News‎ > ‎

O lecţie de presă în cazul acuzaţiilor de cenzură din Agerpres!

postat 26 ian. 2017, 08:49 de Office Mediasind   [ actualizat la 26 ian. 2017, 09:14 ]
Decizia directorului general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Alexandru Ioan Giboi,  de a anula, atât  de pe fluxul, cât  şi de pe site-ul instituţiei, traducerile ştirilor corespondenţilor Reuters, AFP şi DPA, a provocat reacţii în cadrul breslei. Primul site care a semnalat decizia şefului AGERPRES a fost Pagina de Media.ro  (vezi aici). Au urmat mai multe reacţii pe acest subiect, inclusiv protestul filialei SRJ MediaSind din AGERPRES (vezi aici). 

În replică, conducerea AGERPRES a transmis presei un comunicat (vezi aici) prin care încearcă să respingă, cu argumente cel puţin ciudate pentru profesia de jurnalist, acuzaţiile de cenzură făcute împotriva sa. 

 Un interesant şi util punct de vedere despre acest caz a fost publicat de site-ul Starea Presei.ro, autor Florin Budescu,  un jurnalist cu o vastă experienţă în munca de agenţie:  


Starea Presei: Alexandru Giboi (Agerpres)  are o piramidă răsturnată în cap 

În scandalul cenzurii de la Agerpres, directorul agenţiei a invocat standarde profesionale. Astfel, Alexandru Giboi a eliminat din flux traducerile a trei depeşe Reuters, AFP, respectiv DPA.

Giboi a scos cele trei ştiri… pentru că ele ar fi fost traduceri integrale! Există însă şi un alt aspect pur şi simplu fantasmagoric. El ilustrează nedreptatea care i se face jurnalistului Marius Hosu de la Agerpres:

(…) la ora 21:19, a fost publicat materialul cu titlul „Reuters: Mii de oameni protesteaza impotriva guvernului in Romania”, tot de catre acelasi redactor al AGERPRES. Acest text nu intrunea cele trei parti esentiale ale unei stiri scrise sub forma piramidei rasturnate: lead, corpul stirii si final. (s.n.) , arată instituţia de presă.

O infinitate de feluri de scriere a ştirii

1. Ştirea de presă se scrie într-o infinitate de feluri. Nu există o reţetă, o reţetă a perfecţiunii sau o formulă magică. Fiecare componentă a ştiri (titlul, lead-ul şi corpul ştirii, ori finalul) sunt şi ele de mai multe tipuri.

De exemplu, titlul poate fi descriptiv scurt, descriptiv lung, tip „hard news„, etichetă (dintr-un cuvânt sau mai multe), round-up. Foarte important este intro-ul (sau lead-ul), ce face parte din tehnica elementară a piramidei răsturnate, pe care a prins-o dl. Alexandru Giboi.

Câte tipuri de intro există?

Intro-ul ştirii de agenţie trebuie să fie clar, succint şi să prezinte, de regulă, ce se întâmplă. Nu întotdeauna însă. Există…
intro hard news (Mare tragedie! Giboi de la Agerpres a fost înlocuit ieri din funcţie cu omul de casă al lui Dragnea din presa teleormăneană),

intro round-up (Doi jurnalişti din Alexandria, unul din Roşiori de Vede şi două mamzele blonde, cu părul pe moaţe, sunt în cursa pentru funcţia de director general la Agerpres). Aşa cum există…

intro de tip glonţ (Giboi s-a dus),

intro şoc (Giboi şi-a aprins o ţigară, în timp ce picioarele i se afundau în tehnicile jurnalistice. Poate va supravieţui),

intro interogativ (Cât mai rezistă Giboi la Agerpres?),

intro istoric (În urmă cu mai mulţi ani, Agerpres, pe atunci numită Rompres, a fost zguduită de scandalul capcana de cârtiţă. Acum este rândul lui Alexandru Giboi),

intro filosofic (A fi sau a nu fi Giboi) ş.a.m.d..

Cum vrea Alexandru Giboi să facă instrucţie cu Reuters

2. De ce ne agităm atât? Pentru ca unii dintre cititorii noştri, poate interesaţi, să înţeleagă de ce argumentele în care-şi cosmetizează public Alexandru Giboi slugărnicia sa faţă de Liviu Dragnea nu stau în picioare.

Giboi susţine că o ştire Reuters nu conţinea elementele tipice ştirii piramidale. În 1851, când Paul Julius Reuter fondá la Londra marea agenţie, nici dl. Giboi, nici eu şi nici unul dintre cititorii noştri nu erau nici măcar praf stelar.
O ştire de agenţie, ca orice articol, poate fi scrisă într-o infinitate de feluri. De exemplu, dacă jurnalistul Reuters a fost la protestul din Bucureşti, putea să facă un intro round-up, urmat de o cronologie a desfăşurării mitingului şi marşului prin Bucureşti.

La final, putea să introducă un story şi un background asupra rădăcinilor protestului în sine. Are asta vreo legătură cu ştirea piramidală? Nici vorbă. E mult mai complexă şi sofisticată.

continuarea pe StareaPresei.ro