Federaţiei Europene a Jurnaliştilor a fost firească: am prezentat aceste abuzuri, inclusiv contractele de achiziţie publice Parlamentului României şi am acţionat în instanţă angajatorul.

Totodată, am solicitat Comisiilor de specialitate a Parlamentului să verifice şi legalitatea mandatului directorului Ioan Roşca, având în vedere faptul că în cei 11 ani de mandat acesta a fost validat în funcţie de Parlament o singură dată, în 19 martie 2003, deşi Legea Agerpres prevede că procedura de numire a şefului instituţiei trebuia iniţiată înainte de expirarea unui mandat de cinci ani. Cu alte cuvinte, în opinia noastră, şi actuala clasă politică are o anumită vină prin faptul că a „închis” ochii la desele sesizări venite din partea angajaţilor agenţiei precum şi din partea organizaţiilor sindicale naţionale şi internaţionale.

Ceea ce li se întâmplă acum angajaţilor AGERPRES este generat de dispreţul unor oameni care consideră că instituţiile publice de presă sunt propriile moşii în care pot să facă ce vor şi cu cine vor. Din acest motiv am sesizat organizaţiile internaţionale din domeniul presei şi apărării drepturilor omului pentru a convinge pe cei responsabili de haosul din AGERPRES că România trebuie să respecte standardele europene la care s-a angajat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.

 

           ·         Directorul AGERPRES se răzbună pe sindicat cu plângeri penale

Pentru contracararea acestor acţiuni legitime ale noastre, Ioan Roşca nu s-a oprit doar la o simplă plângere penală care poartă antetul ANP AGERPRES ci a demarat, din banii agenţiei, mai multe acţiuni în justiţie împotriva sindicatului. Deşi ştia foarte bine că actualul Contract Colectiv de Muncă din AGERPRES rămâne valabil până în anul 2013, că acesta a fost negociat în baza Sentinţei de reprezentativitate a FRJ MediaSind, acesta a atacat în instanţă reprezentativitatea organizaţiei sindicale din AGERPRES, cauză declarată inadmisibilă de către Judecătoria sectorului 1. De asemenea, a făcut mai multe sesizări la Poliţie pentru ca aceasta să sancţioneze afişarea informărilor SJP şi MediaSind către membrii săi pe coloanele de la Casa Presei. Orice informare care este afişată la avizierul AGERPRES, conform Contractului Colectiv şi Regulamentului Intern, este imediat ruptă de către unii subalterni ai săi, în urma ordinelor sale şi ale directorului administrativ. Eforturile disperate de a elimina sindicatul din instituţie a avut confirmarea şi în procesul de evacuare înaintat SJP, deşi chiar el personal a semnat Contractul Colectiv de Muncă şi Contractul de Comodat prin care se obliga să pună la dispoziţia organizaţiei spaţiul respectiv. În acelaşi timp, membrii de sindicat care au avut curajul să se împotrivească  de a se retrage din sindicat, au fost imediat marginalizaţi, reorganizaţi, slab evaluaţi, etc. ,motiv pentru care, pe lângă plângerile penale existente împotriva conducerii, FRJ MediaSind a luat în calcul şi depunerea unei noi plângeri penale pentru imixtiune în activitatea sindicală. Peste 140 de angajaţi din 320 s-au aflat în diverse procese cu conducerea agenţiei, iar unele plângeri penale se află în cercetare, cifre care demonstrează „respectul” şi „demnitatea” de care se ” bucură”  angajaţii celei mai  mari agenţii de presă din ţară din partea administraţiei Roşca.

 

         ·         FRJ MediaSind reprezentativă pentru sectorul Cultură şi Mass-Media

Da, în data de 20 martie 2012, Tribunalul Bucureşti a constatat reprezentativitatea FRJ MediaSind la noul sector de activitate Cultură şi Mass-media, ceea ce înseamnă că, timp de patru ani, putem negocia şi semna contracte colective de muncă la nivel de sector, precum şi în toate instituţiile publice sau private din mass-media şi cultură unde avem organizaţii afiliate, cum este şi cazul colegilor din ANP AGERPRES.

         ·         Viitorul presei va fi sumbru dacă breasla nu va fi unită

Staea presei va fi sumbră, neagră, dezastruoasă dacă breasla nu înţelege să fie unită şi să respingă orice atac venit din partea groparilor presei. În momentul de faţă, din păcate, presiunile asupra jurnaliştilor sunt enorme, mai ales că se anunţă o cruntă campanie electorală. Există trei tipuri de presiuni asupra libertăţii de exprimare: politice, economice şi patronale. Cele mai periculoase pentru democraţie sunt cele politice, cum ar fi desele încercări ale unor parlamentari de a impune o Lege a presei, refuzul acestora de a depolitiza radioul şi televiziunea publice, AGERPRES, CNA, introducerea în strategia de apărare a presei a vulnerabilităţii campaniilor de media, etc.  Presiunile economice, la rândul său, au o mare legătură cu cele politice: să nu uităm că industria de media este sufocată de o fiscalitate excesivă,  fiind impozitată la fel ca orice altă fabrică de flecsurat ţurumbele. Dacă în majoritatea statelor europene TVA-ul pentru presă este între 0 şi 5%, în România acesta este de 24%. Din ce în ce mai multe publicaţii îşi închid porţile iar aproximativ 7 000 de angajaţi din mass-media au rămas pe drumuri. Nu în ultimul rând, presiunile patronale asupra jurnalistului constituie un grav atac la libertatea de exprimare. Nerespectarea de către patron a Contractului Colectiv de Muncă din Mass-media, plata mascată pe un aşa-zis contract de drepturi de autor care substituie un contract individual de muncă, îl transformă pe jurnalist într-o simplă unealtă aflată la îndemâna oricui. Un jurnalist prost plătit, fără o minimă protecţie acordată de un contract individual de muncă, de către o organizaţie care să îi apere drepturile, de către un Cod Deontologic,  este, de fapt, un vulnerabil în faţa oricărei tentative de a fi transformat în sclav.

În final, trebuie să mulţumesc site-ului de ştiri Mediaddict pentru interesul acordat, în mai multe rânduri, gravelor probleme cu care se confruntă atât de încercata noastră breaslă.

 

Interviu realizat de Bogdan Luca pentru Mediaddict .ro

Comments