News‎ > ‎

Protest al orchestrelor internaţionale împotriva proiectului Legii Salarizării!

postat 17 mai 2017, 00:53 de Office Mediasind   [ actualizat la 17 mai 2017, 00:53 ]
Membrii Federaţiei Internaţionale a Muzicienilor, întruniţi în Conferinţa Internațională a Orchestrelor, ce a avut loc la Montreal în perioada 12-14 mai 2017, au votat o moţiune de protest împotriva proiectului de lege al salarizării, propus de Guvernul Grindeanu. 

Prezenţi la eveniment, reprezentanţii Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind, au solicitat sprijinul colegilor din FIM pentru a determina autorităţile din România să-i trateze cu respect pe salariaţii din cultură.  "Acest proiect arată o lipsă de respect la adresa activităţii muzicienilor, balerinilor şi artistilor lirici care au nevoie de mulţi ani de exerciţiu şi muncă intensa pentru a deveni profesionişti şi pentru o performanţa artistica de cea mai înaltă calitate. În plus, noua clasificare propusă introduce o discriminare inacceptabilă şi de neînţeles între muzicieni, balerini şi artisti lirici, în timp ce actorii şi păpuşarii rămân pe bună dreptate clasificaţi la categoria 1 de muncă" - se arată în moțiunea votată.

Delegaţii sindicatelor de la cea de-a 4 - a Conferinţă Internaţională a Orchestrelor, solicită Parlamentului României să aducă amendamente proiectului de lege astfel încât muzicienii, balerinii şi artiștii lirici să fie clasificaţi la criteriul 1 de salarizare, la fel ca şi alţi artişti.

Vă prezentăm în continuare Moțiunea adoptată și concluziile celei de a 4 - a Conferințe Internaționale a Orchestrelor.

 

Departament Comunicare FAIR - MediaSind                                           București, 17.05.2017



MOŢIUNE DE SPRIJIN A ARTISTILOR DIN ORCHESTRELE, CORURILE SI COLECTIVELE DE BALET DIN ROMANIA

Guvernul României a pregătit un proiect de lege privitor la salariile angajatilor din sectorul public din România, proiect ce a fost prezentat Parlamentului în 10 aprilie 2017. Acest proiect de lege revizuieşte clasificările existente şi salariile aferente pentru angajatii publici.
Muzicienii din orchestre şi din cadrul corurilor care au fost până acum clasificaţi la categoria 1 de muncă ar putea fi retrogradaţi la categoria 3 de salarizare, în timp ce balerinii care sunt clasificaţi la categoria 2 de salarizare ar putea fi retrogradaţi la categoria 3 de muncă.
Deşi salariile actuale ar putea rămâne momentan neafectate de aceste modificări, cariera muzicienilor, balerinilor şi artistilor de cor ar fi serios afectate din 2022.
Delegaţii sindicatelor de la cea de-a 4 Conferinţă Internaţionala a Orchestrelor, reunite la Montreal în 11-14 Mai 2017 se opun ferm acestui aspect al proiectului de lege prezentat de guvernul român. Acest proiect arată o lipsă de respect la adresa activităţii muzicienilor, balerinilor şi artistilor de cor care au nevoie de mulţi ani de exerciţiu şi muncă grea pentru a deveni profesionişti şi pentru o performanţa artistica de cea mai înaltă calitate. În plus, noua clasificare propusă introduce o discriminare inacceptabilă şi de neînţeles între muzicieni, balerini şi membrii ai corurilor, în timp ce actorii şi păpuşarii rămân pe bună dreptate clasificaţi la categoria 1 de salarizare.
Delegaţii sindicatelor de la cea de-a 4 Conferinţă Internaţionala a Orchestrelor, solicită Parlamentului României să aducă amendamente proiectului de lege astfel încât muzicienii, balerinii şi membrii  corurilor să fie clasificaţi la categoria 1 de salarizarela fel ca şi alţi artişti.

Cea de-a 4 a Conferinţă Internaţionala a Orchestrelor - FIM
 
Concluzii

1.      Valorile publice ale orchestrelor
·         Orice cetăţean trebuie să aibă acces la muzică orchestrală live. Pentru a atinge acest obiectiv, fiecare copil trebuie să aibă acces la muzică  şi să fie educat în legătură cu aceasta.
·         Este esenţială implicarea puternică în favoarea instituţiilor orchestrale în zona politică de la toate nivelurile începând de la nivelul local până la cel naţional.
·         Aptitudinile excepţionale şi creativitatea muzicienilor trebuie să constituie esenţa valorilor orchestrei.
·         Orchestrele simfonice şi cele ale operei ca şi ansamblurile radiofonice, care sunt părţi ale istoriei noastre culturale comune, pot juca un rol primordial în promovarea coeziunii sociale în contextul schimbării accelerate a societăţii.

2.      Modelele de afaceri ale orchestrelor. Ce funcţionează?
·         Nu există un model de afaceri general valabil. Diverse conduceri şi modele de finanţare prosperă în diferite medii sociale, istorice şi politice.
·         Nu trebuie să existe aşteptări legate de producerea de profit a orchestrelor. Oricum, ele au un impact economic pozitiv, care depăşeşte cu mult investiţia.
·         O bună conducere este esenţială pentru ca orchestra să-şi împlinească misiunea. Toate deciziile importante trebuie făcute cu implicarea muzicienilor.

3.      Integrarea  instrumentelor digitale în cadrul orchestrelor şi noi abordări
·         Unele orchestre integrează cu succes instrumente digitale şi le utilizează pentru a creşte dimensiunea audienţei lor (de exemplu Berlin Phil.: sala digitală de concerte); în orice caz, impactul politicilor digitale de acest tip poate varia mult de la o orchestră la alta.
·         Instrumentele digitale nu pot înlocui experienţa unică a prestaţiei live, care rămâne „raţiunea de a fi” a orchestrelor.
·         Digitalizarea arhivelor este un mijloc eficient de valoare adăugată,  promovare a istoriei orchestrei şi acces simplificat la moştenirea acesteia.
·         Accesul digital la performanţele orchestrei este în mod deosebit util în ţările în care distanţele lungi privează publicul de prezenţa fizică la concertele live.
·         Canalele video online specializate oferă acces la prestaţii de operă şi simfonice de înaltă calitate tehnică şi artistică; în orice caz, cuantificarea financiară a acestor noi servicii rămâne incertă. Este de asemenea important ca aceste modele de afaceri să fie proiectate şi reproiectate în aşa fel încât muzicienii să fie remuneraţi în mod corect.

4.      Responsabilitatea şi implicarea: rolul muzicienilor în conducerea orchestrei
·         Opiniile  muzicienilor sunt de neînlocuit în luarea deciziilor din conducerea orchestrei sau din orice tip de management. Nu trebuie să se ocolească rolul crucial pe care îl are sindicatul ca parte legitimă de negociere.
·         Potenţialele conflicte de interese nu trebuie să fie folosite ca pretexte pentru excluderea muzicienilor din procesul de luare a deciziilor.

5.      Intimidarea şi hărţuirea. Rolul sindicatului şi managementului.
·         Colaborarea strânsă şi implicarea emoţională solicitate din partea muzicienilor orchestrei îi poate face vulnerabili în faţa celor care ar putea exploata orice dezechilibru de putere real sau perceput pentru a-i intimida şi hărţui.
·         Este responsabilitatea managementului orchestrei de a se asigura ca locul de muncă al orchestrei să nu fie  propice pentru intimidare şi harţuire, iar managerii trebuie să implice sindicatele în procesul de dezvoltare a politicilor şi procedurilor de prevenire şi remediere a unor asemenea comportamente exploatatoare. Sindicatele trebuie de asemenea să fie pregătite şi să deţină aptitudinile necesare pentru a reprezenta muzicienii atunci când apar conflicte.
·         Stabilirea politicii  fără alte acţiuni nu este suficientă; mai curând politicile trebuie implementate în practică printr-un  exerciţiu efectiv de comunicare interpersonală între toate departamentele organizaţiei  şi printr-o intervenţie din timp atunci când apar conflicte.
·         Reprezentanţii sindicatelor sunt în mod special vulnerabili la intimidări şi hărţuiri şi de aceea trebuie protejaţi în mod adecvat şi eficient împotriva unor asemenea abuzuri.

6.      Aspecte practice ale mobilizării şi educaţiei
·         Timp de mulţi ani, realizarea unei audienţe variate şi activităţile educative au reprezentat o parte a preocupărilor zilnice ale orchestrei. Orchestrele se pot confrunta, de asemenea, cu noi aşteptări de tip social. Deşi motivaţiile lor pot fi legitime, ei nu trebuie să submineze misiunea de bază a orchestrei.
·         Orice activitate care nu implică direct actul de interpretare  trebuie să fie efectuată numai în baza consimţământului şi a remuneraţiei.

7.      Înregistrările televizate şi drepturile muzicienilor
·         Înregistrările şi transmisiunile televizate au o valoare economică ce trebuie împărţită cu interpreţii în mod corect.
·         Nicio înregistrare sau transmisiune televizată nu trebuie folosită fără avizarea de către muzician a calităţii înregistrării.
·         Deşi în unele cazuri, promovarea poate aduce valoare pentru orchestră sau muzicienii săi, ea nu trebuie folosită ca pretext pentru încălcarea dreptului muzicienilor la o plată corectă. Posibilul beneficiu al promovării orchestrei ca entitate poate fi irelevant pentru muzicienii ca indivizi, ce nu sunt membrii permanenţi ai orchestrei.
·         Înlocuirea gradată a transmisiilor televizate tradiţionale cu noi forme de distribuţie online nu va genera venituri corecte interpreţilor decât dacă drepturile exclusive de difuzare nu sunt completate cu dreptul incontestabil şi statutar la o remunerare echitabilă.

8.      Rolul sindicatelor în salvgardarea viitorului orchestrei
·         Sindicatele luptă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi salariilor muzicienilor, dar şi pentru păstrarea calităţii orchestrelor. Acest lucru necesită o abordare inovativă, o relaţie constructivă cu managementul şi o implicare accentuată a membrilor de sindicat.
·         Anumite conjuncturi pot supune însăşi  existenţa orchestrei unor riscuri. În perioade de criză, muzicienii sunt în general primele victime. Dacă se fac reduceri, egalitatea sacrificiului între muzicieni şi restul instituţiei ar trebui să fie primordială.
·         Crizele din orchestre nu sunt niciodată cauzate de probleme legate de calitate. Sindicatele au un rol crucial în influenţarea şi educarea politicienilor, celor care iau decizii şi a publicului larg în legătură cu valoarea  şi  importanţa păstrării unui viitor pozitiv pentru orchestrele lor.
Remarci generale
·         Cu toate că la unele orchestre situaţia s-a îmbunătăţit de la ultima IOC (Conferinţă a Orchestrei Internaţionale), din păcate, situaţia altora  s-a înrăutăţit, afectând prin urmare vieţile muzicienilor, uneori cu violenţă şi brutalitate.
·         Campaniile internaţionale de solidaritate sunt instrumente esenţiale pentru  abordarea   acestor provocări.
·         Angajarea ca salariaţi permanenţi a muzicienilor este cheia construcţiei pe termen lung a proiectelor de înaltă calitate artistică, precum şi oferirea accesului la cele mai mari variate repertorii.
Rezoluţie
Reprezentanţii muzicienilor de orchestră adunaţi la Montreal la cea de-a 4 IOC (Conferinţă a Orchestrei Internaţionale), reafirmă importanţa valorilor democratice şi a drepturilor omului de a rezista la ameninţările critice pe care populismul le introduce fără nicio opoziţie, accesul la cultură şi libertate a expresiei în diferite ţări.