News‎ > ‎

Rămas bun, Ion Moraru!

postat 11 ian. 2023, 03:41 de Office Mediasind   [ actualizat la 11 ian. 2023, 03:54 ]
Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind împreună cu Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind deplâng decesul lui Ion Moraru,  jurnalist profesionist precum şi vicepreședinte al organizației. 
Federația FAIR-MediaSind și  SRJ MediaSind  transmit Condoleanțe fiicei jurnalistului, Ana Alexandra Moraru, precum și întregii familii!

Prietenii și colegii care doresc să-și ia rămas bun de la Ion Moraru, sunt așteptați vineri, 13 ianuarie 2023, La Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din localitatea Bogata, județul Bacău.

În calitatea sa de realizator la Televiziunea Română, dar şi de vicepreşedinte al SRJ MediaSind şi al Federaţiei FAIR-MediaSind, Ion Moraru a fost un apărător neînfricat al libertăţii de exprimare, precum şi un susținător al independenţei instituției publice de presă faţă de factorul politic. Reacţiile sale publice, dar şi activitatea sinidcală în sprijinul lucrătorilor din mass-media rămân mărturii vii în cartea de istorie a breslei. 
Ion Moraru și-a pus inclusiv viața în pericol atunci când drepturile colegilor erau călcate în picioare de diverși șefi numiți vremelnic în fruntea instituțiilor (Ziarist de la TVR Iaşi, în greva foamei)

Dumnezeu să te odihnească în pace, curajos camarad!

Federația Cultură și Mass-Media FAIR-MediaSind

Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind

București, 11 ianuarie 2023


 SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE IOHANNIS
MediaSind solicită salvarea TVR

Ion Moraru, realizator la Societatea Română de Televiziune - SRTV şi vicepreşedinte al Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind, a transmis o scrisoare deschisă către preşedintele Klaus Iohannis, prin care solicită salvarea TVR.

Redăm mai jos conţinutul scrisorii:

"Domnului Klaus Iohannis, Preşedinte al României

Domnule Preşedinte,

Vă scriu pentru că instituţia al cărui angajat sunt se află într-o situaţie deosebit de gravă şi, în ciuda numeroaselor semnale transmise de unele persoane şi organizaţii, cei care puteau interveni pentru îndreptarea lucrurilor n-au făcut nimic. Mă refer la Parlamentul României şi la Guvern.

Este de notorietate faptul că Televiziunea Naţională a acumulat datorii mari, care cresc de la o lună la alta, iar cifrele vehiculate în spaţiul public dau frisoane mai ales angajaţilor TVR. Politicienii, dar şi detractorii din media ai Televiziunii Publice (TVR are mulţi "neprieteni" la televiziunile comerciale), când vorbesc de situaţia financiară a instituţiei noastre, nu exclud salariaţii din ecuaţia cauzelor dezastrului, ceea ce este absolut incorect. Se vorbeşte de fraude imense, dar nimeni nu le nominalizează şi nimeni nu e somat să plătească pentru ele. Nu salariaţii, în ansamblul lor, sunt cei care fac achiziţii de filme, nu ei fac licitaţii pentru cumpararea de programe ori bunuri şi, mai ales, nu ei sunt cei ce fac compromisuri cu politicieni. Au spus unii "binevoitori", care au creat o adevărată mitologie despre "dezmăţul" salarial din instituţie, că lefurile angajaţilor sunt foarte mari şi că ele ar contribui la creşterea pierderilor.

Total fals!

Salariile noastre sunt mai mici decât la staţiile de nişă. Drepturile băneşti s-au diminuat chiar în fiecare an. Cu toate acestea, decontul prăbuşirii SRTV este aruncat, într-o manieră ce denotă laşitate şi populism din partea politicienilor, în braţele salariaţilor. Aceştia însă poartă doar vina că respectă ordinele şefilor lor (de cele mai multe ori incompetenţi) numiţi politic, prin concursuri bine "regizate". Ni se spune mereu că soluţia ieşirii din criză a Televiziunii Naţionale este reducerea numărului de angajaţi. Cei care cer acest lucru uită că, în urmă cu 3 ani, au fost concediaţi, folosind criterii de selecţie subiective (chiar discreţionare), peste 600 de oameni, unii profesionişti de primă mână. Aceste măsuri au fost luate în baza unui "Program de redresare economică", program agreat de Guvernul României. Consecinţele acestei acţiuni au fost dezastruoase, generând adevărate drame umane în rândul unora dintre disponibilizaţi, văduvind, totodată, Televiziunea Naţională de un corp valoros de oameni de televiziune. Situaţia financiară a TVR nu s-a îndreptat. Dimpotrivă, datoriile sale au crescut. Amintitul "Program de redresare economică", schiţat în laboratoare de partid, fară consultarea profesioniştilor, a eşuat din faşă. Astfel, bugetele s-au diminuat, de la o lună la alta, spre cote imposibile, iar calitatea emisiunilor a scăzut. Şi era de aşteptat să se întâmple acest lucru, pentru că talentele de alchimişti ale realizatorilor n-au putut compensa lipsa banilor. Scăderea calităţii a condus la scăderea exigenţelor, iar unii coordonatori din zona editorială au inceput să promoveze emisiuni mondene sau cu accente de "senzaţional", prezenţa lor fiind motivată de necesitatea creşterii audienţei. Astfel de emisiuni, însă, ştirbesc prestigiul Televiziunii Române, fiind chiar "nepotrivite pentru o televiziune publică", cum ne spunea un telespectator în vârstă de 14 ani din Fălticeni.

Sigur, criza Televiziunii Române este o realitate incontestabilă. Cauzele acestei crize nu sunt recunoscute, din păcate, de cei care le-au generat, adică de politicieni. TVR a ajuns în această situaţie dezastruoasă din punct de vedere financiar din două motive: 1) politizarea şi 2) subfinanţarea cronică.

1.Politizarea:

Imperfecţiunile Legii de organizare a SRTV şi a SRR au lăsat politicienilor libertatea de a folosi cele două instituţii ca instrumente de propagandă electorală. De aceea, ei şi-au permis ca, după preluarea puterii, să-şi pună la conducere oameni apropiaţi partidului, pe care erau dispuşi să-l slujească din funcţia primită. Politrucii aceştia au măcinat, prin acţiunile lor, credibilitatea Televiziunii Publice, care a început să fie percepută ca o instituţie de partid. Şi, slavă Domnului, mulţi nepricepuţi s-au perindat pe la conducerea TVR. Ne amintim cu năduf de Zgabercea Cristian, "un mare profesionist" impus d-lui Victor Ponta de "echipa" Mazăre şi de care, poate, nu scăpam nici acum, dacă nu intra în atenţia organelor judiciare! Totodată, nu putem înţelege cum poate fi numit un om, împotriva voinţei lui, la conducerea instituţiei? Şi, totuşi, s-a-ntâmplat atunci când dl. Crin Antonescu l-a instalat, ca Presedinte-Director General, pe dl. Stelian Tănase. Acesta, cu doar câteva zile înainte de numire (nici nu visa atunci că va deveni şeful TVR), într-un interviu acordat Radioului Public (ROMANIA CULTURAL), declara că nu este interesat de un asemenea post pentru că nu ştie să administreze, nu ştie să facă bugete, nu ştie să conducă oameni etc. (a se vedea link https://www.youtube.com/watch?v=g9Xu2YPu6UY).

Cum se poate redresa o instituţie, având în frunte un om care nu vrea şi nu ştie să facă asta?

2.Subfinanţarea cronică:

Taxa tv. din Romania, una dintre cele mai mici din Europa, nu poate acoperi cheltuielile minime ale instituţiei. Ea n-a mai fost indexată din 2003! Din raţiuni populiste, politicienii n-au acceptat amintita indexare. Ba, mai mult, unii au dorit chiar eliminarea ei. Vă reamintesc faptul că domnii Ponta şi Antonescu au iniţiat un proiect de lege, retras mai apoi, care viza desfiinţarea taxei.

Din păcate, discursul celor mai mulţi dintre politicieni este unul ipocrit. Televiziunea Naţională trebuie să fie un instrument de construcţie socială şi naţională. Ea poate articula energiile ţării în direcţia întăririi Statului şi spre mai binele românilor. De aceea, avem nevoie de o televiziune puternică, activ implicată, o televiziune la standarde europene!

Domnule Preşedinte, situaţia instituţiei noastre se poate schimba doar dacă se va adopta o nouă Lege de organizare şi funcţionare, care să scoată Televiziunea Publică din zona politicului şi care să ofere premizele alegerii unui profesionist în fruntea institutiei, a unui om cinstit, de bună credinţă, a unui om capabil să valorifice potenţialul creativ al TVR.

Televiziunea Română trebuie să devină o chestiune de interes naţional şi ea va intra cu adevărat în Europa doar atunci când va fi finanţată corespunzător.

Domnule Preşedinte, taxa tv poate fi indexată printr-o simplă Hotărâre de Guvern. Şi cum supravieţuirea Televiziunii Române este o problemă de interes naţional, sunt convins că domnul Prim-Ministru interimar va oferi colacul de salvare pentru Societatea Română de Televiziune.

Este nevoie de o mediere din partea dumneavoastră pentru a repune TVR în folosul publicului. Acelaşi lucru va trebui făcut şi la Radioul Public, la CNA şi la alte instituţii publice.

Cu aleasă consideraţie,

ION MORARU

Realizator tv".



APEL DISPERAT al unui VECHI ANGAJAT TVR: „Unele televiziuni comerciale manipulează publicul spre a-l transforma în contestatar al Televiziunii Naționale”

Situația televiziunii publice este tot mai grea, iar Ion Moraru, realizator de emisiuni TVR face un apel către primul ministru, Dacian Cioloș, să sprijine redresarea instituției. Angajatul TVR spune că situația economică grea pornește de la o subfinanțarea cronică, „controlată” de mediul politic în scop electoral și determinată de un „managementul politic submediocru (dictat de interesul de partid)”. Ion Moraru crede că anatema unei instituții comuniste este întreținută sistematic prin „manipulări grosolane, orchestrate de oameni politici și patroni de presă, ce sunt interesați de dispariția Televiziunii Publice”. Ca o posibilă soluție, realizatorul TVR spune că priministru al României trebuie să susțină TVR, să scutească televiziunea publică de plata datoriilor către Stat și să reajusteze taxa TV. De asemenea se cere scoaterea instituției publice din sfera de influență a mediului politic dar și implicarea mai accentuată  într-un „alt proiect discutabil – TVR Chișinău”. „Acolo s-au făcut investiții modeste, iar rezultatele sunt pe măsură”, mai spune angajatul TVR.

SCRISOARE DESCHISĂ: S.O.S. TVR!

Domnule Prim Ministru, Dacian Cioloş

Asistăm, de câțiva ani, la o înrăutățire a situației economice din Televiziunea Publică, ce este determinată atât de managementul politic submediocru (dictat de interesul de partid), dar mai ales de subfinanțarea cronică, „controlată” de mediul politic în scop electoral.

Astfel, Televiziunea Națională, care este a tuturor românilor,  a ajuns în pragul colapsului, având audiențe din ce în ce mai mici, credibilitate în scădere, purtând, pe nedrept, și anatema unei instituții comuniste. Această percepție, a unei instituții a trecutului bolșevic, este chiar întreținută sistematic prin manipulări grosolane, orchestrate de oameni politici și patroni de presă, ce sunt interesați de dispariția Televiziunii Publice.

Politicienii, care- potrivit Legii 41- controlează activitatea TVR, nu au apărat niciodată și în niciun fel instituția din Calea Dorobanților, de atacurile venite din partea unor moguli de presă. Dimpotrivă, de fiecare dată când au avut ocazia, au lovit-o și ei fără milă. Să ne amintim, spre exemplu, că în 2012 domnul Victor Ponta promova un proiect de lege privind desființarea taxei tv, iar la sfârșitul anterioarei sesiuni parlamentare, un grup destul de numeros de deputați și senatori propuneau spre dezbatere publică modificarea Legii 41/1994 în vedera eliminării aceleiași taxe. Ambele gesturi dovedesc iresponsabilitate și imaturitate politică, care pot distruge o instituție vitală pentru o democrație.

Deși Televiziunea Română este de mulți ani în criză, din păcate, nu a fost făcută niciodată o analiză profundă a situației ei. Politicienii, care răspund de destinele TVR, nu au fost în măsură să ofere soluții pentru surmontarea crizelor, chiar dacă au manifestat bune intenții. Abordările lor, ce au avut la bază observații tangențiale, „din avion”, sunt doar cantitativiste. Ni se spune mereu că „sunteți prea mulți!”,fără a ni se preciza dacă suntem „mulți” în raport cu televiziunile de nișă, sau în comparație cu alte televiziuni naționale din țările civilizate, unde numărul de angajați e mult mai mare ca la TVR. Ni se spune mereu că suntem prea risipitori și că nu vrem să ne plătim datoriile față de Stat, dar nimeni nu vorbește de subfinanțarea cronică a instituției. Trebuie să vă reamintesc că în România se percepe cea mai mică taxă tv din Europa: 4 lei. Această cifră a rămas neschimbată din 2003, nefiind nici măcar corelată cu rata inflației.

Este la fel de adevărat că dezastrul financiar al Televiziunii publice poate fi explicat și prin managementul defectuos al politrucilor care s-au perindat la conducerea instituției, cei mai mulți dintre ei fiind interesați doar de slujirea partidului și de propria căpătuială.

Subfinanțarea a condus la scăderea calității programelor, la pierderi dramatice de audiență, la scăderea credibilității . Arieratele , către Stat și diverși furnizori, au fost rostogolite de la un an la altul, în acest moment atingând dimensiuni alarmante.

În aceste condiții,în mod stupid, unii au îndrăznit chiar să se întrebe  dacă România mai are nevoie de Televiziune Publică. Nu putem lua în discuție o astfel de ipoteză, pentru că adoptarea unei astfel de perspective e tot una cu a ne întreba dacă țara noastră mai vrea să fie o democrație, sau vrem să ieșim din Europa.

Dacă vrem să avem o Televiziune Națională, care să-și îndeplinescă cu succes misiunea publică, trebuie, mai întâi asigurată finanțarea ei.

Este în puterea dumneavoastră, domnule Prim Ministru, să scutiți TVR (cu acordul Comisiei Europene) de plata datoriilor către Stat, datorii ce nu s-au făcut nici din vina publicului, nici din vina salariaților, ci au fost acumulate de managementul politic. Și pentru că, în calitate de tehnocrat, nu aveți niciun fel de obligații electorale, puteți, tot prin Hotărâre de Guvern, să reajustați taxa tv, aducând-o la o cotă care să asigure buna funcționare a instituției.

În paralel cu măsurile de redresare financiară se impune o schimbare profundă de management. Astfel, la conducerea Televiziunii publice trebuie să ajungă oameni cu înalte competențe profesionale, cu viziune , oameni cultivați, cinstiți și de bună credință. Selectarea lor trebuie să se facă prin consultarea profesioniștilor cu experiență din instituție. Aceasta pentru că Televiziunea Națională nu e doar o unitate ce trebuie manageriată economic. Este chiar un fenomen mult mai complex, cu multe nuanțe, ce scapă, de cele mai multe ori, observațiilor din afară. Ea nu este o „întrerindere” obișnuită. Ba mai mult, Televiziunea Națională, prin misiunea sa publică care o face să se detașeze de mediul concurențial al televiziunilor comerciale, trebuie sa fie un instrument de construcție socială și națională cu o strategie „cu bătaie lungă” și riguros întocmită. Dacă ignorăm aceste adevăruri axiomatice, riscăm să repetăm anumite greșeli de nuanță proletcultistă. Am în vedere ultima concediere colectiva din 2012, când a fost decimat un corp de profesioniști ,doar în numele observației superficiale, din mediul politic, că „sunteți prea mulți!” și fără nicio analiză profesionistă.

Se impune, de asemeni, să se elaboreze de urgență o nouă lege de organizare a SRTV, prin consultarea directă a profesioniștilor din instituție. Această nouă lege trebuie să scoată Televiziunea Română din sfera de influiență a mediului politic.

Precizez că aceste observații și propuneri au fost înaintate și către Președenție în anul trecut. Mizam atunci pe implicarea, în calitate de mediator, a domnului președinte Klaus Iohannis în această spinoasă problemă și a cărei rezolvare a fost atât de mult tergiversată. Din păcate, cererile formulate de mine s-au lovit de zidul birocratic al consilierilor domnului Președinte și au devenit, cum spun jurnaliștii, un subiect îngropat.

TVR, prin calitatea sa de instrument de construcție socială și națională, ar trebui să fie parte integrantă a oricărui proiect de țară, deoarece, prin mijolacele sale specifice, poate articula și potența energiile creatoare ale progresului. Nu este necesar să fii specialist în televiziune sau comunicare pentru a observa că Televiziunea publică ar putea fi folosită pentru realizarea unor obiective naționale. Spre exemplu, TVR Internațional, care încearcă, într-o manieră destul de modestă acum, neavând o strategie editorială bine definită, să fie o „ oglindă” a românimii de peste granițe, ar putea deveni parte integrantă dintr-un proiect amplu, de promovare a României în lume prin antrenarea vârfurilor diasporei în această direcție, prin atragerea tuturor românilor din lume în „spațiul” idealurilor națuinii noastre. Acest lucru ar pute fi realizat pritr-o cooperare strânsă între TVR , MAE și ICR . Un alt proiect discutabil este TVR Chișinău. Acolo s-au făcut investiții modeste, iar rezultatele sunt pe măsură. Intenția, de a adăuga o voce românească într-un spațiu dominat de media rusofonă, a fost una bună. Cu mijloace financiare puține, stația noastră din capitala Republicii Moldova, nu poate însă face o ofertă atractivă celor încă nehotărâți să intre în „patria limbii române”. Eu chiar cred că TVR Chișinău este o prezență ofensatoare pentru o populație bine manipulată de media moscovită.

„Exportul”, în Republica Moldova a marilor noastre valori naționale comune ar trebui sa se realizeze printr-o politică editorială coerentă care să asigure prezența permanentă în studiourile din București a oamenilor de seamă din Basarabia, prin dialog permanent cu oamenii de peste Prut, prin promovarea sistematică a culturii române în cadrul unor programe specifice.

Aceste demersuri, atât cele care privesc diaspora noastră occidentală cât și românii de peste Prut, pot fi materializate doar printr-o susținere financiară consistentă și un management făcut cu bună-credință și profesionalism. Altfel toate întreprinderile, reportericești, culturale, vor rămâne ca până acum, simple gesturi „de operetă”.

Domnule Prim Ministru, implicarea dumneavoastră în rezolvarea problemei Televiziunii publice este de maximă urgență. Atacurile lașe la adresa TVR, o instituție lipsită de apărare în acest moment, cresc de la o zi la alta, detractorii ei urmărind destabilizarea. Acțiunea este controlată pas cu pas de unele televiziuni comerciale, care manipulează publicul, spre a-l transforma în contestatar al Televiziunii Naționale.

Cu aleasă considerație,                                                      Bucureşti, 9 februarie 2016

Ion Moraru, realizator de emisiuni TVR