Scriitorul-jurist Sebastian
Sârbu, membru al Sindicatului
Jurnaliştilor Profesionişti, a publicat o nouă carte: „Infracţiunile de
corupţie”. Apărută de curând la editura Niculescu, aceasta este deja apreciată
de cunoscătorii domeniului, fiind o apariţie extrem de utilă şi inovatoare.
Lucrarea se înscrie pe linia
cercetărilor autorului legate de fenomenul corupţiei şi reprezintă o reuşită
expertiză ştiinţifică, după cartea didactică ,,Corupţia-flagelul societăţii
moderne” din 2005, intrată în circuitul universitar şi academic.
Epuizând aspectele teoretice, dar
şi cele practice, lucrarea este una de referinţă, putând fi parcursă atât de
studenţi şi profesori universitari, cât şi de diferite categorii
socio-profesionale interesate de această problematică.
Autorul, un jurist cu pregătire
teoretico-practică diferenţiată, prezintă
în mod sistematic aspecte ce ţin
de universul juridic al infracţiunilor de corupţie, oferind o informaţie
juridică de calitate, structurată într-un mod dinamic, concentrat şi riguros.
„Cartea „Infracţiunile de
corupţie”, epuizează, prin modul de abordare, aspectele legislative, cazurile
elocvente din practica judiciară, cadrul instituţional şi chestiuni ce ţin de
resortul cauzelor, precum şi soluţiile posibile la nivelul societăţii”, afirmă
prof. univ. dr. Marian Enache în prefaţă lucrării.
Elementul de noutate care vrea să
surprindă opinia publică şi să pună în
gardă societatea civilă, este, conform datelor prezentate în această carte,
implicarea abuzivă a mecanismelor statului, utilizarea în fapt a puterii
publice manifestată prin abuz în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
utilizarea fondurilor ilicite în finanţarea partidelor politice şi a campaniilor
electorale; instituirea unui mecanism
arbitrar de exercitare a puterii în domeniul privatizării sau a
achiziţiilor publice, şi nu în ultimul rând conflictul de interese.
Toate acestea au declanşat o
spirală a răului, tradusă, în opinia autorului Sebastian Sârbu, prin dereglări
economice, desincronizări ale actelor politice şi normative, mutaţii
axiologice. Acestea alimentează pericolul social al conexităţii maligne între
faptele antisociale, criminalitatea organizată şi structurile profesionalizate din
sfera politicului, legislativului, administraţiei şi justiţiei.
Lucrarea conţine, de asemenea, un
studiu diagnostic efectuat de Banca Mondială privind percepţia extinsă asupra
corupţiei. Documentul relevă faptul că, deşi opinia publică condamnă fenomenul
corupţiei, totuşi numărul persoanelor condamnate în perioada 1997-2010 a fost
în scădere în România, punând în
evidenţă apariţia unor ,,sisteme de filtrare” a responsabilităţii juridice,
care a produs paradoxul fenomenului bine cunoscut de ,,corupţie fără corupţi”.
Departament Comunicare FRJ
MediaSind