News‎ > ‎

MediaSind: "Prevederile noului Cod Penal limitează libertatea de exprimare"

postat 31 ian. 2014, 01:26 de Office Mediasind   [ actualizat la 31 ian. 2014, 01:27 ]
CODUL PENAL ŞI CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ

Blănculescu: "Oamenii de afaceri ating telefonul foarte rar, de frică să nu fie interpretaţi"

Media Sind: "Prevederile noului Cod Penal limitează libertatea de exprimare" 

"Interceptarea telefoanelor după începerea urmăririi penale - o măsură îndrăzneaţă, europeană"
        
         Codul Penal (CP) şi Codul de Procedură Penală (CPP) constituie actualul măr al discordiei dintre autorităţile statului, care se contrazic pe marginea prevederilor celor două legi.
       Urmând să intre în vigoare mâine, 1 februarie 2014, CP şi CPP ridică o serie de probleme, atât în mediul politic, cât şi în sectorul justiţiar. Printre prevederile contestate atât de preşedintele ţării, cât şi de DNA, dar şi de alte instituţii din ţara noastră, se numără faptul că noile legi presupun pedepse mai mici pentru o serie de infracţiuni.
       La fel de controversate sunt prevederile ce vizează pedepsirea declaraţiilor publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze, această infracţiune urmând să fie pedepsită cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă.
       Totodată, este contestată procedura de interceptare, care, potrivit noilor coduri, ar urma să fie făcută după începerea urmăririi penale.
       După ce a fost întocmit un proiect de Lege în vederea modificării şi completării prevederilor care vor intra mâine în vigoare, Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, în 15 ianuarie, că modificările care ar fi urmat să fie aduse Codului Penal, adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013, sunt neconstituţionale.
       Obiecţiile de neconstituţionalitate au fost formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi de 50 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.
       Judecătorii CCR arată că legiuitorul a afectat, prin respectivele modificări, protecţia penală acordată unor valori sociale deosebit de importante.
       În aceste condiţii, premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că noul Cod Penal, adoptat în urmă cu patru ani şi Codul de Procedură Penală vor intra în vigoare fără modificări: "Sper să nu fim în situaţia penibilă în care cei care l-au adoptat, fostul prim-ministru Emil Boc şi fostul ministru al Justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, să spună că e rău sau că sunt rele codurile, că ei le-au adoptat. Acum, dacă au descoperit azi că nu sunt bune, e cam târziu. Eu, sincer, cred că sistemul de justiţie este pregătit, că sunt coduri moderne".

       * Blănculescu: "La noi, din marketingul comercial se trece imediat în marketingul penal"

     Mediul de afaceri doreşte să aibă flexibilitate, normalitate, fiind în asentimentul noului Cod Penal, susţine Ionel Blănculescu, consilierul onorific al premierului Victor Ponta. 
     Domnia sa menţionează că oamenii de afaceri îşi doresc o economie "ca-n alte state", astfel încât să aibă libertatea de a comunica, să aibă întâlniri şi să discute liberi, "pentru a putea să construiască afaceri şi să plătească taxe şi impozite".
     Ionel Blănculescu ne-a declarat: "Există două sisteme de gândire penală - unul din 1969, care a fost modificat în timp şi unul european, care corespunde zilelor noastre. În prima viziune se punea un accent deosebit pe tot ceea ce înseamnă închisoare şi, respectiv, arest până în momentul dării sentinţei, dar şi pe preluarea averii şi a tot ceea ce a creat persoana respectivă, lucru care deranja enorm mediul economic şi, în speţă, pe oamenii de afaceri. 
     Economicul este o zonă în care trebuie să se discute, să se promoveze, să se utilizeze marketingul. La noi, din marketingul comercial se trece imediat în marketingul penal.
     Dacă un om de afaceri doreşte să se intereseze în legătură cu o acţiune, să vorbească cu cealaltă parte, dintr-o dată se interpretează că face trafic de influenţă.
     Acum, mediul economic atinge telefonul foarte rar, nu mai trimite e-mailuri de frică, pentru că totul este interpretabil.
     Noul stil penal este, pentru început, greu digerabil şi greu de primit, însă noua viziune presupune o reducere drastică a elementului punitiv şi o civilizare între viaţa noastră şi valorile de coerciţie.
     Mi se parte normal ca, dacă un for de control, de genul DNA, are ceva cu o persoană, s-o cheme şi să-i spună: «ai încălcat legea şi eşti urmărit penal». Proba interceptărilor telefonice este una din sutele de probe pe care se constituie un dosar.
     În prezent, pentru a prinde o persoană, este deranjat un habitat întreg. Măsura de a intercepta telefoanele după începerea urmăririi penale este una îndrăzneaţă, europeană şi de civilitate.
     Justiţia trebuie să aibă probe, nu să se bazeze pe convorbiri telefonice. Dacă a fost săvârşită o faptă, fapta aceea există şi poate fi demonstrată cu probe.
     În cazul unei licitaţii, de exemplu, un om de afaceri trebuie să se intereseze cine este adversarul, ce psihologie are, ce mişcări intenţionează să facă, pentru a-l învinge. Trebuie să discute, să se promoveze, toate aceste lucruri sunt scrise în manualele de marketing. La noi, dacă se face acest lucru, este interpretat ca trafic de influenţă". 
     Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) opinează, la rândul său, că restrângerea mijloacelor de probă este discutabilă, cu toate că un dosar nu poate fi constituit doar pe convorbirile telefonice şi nu pe alte probe concrete.

     * Băsescu îşi asumă Codul de Procedură Penală şi eroarea că nu l-a înţeles

     Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că îşi asumă promulgarea Codului de Procedură Penală, fiind responsabilitatea preşedintelui, precum şi eroarea de a nu fi înţeles sensul articolului 140 din Cod, privind utilizarea mijloacelor tehnice, menţionând, însă, că asta nu înseamnă că legea nu poate fi corectată.
     "Aşa cum pe 15 octombrie noap¬tea s-a elaborat o OUG pe care Ponta a adoptat-o pe 16 octombrie, în şedinţă de Guvern, pentru a rezolva problemele de interese din ASF, la fel poate să rezolve şi problema Codului de procedură penală", a mai spus Băsescu.
     Ieri, Traian Băsescu a trimis o scrisoare primului ministru, în care solicită adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă privind noul Cod Penal şi Codul de Procedură Penală.
     Preşedintele atenţionează că, fără o Ordonanţă de Urgenţă, există un risc semnificativ ca probaţiunea în cauzele penale să devină extrem de dificilă
     În replică, în cadrul unei alte scrisori, de data aceasta de la Guvern către Preşedinţie, premierul îi cere preşedintelui să îşi asume răspunderea pentru că a promulgat cele două Coduri, amintindu-i că aceste legi au fost adoptate de Guvernul Boc. Ponta precizează că ministrul Justiţiei va prezenta Guvernului propuneri de modificare a legislaţiei, după discuţia avută, ieri, la sediul CSM.
     Premierul Victor Ponta a anunţat, anterior, că i-a solicitat ministrului Justiţiei Robert Cazanciuc să meargă la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi să discute despre eventuale modificări la Codul penal.
     "Dacă este un cod rău, vreau să ştim care, să îi sancţionăm pe cei trei: domnul Băsescu, domnul Boc şi domnul Predoiu. Dacă nu, iarăşi să ştim, să-i lăudăm. Codul penal a fost adoptat în 2009 în această formă, au trecut cinci ani de atunci. Asta nu-i treabă decât românească, să constaţi cu o zi înainte, după cinci ani, că ceva nu e bine", a subliniat Ponta.
     Oficialul a adăugat că obligaţia ţării noastre de a aplica noile coduri din data de 1 februarie 2014 este menţionată şi în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pe justiţie cu Comisia Europeană, inclusiv în ultimul raport MCV.
     Şi liderul PDL Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei, îşi asumă întreg Codul de procedură penală, menţionând, pe Facebook, că legea trebuie amânată: "Fără negociere, legile nu trec, dar art. 140 nu a fost negociat".

     * DNA: "Există un risc major ca eficienţa investigaţiilor în cauzele de corupţie să fie semnificativ diminuată"

     Direcţia Naţională Anticorupţie îşi exprimă deosebita îngrijorare privind intrarea în vigoare, în forma adoptată de Parlament, a prevederilor Noului Cod Penal şi ale Noului Cod de Procedură Penală la data de 1 februarie 2014, "situaţie în care există un risc major ca eficienţa investigaţiilor în cauzele de corupţie să fie semnificativ diminuată".
     Procurorii DNA subliniază, într-un comunicat: "Intrarea în vigoare a noului Cod Penal în forma actuală ar înlătura răspunderea penală a unor persoane acuzate de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune care a produs consecinţe deosebit de grave.
     Faptele menţionate sunt sancţionate în prezent cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar în noua reglementare vor fi pedepsite cu închisoare de la unu la cinci ani, astfel încât termenul de prescripţie a răspunderii penale se va reduce de la 15 la 5 ani.
     Având în vedere că multe înşelăciuni comise în dauna statului, precum cele săvârşite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate după mulţi ani de la săvârşire, prevederea din noul Cod Penal va împiedica tragerea la răspundere a autorilor unor asemenea fapte".
     Din estimările DNA, 12 cauze aflate pe rolul instanţelor sunt în situaţia de a fi închise în cursul anului 2014, iar 23 în cursul anului 2015, ca urmare a micşorării limitelor de pedeapsă reglementate de noul cod. Totodată, în 64 de cauze aflate în curs de urmărire penală la Direcţia Naţională Anticorupţie urmează să se împlinească termenul de prescripţie a răspunderii penale din acelaşi motiv.
     Persoanele condamnate definitiv pentru infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile şi de reducerea obligatorie a pedepsei la cinci ani de închisoare.
     DNA critică şi prevederea care vizează începerea interceptărilor în momentul în care este demarată urmărirea penală.
     "Prevederile noului Cod de procedură penală lipsesc de eficienţă corpul de specialişti care funcţionează în cadrul organelor de urmărire penală, în condiţiile în care rapoartele de constatare întocmite de aceştia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie înlocuirea lor cu un raport de expertiză", mai arată procurorii DNA, subliniind: "Interceptarea convorbirilor telefonice este înlocuită cu instituţia supravegherii tehnice, iar regimul interceptărilor efectuate până în prezent în raport cu noua instituţie nu este suficient reglementat".
     Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA şi DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au înaintat Ministerului Justiţiei în cursul lunii noiembrie 2013, în vederea iniţierii unui act normativ care să modifice prevederile care pot să genereze obstacole în combaterea faptelor de corupţie.
     "Până în acest moment, Direcţia Naţională Anticorupţie nu a primit un răspuns oficial cu privire la propunerile formulate", menţionează DNA. 

     * MediaSind: "Codul Penal pune botniţă oricărui jurnalist ce ar îndrăzni să facă dezvăluiri despre un magistrat"

     Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind a atras atenţia în mai multe rânduri, inclusiv pe plan internaţional, la Federaţia Europeană a Jurnaliştilor şi Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor, despre prevederile noului Cod Penal care limitează libertatea de exprimare.

 Reprezentanţii MediaSind ne-au precizat: "Este şi cazul art. 276, care, practic, pune botniţă oricărui jurnalist ce ar îndrăzni să facă dezvăluiri, comentarii despre un magistrat, întrucât acesta poate să se plângă oricând că declaraţiile respective sunt nereale şi că sunt făcute cu scopul de a-l influenţa sau intimida. Aceste prevederi sunt de sorginte comunistă, chiar fosta Lege a Presei din 1974 interzicea declaraţiile despre procesele aflate în curs de soluţionare. MediaSind va susţine în faţa instanţelor interne şi, dacă este cazul, internaţionale, cauzele în care sunt condamnaţi jurnalişti români, în cazul în care aceste prevederi comuniste nu vor fi eliminate din noul Cod Penal". 

Sursa: Articol scris de EMILIA OLESCU pentru ziarul Bursa