Scriitorul-jurist Sebastian Sârbu, membru  al Sindicatului Jurnaliştilor Profesionişti, a publicat o nouă carte: „Infracţiunile de corupţie”. Apărută de curând la editura Niculescu, aceasta este deja apreciată de cunoscătorii domeniului, fiind o apariţie extrem de utilă şi inovatoare.

Lucrarea se înscrie pe linia cercetărilor autorului legate de fenomenul corupţiei şi reprezintă o reuşită expertiză ştiinţifică, după cartea didactică ,,Corupţia-flagelul societăţii moderne” din 2005, intrată în circuitul universitar şi academic.

Epuizând aspectele teoretice, dar şi cele practice, lucrarea este una de referinţă, putând fi parcursă atât de studenţi şi profesori universitari, cât şi de diferite categorii socio-profesionale interesate de această problematică.

Autorul, un jurist cu pregătire teoretico-practică diferenţiată, prezintă  în mod sistematic  aspecte ce ţin de  universul  juridic al infracţiunilor de corupţie, oferind o informaţie juridică de calitate, structurată într-un mod dinamic, concentrat şi riguros.

„Cartea „Infracţiunile de corupţie”, epuizează, prin modul de abordare, aspectele legislative, cazurile elocvente din practica judiciară, cadrul instituţional şi chestiuni ce ţin de resortul cauzelor, precum şi soluţiile posibile la nivelul societăţii”, afirmă prof. univ. dr. Marian Enache în prefaţă lucrării.

Elementul de noutate care vrea să surprindă opinia publică  şi să pună în gardă societatea civilă, este, conform datelor prezentate în această carte, implicarea abuzivă a mecanismelor statului, utilizarea în fapt a puterii publice manifestată prin abuz în exercitarea atribuţiilor de serviciu; utilizarea fondurilor ilicite în finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale; instituirea unui mecanism  arbitrar de exercitare a puterii în domeniul privatizării sau a achiziţiilor publice, şi nu în ultimul rând conflictul de interese.

Toate acestea au declanşat o spirală a răului, tradusă, în opinia autorului Sebastian Sârbu, prin dereglări economice, desincronizări ale actelor politice şi normative, mutaţii axiologice. Acestea alimentează pericolul social al conexităţii maligne între faptele antisociale, criminalitatea organizată şi structurile profesionalizate din sfera politicului, legislativului, administraţiei şi justiţiei.

Lucrarea conţine, de asemenea, un studiu diagnostic efectuat de Banca Mondială privind percepţia extinsă asupra corupţiei. Documentul relevă faptul că, deşi opinia publică condamnă fenomenul corupţiei, totuşi numărul persoanelor condamnate în perioada 1997-2010 a fost în scădere în România,  punând în evidenţă apariţia unor ,,sisteme de filtrare” a responsabilităţii juridice, care a produs paradoxul fenomenului bine cunoscut de ,,corupţie fără corupţi”.

Departament Comunicare FRJ MediaSind