News‎ > ‎

Jurnaliștii din Galați vor comunism: cu lege a presei și fară sindicate

postat 1 feb. 2014, 13:08 de Office Mediasind   [ actualizat la 1 feb. 2014, 13:11 ]
Calitatea jurnalismului a fost descrisă de cei intervievați de către operatorii ActiveWatch ca fiind strâns legată de imparțialitate, de modul de documentare a articolelor, de personalitatea jurnalistului, de disciplină, de cunoașterea legislației, de ignorarea presiunilor care se manifestă asupra sa și de motivarea financiară, pentru că „unora dintre jurnaliști li se oferă bani în special din mediul politic și un jurnalist de calitate trebuie să refuze să primească”. Pregătirea profesională a jurnaliștilor gălățeni este de nota 7, conform mediei notelor date de către cei intervievați. Soluțiile oferite de respondenți pentru îmbunătățirea jurnalismului au variat de la: desființarea celor două facultăți de Jurnalism, la nevoia de cursuri de specializare pe teme de jurnalism, teme economice, cursuri tehnice. Un material de televiziune bine realizat trebuie să se încadreze în grila de programe în funcție de specificul postului, este pregătit din timp și verificat din punct de vedere al imaginilor, sunetului și trebuie să fie bine structurat.

   Soluții pentru îmbunătățirea jurnalismului au fost indicate de cărei cei intervievați ca fiind: revigorarea mediul economic local, salarii mai mari pentru jurnaliști, salarii care ar duce la motivarea jurnaliștilor și la lipsa de influență politică.
   ”E o meserie care nu se învață la facultate, ci la locul faptei.” (profesor de jurnalism)
  ”O soluție pentru calitatea jurnalismului este desființarea Facultății de Jurnalism de la Galați. Profesorii sunt total nepregătiți, oameni care n-au făcut teren în viața lor, dar predau cursuri de jurnalism la facultate. Studenții care termină sunt catastrofali, nu depășesc nici măcar bacalaureatul pe care l-au luat, pregătirea este zero absolut. Se mai face practică la tv, dar am fost extrem de dezamăgită de tot ce mi-a trecut prin mână. Meseria asta, din punctul meu de vedere o înveți din mers, făcând practică.” (Alina Brandabur, redactor-șef TV Galați)
    „Acum se scot jurnaliști pe bandă rulantă. Nu văd nicio soluție pentru îmbunătățirea calității jurnaliștilor.” (membru PDL)
   ”Jurnalistul de calitate este jurnalistul care respectă codul deontologic făcut de Convenția Organizațiilor Media, este conștient de clauza de conștiință – care trebuie să fie opozabilă în justiție – și nu se lasă atras de mirajul politic. Pentru un jurnalism de calitate, patronatul nu trebuie să încurajeze cenzura sau autocenzura politică, iar mediul economic să fie prietenos și să dea un anumit statut jurnaliștilor. Un jurnalist de calitate trebuie să fie clar, concis, corect și să dea culoarea materialului tv/articolului, să se implice în probleme comunității.” (jurnalist, editor ziar online)
   ”Relațiile dintre instituțiile media din oraș sunt constipate, presa fiind polarizată, cu jurnaliști grupați pe bisericuțe și găști. Există niște cooperative, să le spunem. Noi, de la sindicatul jurnaliștilor, avem bănuieli că sunt ziariști sub acoperire și avem destule indicii. N-am obținut dovezi. Ziariști sub acoperire, adică agenți ai serviciilor sub acoperire. Pe unul îl și știm, e notoriu, lucrează la Agerpres și de-a lungul anilor a încercat să distrugă sistematic tot ce s-a construit organizatoric în jurnalism.” (Jurnalist Vox TV)

   Aderarea la un sindicat nu este văzută ca o soluție de aproape toți cei intervievați din cauză că un sindicat nu ar putea să apere drepturile jurnaliștilor.
   ”Atât timp cât am condus sindicatul din presa gălățeană am reușit mărirea salariilor pe plan local, în urmă cu 4-5 ani. Am dat în judecată patronatele, dar ulterior sindicatul a scăzut ca putere din cauza unor puciuri succesive. Jurnaliștii care doreau să se înscrie în sindicat erau amenințați. Era sub presiune sindicatul, să fie distrus, să fie anihilat. Cumva au reușit, că i-au înspăimântat pe ziariști să nu se înscrie, dădeau telefoane și mă întrebau cine mai este înscris în sindicat, cu telefonul pe speaker, ca să audă ce spun. Sunau de la Viața Liberă, vechii patroni, vroiau să știe câți jurnaliști de la Viața Liberă sunt înscriși în sindicat. Și de la TV Galați. În ultima vreme nici nu m-am mai ocupat pentru că am fost scârbit. Dacă am văzut că oamenii nu sunt interesați să fie apărați, să cotizeze, să aibă o structură, am lăsat-o baltă. Am predat ștafeta unor tineri.” (jurnalist Vox TV)
   ”Pe unii jurnaliști din asociație i-am afiliat la MediaSind, dar i-am pierdut pe toți, pentru că îi amenințau prin redacție.” (jurnalist, editor ziar online)
   ”Nici nu m-am interesat dacă există. Dacă e un sindicat cum e în Sidex, prefer să mă lipsesc. La ce sindicate am văzut, prefer să-mi apăr singură drepturile.” (Anca Stanciu, redactor-șef RTV)
   ”Un sindicat nu ar putea să-mi apere mie niciun fel de interese. Doar eu mi le pot proteja. Nu văd ce ar putea schimba un sindicat al jurnaliștilor aici în Galați.” (Alina Brandabur, redactor-șef TV Galați)
   ”Este societatea aceasta a jurnaliștilor, Dunărea de Jos, care cumva vine și în sprijinul nostru atunci când e o situație, dar nu pot spune că m-am lovit vreodată de o situație pe care să nu pot să o rezolv singură.” (director de programe TV Galați)
   Dușmanii libertății de exprimare au fost indicați de către respondenți ca fiind mediul politic, mediul economic (un material critic la adresa unui furnizor de publicitate nu este difuzat), justiția, lumea interlopă, mentalitatea din administrația locală.
   ”Foarte greu se lucrează cu Poliția, Parchetul, Judecătoria, Tribunalul, Curtea de Apel. Parchetul este execrabil și așa a fost întotdeauna. Este vorba strict de oameni. La Brăila avem deschidere totală. La Galați este o cutumă, adică evită relația cu presa de teamă să nu le facă rău.” (Alina Brandabur, redactor-șef TV Galați)
   ”Din păcate, nu am aderat la niciun sindicat. Jurnaliștii se gândesc să-și facă anul viitor. După evenimentul Stancu... să le apere drepturile, ei singuri cu siguranță nu și le pot apăra. N-au demonstrat că și le pot apăra, au fost cam 60 de păgubiți și nu a luat niciunul atitudine. Nu li s-au dat salariile de luni bune și chiar de ani. Și cu acțiuni în instanță și fără niciun rezultat.” (Roxana Marosy, manager Vox TV)

   Cu excepția a doi dintre jurnaliștii intervievați, respondenții s-au declarat în favoarea unei legi a presei. O lege a presei este considerată de aceștia ca fiind binevenită, pentru că jurnaliștii din audiovizual sunt agasați de ideea de a fi controlați, pe când cei din presa scrisă nu au un CNA. 

O lege trebuie să includă, conform celor ntervievați, drepturile jurnaliștilor, și ar trebui să prevadă până unde merge libertatea de exprimare a unui grup de presă, unde moderarea unei emisiuni poate fi cenzurată. Autoreglementarea funcționează numai la nivel individual, al jurnalistului, au fost de părere unii dintre cei intervievați. Alții sunt convinși că autoreglementarea funcționează, dar mai trebuie lucrat la pârghiile ei.

   ”Ar trebui reglementată conduita unui jurnalist, însă nu trebuie îngrădită libertatea unui jurnalist, o lege a presei putând duce și la interzicerea publicării unor materiale.” (membru PC Galați)
   ”Trebuie lucrat foarte bine, și lucrat cu oameni din presă, ca să faci această lege a presei. Trebuie lucrat mult timp la ea, trebuie cerute părerile tuturor oamenilor din presă. La această lege a presei nu trebuie să lucreze numai un grup restrâns. Ar trebui să lumineze cumva calea jurnalistului, în primul rând să se stabilească clar ce drepturi are jurnalistul și pedepse pentru cei care nu respectă conținutul legii respective.” (manager TV Galați)
   ”Sunt pro, în măsura în care se și respectă niște principii. Accesul liber la informație, pe bune, protecție reală din partea autorităților atunci când ne aflăm pe teren. În Galați autoreglementarea funcționează în măsură destul de mare, pentru că există acele norme CNA care nu-ți permit din start să faci anumite lucruri. Adică ne autocenzurăm. E mult spus autocenzurăm, respectăm acele reguli din start. Cred că este nevoie de o reglementare mai strictă în presa scrisă.” (Alina Brandabur, redactor-șef TV Galați)
   ”Sunt pro, pentru că uneori am sentimentul că și jurnaliștii sar calul mult și pentru că există presiunea asta, pe care eu nu o simt, dar o văd la posturile centrale. Presiuni politice și economice.” (director de programe TV Galați)
   ”Depinde în ce constă legea presei. Ar trebui să existe. Nu ar strica o lege. Un jurnalist care vrea să facă o anchetă nu ar trebui să aibă pumnul pus în gură. Legea ar trebui să apere jurnalistul.” (Anca Stanciu, redactor-șef RTV)
   ”Sunt pro, bineînțeles. Ar trebui să includă foarte multe, în primul rând un salariu minim decent de la care să se pornească. Foarte puțini respectă regulile. Lumea nu are bani și acceptă tot felul de comisioane în schimbul unor articole pro sau contra.” (Roxana Marosy, manager Vox TV)
   ”Sunt împotriva unei legi. Luptăm pentru autoreglementare Mai trebuie lucrat la pârghiile acesteia.” (jurnalist, editor ziar on-line)
   ”O lege a presei trebuie să aibă un articol unic: <<Presa e liberă.>>!” (jurnalist Vox TV)