News‎ > ‎

Legea jurnalistului a primit raport de respingere din partea Comisiei pentru cultură

postat 12 apr. 2011, 07:31 de Office Mediasind   [ actualizat la 13 apr. 2011, 03:40 ]
Propunerea legislativă privind Legea jurnalistului apaţinând senatorului PNL Ioan Ghişe a primit, marţi (12 aprilie) , un raport de respingere din partea Comisiei pentru cultură din Senat.

În favoarea unui raport de respingere au votat patru senatori, membri ai comisiei, în timp ce liberalii Cristian Ţopescu şi Mircea Diaconu au susţinut propunerea legislativă, votând împotriva raportului de respingere. S-au abţinut de la vot preşedintele Comisiei, social-democratul Sergiu Nicolaescu şi Avram Crăciun (PSD).

În timpul dezbaterilor, la care au fost invitaţi şi reprezentanţi ai Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, Asociaţiei jurnaliştilor din România şi Agenţiei de Monitorizare a Presei, senatorul PSD Georgică Severin a susţinut că va vota în favoarea unui raport de respingere a legii jurnalistului. "Nu avem nevoie de o lege care îngrădeşte dreptul persoanelor de a se exprima", au argumentat aceştia.

Georgică Severin a susţinut că, prin această propunere legislativă, "se încearcă blocarea accesului celor tineri în această meserie". "Spuneţi că nu avem profesia de jurnalist reglementată prin lege. Dar bloggeri avem? Nu. Este ca şi cu girafa - spunem că nu există fiindcă nu am văzut-o noi. Nu putem să negăm evidenţele. (...) Am o întrebare, totuşi, cititorul de prompter, care este persoana cea mai cunoscută, cea mai vizibilă, ce este? jurnalist sau cititor?', a afirmat acesta.

Senatorul democrat-liberal Radu F. Alexandru a precizat că nu susţine propunerea legislativă iniţiată de liberalul Ioan Ghişe fiindcă, atunci când se vorbeşte despre capacitatea de autoreglare a presei, "se vorbeşte de fapt despre un deziderat, despre o idealitate, cu rezultate puţin notabile, ca să nu le numim invizibile".

Şi senatorul PDL Gheorghe Bîrlea a susţinut că va vota împotriva propunerii legislative, motivând că aceasta "nu este oportună în forma actuală". "Eu totuşi cred în organizaţiile profesionale, cred în capacitatea presei de a se autoreglementa, fiindcă avem de-a face cu o meserie vocaţională', a explicat democrat-liberalul.

Preşedintele Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, Cristi Godinac, a susţinut că propunerea legislativă a lui Ioan Ghişe este neconstituţională şi încalcă şi mai multe prevederi internaţionale - Convenţia Drepturilor Omului şi Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Propunerea legislativă privind Legea jurnalistului a primit, pe 22 martie, un aviz negativ din partea Comisiei pentru drepturile omului din Senat şi din partea Comisiei juridice din Senat, fiind acceptată propunerea preşedintelui Comisiei, Gyorgy Frunda (UDMR), de constituire a unui grup de lucru care să elaboreze, pe baza propunerilor Clubului Român de Presă şi ale asociaţiilor profesionale, un nou proiect de lege pe această temă.

Gyorgy Frunda a susţinut, la acel moment, că o nouă propunere legislativă pentru reglementarea domeniului presei ar putea fi depusă la Parlament în luna iunie, dacă asociaţiile profesionale ar trimite Comisiei pentru drepturile omului, până la 3 mai, propunerile lor.
''Legea jurnalistului'' propusă Parlamentului de Ioan Ghişe doreşte să reglementeze cadrul juridic privind desfăşurarea activităţii de jurnalist realizată de persoane fizice care ''îşi asumă voluntar responsabilitatea publică morală şi legală de a aduce la cunoştinţa cetăţenilor, prin produse jurnalistice, informaţii de interes public local, zonal, naţional sau internaţional'' şi care posedă o aşa-numită ''Carte de jurnalist''.

Potrivit lui Ghişe, jurnalistul poate fi orice cetăţean român care are capacitatea de exercitare a drepturilor civile şi politice, care nu a fost condamnat penal, care a îndeplinit criteriile de atestare a calităţii de jurnalist (o dată la trei ani) şi care are aptitudini jurnalistice confirmate de practica jurnalistică de cel puţin doi ani. Calitatea de jurnalist se dovedeşte pe baza Cărţii de Presă, eliberată de Colegiul Naţional al Jurnaliştilor, care este un parteneriat profesional fără scop patrimonial, care asigură aplicarea unitară a normelor privind activitatea jurnalistică.

În proiectul de lege, profesia de jurnalist este definită ca ''activitatea cu caracter public a unei persoane, denumită jurnalist, ce se concretizează în conceperea, elaborarea şi redactarea de produse jurnalistice transmise printr-un mijloc de informare în masă''. De asemenea, produsul jurnalistic este o creaţie intelectuală cu regim juridic prevăzut de Legea 8/1996 privind dreptul de autor, jurnalistul beneficiind de drepturile prevăzute de legea amintită.

''Mijloacele de informare în masă au obligaţia de a asigura o totală transparenţă cu privire la proprietatea şi gestiunea produselor jurnalistice, în scopul cunoaşterii exacte de către jurnalişti şi orice persoană interesată a proprietarilor, respectiv a acţionarilor şi a intereselor economice ale acestora'', se arată în proiectul de lege.

Totodată, se precizează că între jurnalişti şi mijloacele de informare în masă se încheie contracte scrise conforme cu dispoziţiile Legii 8/1996.
Potrivit proiectului senatorului liberal, profesia de jurnalist este ''liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome'', jurnaliştii putându-se afilia unor organizaţii profesionale ale jurnaliştilor, care să reprezinte interesele acestei profesii.

De asemenea, jurnaliştii îşi pot alege dacă îşi exercită profesia în cabinete jurnalistice individuale sau în cabinete jurnalistice asociate.
Un alt aspect prevăzut de iniţiativa legislativă se referă la faptul că impozitul pe venit al titularului cabinetului de jurnalist nu va depăşi 16%. Cabinetele vor beneficia de reducere a impozitului pe venit dacă sunt angajaţi cel puţin cinci absolvenţi cu studii superioare sau personal cu dizabilităţi.

O prevedere importantă a legii se referă la faptul că ''niciun delict de presă nu poate intra sub incidenţa reglementărilor Codului penal'', jurnalistul fiind monitorizat de un organism numit ''Ombusman mass-media'', care analizează toate sesizările privind săvârşirea delictelor de presă. ''Prin delict de presă se înţelege delictul civil săvârşit prin inserarea de informaţii, reflecţii sau comentarii în mass-media, despre fapte care nu au implicaţii asupra societăţii, şi a cauzat o daună materială sau morală unei persoane'', se menţionează în documentul citat.

Jurnalistul răspunde, însă, disciplinar pentru nerespectarea legii care îi reglementează profesia sau a statutelor organizaţiilor profesionale ale jurnaliştilor, el putând fi sancţionat cu mustrare, avertisment, amendă de la două la zece salarii medii pe economie sau chiar cu excluderea din profesie.


Sursa: agerpres.ro

Foto: Newz.ro

Comments