News‎ > ‎

Raportul FreeEx 2013: "TVR şi SRR se consideră mai presus de lege"

postat 6 mai 2014, 01:03 de Office Mediasind   [ actualizat la 6 mai 2014, 03:03 ]
Potrivit Raportului FreeEx - Libertatea Presei în România lansat de ActiveWatch în data de 5 mai 2014,  în anul  2013 România s-a situat pe locul 45 în clasamentul anual al libertății presei realizat de Reporteri fără Frontiere, înaintea SUA (locul 46), Ungariei (locul 64), Greciei (locul 99) sau Bulgariei (locul 100), dar în urma Cehiei (locul 13), Poloniei (locul 19) sau Franței (locul 39).

Indicele Sustenabilității Mass-Media, realizat de IREX, constată că „Instituțiile mass-media din țară continuă să fie politizate și afectate de puternice interese de afaceri, care slăbesc echidistanța și libertatea presei".

De asemenea, Raportul prezintă şi situaţia gravă din instituţiile publice de presă, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, punând însă accent pe politizarea excesivă a conducerilor acestor societăţi şi pe abuzurile comise de administraţia Miculescu în  Radioul Public.

Departament Comunicare FRJ MediaSind 




 Abuzurile conducerii împotriva sindicatului SUS-RR

"Situația din radioul public a fost marcată, la nivel de percepție publică față de activitatea managementului, de conflictul dintre conducerea instituției și Sindicatul Unit al Salariaților – Radio România (SUS-RR), al cărui președinte, Adrian Moise, este și reprezentantul ales al salariaților în Consiliul de Administrație.

În luna aprilie, conducerea SRR a pornit o avalanșă de măsuri represive împotriva lui Adrian Moise, după ce acesta și sindicatul condus de el au protestat împotriva măsurii de a reduce salariile cu 25%, au sesizat ANI în legătură cu o posibilă situație de incompatibilitate a Președintelui-Director General (PDG) și au reclamat faptul că acesta a fost un colaborator dovedit al Securității.

Urmare a acestei sesizări, Agenția Națională de Integritate l-a declarat în luna octombrie incompatibil pe PDG Ovidiu Miculescu pentru că a deținut simultan, în perioada 29 iunie 2010 – 4 iulie 2012, funcția de membru al Consiliului de Administratie al SRR și pe cea de manager în cadrul Societății Române de Radiocomunicații.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a stabilit în 2011 că actualul PDG al SRR a avut un angajament de colaborare cu Securitatea, sub numele de cod „Adrian”, prin care avea ca misiune „apărarea contrainformativă a persoanelor care fac parte din grupul de presă ce participă la activități protocolare„.

Pe 27 martie, Adrian Moise a participat la dezbaterea, cu tema „Libertatea Presei: o amenințare la adresa justiției?”, organizată de mai multi membri ai Parlamentului European la Bruxelles în jurul raportului „Mecanismului pentru Verificare și Cooperare” al Comisiei Europene pentru România, unde a exprimat opinii critice față de conducerea SRR. La scurt timp după întoarcerea sa, Moise a fost interogat de CA asupra mandatului primit din partea FRJ MediaSind în calitate de vice-președinte pe ramura radio. Zece zile mai târziu, conducerea SRR declanșa o anchetă disciplinară împotriva lui Adrian Moise. Ancheta a conchis că acesta nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu și a decis încetarea contractului de muncă. Măsura a fost considerată abuzivă de Moise și de FRJ MediaSind, care au contestat în instanță decizia. Tot în luna aprilie, sediul sindicatului condus de Moise, aflat în clădirea SRR, a fost spart de către conducerea SRR fără ca administraţia SRR să fi deţinut vreo hotărâre judecătoarească definitivă de evacuare a SUS-RR din sediu. Conform FRJ MediaSind, au fost sustrase documente şi bunuri ale organizaţiei.

SRR a recunoscut că a spart sediul sindicatului și a accesat documentele organizației, într-un răspuns adresat unor organizații sindicale naționale și internaționale care și-au exprimat nemulțumirea față de abuzurile comise de administrația SRR împotriva sindicatului SUS-RR, dar a afirmat că acțiunea sa a fost legală: „urmare a rezilierii contractului său individual de muncă, domnul Adrian Moise a avut obligația legală de a preda toate documentele legate de locul de muncă, dar el a plecat din sediul radioului public fără a se conforma acestei obligații. Ca urmare, un comitet a fost numit și a făcut inventarul documentelor în biroul domnului Moise și le-a depozitat în conformitate cu legislația”.

Pe 19 august, lui Moise i se interzice accesul în sediul SRR în calitate de membru al CA, în baza unui ordin al PDG emis pe 14 august, care permite accesul administratorilor în instituţie, inclusiv la şedinţele CA, doar pe bază de bon de intrare, la fel ca în cazul persoanelor invitate în instituţie.

ActiveWatch a cerut Parlamentului să declanșeze o anchetă în legătură cu situația din SRR pentru a analiza dacă deciziile conducerii constituie sau nu abuzuri. Cererea nu a primit niciun răspuns.

În februarie 2014, Comisiile parlamentare de cultură, arte și mass-media au primit o petiție aparent inițiată și semnată de peste 1000 de salariați ai SRR în care se cere demiterea din CA a reprezentantului salariaților, liderul sindical Adrian Moise. Posturile de radio ale SRR și pagina de web a instituției au difuzat știri în legătură cu această inițiativă. ActiveWatch a considerat că conducerea SRR s-a folosit abuziv de spațiul de emisie și site-ul instituției pentru a mediatiza această inițiativă îndreptată împotriva lui A. Moise. „Dacă acestea sunt standardele editoriale ale instituției, ne-am fi așteptat ca și scrisorile de protest și demersurile lui A. Moise împotriva PDG Miculescu să fi beneficiat și să beneficieze de aceeași expunere. Considerăm că prin difuzarea acestor știri, conducerea SRR continuă campania de hărțuire și intimidare a lui A. Moise”. De asemenea, ActiveWatch a solicitat conducerii SRR și Comisiilor parlamentare de cultură, arte și mass-media să facă publică adresa înaintată de salariații SRR Parlamentului și lista semnăturilor din această listă, astfel încât să fie eliminat orice dubiu privind onestitatea demersului. Lista nu a fost publicată până la data redactării acestui raport.

Conducerea SRR nu s-a limitat la acțiuni de hărțuire a mișcării sindicale din instituție. În noiembrie 2013, Societatea Română de Radiodifuziune a mers mai departe și a contestat în instanță Contractul Colectiv de Muncă din Mass-Media (CCM), deschizând o acțiune împotriva părților care au negociat și semnat acest contract (Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, Patronatul Presei din România ROMEDIA şi Uniunea Naţională a Patronatului Român). CCM cuprinde regulile pe care trebuie să le respecte angajatorii în raport cu salariaţii, sporuri de vechime, fidelitate, coeficienţi de salarizare în funcţie de studii, prime, concedii, un salariu minim pe sector majorat cu 25% faţă de salariul minim pe economie, dar și elemente de natură profesională din Codul deontologic, precum clauza de conştiinţă. Regulamentul de comunicare online – instrument de intimidare a salariaților

Pe 24 aprilie 2013, Consiliul de Administrație a adoptat un „Regulament de prezență și comunicare în mediul online”. Prin regulile impuse, documentul își propune să mențină echidistanța, imparțialitatea și echilibrului editorial al instituției, să protejeze elementele de identitate și imaginea instituției, să asigure o abordare și diseminare unitară a conținuturilor.

Totuși, o serie de prevederi merg mai departe de intențiile enunțate ale documentului și riscă să îngrădească nejustificat libertatea de exprimare a salariaților și colaboratorilor SRR. Unele prevederi par a fi inspirate de norme similare din mediul privat și nu se ține cont de calitatea de instituție publică a SRR, instituție ce trebuie să se supună normelor transparenței și să dea seamă în fața publicului pentru activitatea sa. Termenul de „interes public” nu se regăsește nicăieri în conținutul documentului.

Art. II.2.4: alin d) și e) cer celor vizați să se abțină de la comentarii ce ar putea prejudicia imaginea SRR sau a persoanelor din cadrul SRR. Această prevedere încalcă flagrant dreptul constitutional la liberă exprimare Legea nr. 571/2004 a avertizorului de integritate164 și Legea nr. 41/1994 de funcționare a serviciilor publice de radio și televiziune și este, la rândul ei, vagă și ușor interpretabilă, cu risc major de a inhiba libera exprimare a personalului SRR și, mai ales, de a bloca aducerea în spațiul public a unor informații care vizează nereguli, ilegalități etc. rezultate din activitatea SRR.

Art. IV.1.4. este mai restrictiv decât orice normă legislativă în vigoare, interzicând orice opinii care pot prejudicia demnitatea, onoarea, viața privată și dreptul la propria imagine, fără nicio referire la cazurile în care primează interesul public: „Sunt interzise postările (inclusiv bloguri personale pe domenii de internet ale SRR) ce conțin opinii care ar putea prejudicia onoarea, demnitatea, viața particulară a persoanei, dreptul la imagine precum și cele care încalcă regulile referitoare la obiectivitate, neafiliere politică, economică, sau altor grupuri de interese care manifestă presiune editorială”.
În opinia ActiveWatch, „Regulamentul este mai degrabă instrument de intimidare a salariaților decât unul de protejare a imaginii publice a instituției. Multe articole par menite să blocheze orice informație despre eventuale abuzuri, nereguli și să descurajeze salariații să facă publice astfel de cazuri decât să protejeze instituția de situații care să compromită aspirațiile de independență și echidistanță față de mediul politic.”.

ActiveWatch a cerut conducerii SRR să aducă modificările necesare acestui document și să armonizeze conținutul lui cu prevederile legale în vigoare. SRR a răspuns, prin intermediul unui document redactat de Serviciul juridic, că susținerile ActiveWatch sunt nefondate și neîntemeiate."

  Grile de programe contestate

În lunile de vară, SRR a fost subiectul unei noi controverse publice provocată de noile grile de programe de vară din care erau eliminate o serie de producții editoriale cu profil informațional și cultural. Timpul de emisie a două emisiuni („Maraton de duminică” și „Radioul de sâmbătă seara”) a fost redus la o treime, spațiile fiind umplute cu muzică. Ca protest împotriva acestor decizii editoriale, Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România a inițiat o petiție de protest ce a reușit să atragă într-un timp relativ scurt peste 1000 de semnături de susținere, printre semnatari numărându-se personalități importante ale vieții culturale. CNA a respins grila propusă de conducerea SRR.

 Câteva luni mai târziu, grila de programe a postului Radio România Actualităţi propusă pentru următorul an a stârnit nemulțumirea unor redactori și realizatori din SRR, aceștia sesizând în calitate de avertizori publici Comisiile de cultură, arte şi mass-media din Camera Deputaţilor şi Senat, Consiliul Naţional al Audiovizualului și trei organizații neguvernamentale (ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia ProDemocraţia). Aceștia acuză modul netransparent în care a fost alcătuită grila, fără consultarea corpului editorial. „Din 1990 până acum, grilele RRA au fost realizate cu consultarea jurnaliştilor, cu proceduri transparente de prezentare de proiecte şi de selecţie a acestora. Acum ne aflăm în faţa unei grile ţinute «la secret», procedeu pe care îl considerăm abuziv”. CNA a aprobat grila înaintată de SRR.

Concluzii:

Conducerea SRR a târât instituția într-un conflict cu unul din liderii sindicali, comițând o serie de abuzuri ce afectează imaginea instituției.

Grilele de programe nu țin cont de profilul de servicii publice ale radioului și televiziunii publice, sacrificând uneori programele informative sau culturale în favoarea divertismentului. TVR și SRR nu se recunosc ca fiind instituții publice și refuză să răspundă solicitărilor de informații în baza legii 544/2001.

SRR a adoptat regulamente interne ce afectează dreptul salariaților la liberă exprimare cu scopul de a proteja instituția de criticile venite din interior.

TVR și SRR continuă să ofere servicii editoriale partidelor aflate la putere. Nu există interes politic pentru modificarea legii 41/1994 de funcționare a TVR/SRR.

 Recomandări către mediul politic:

Nu mai numiți în funcțiile de conducere persoane care au colaborat cu Securitatea, care au CV politic sau care sunt susceptibile a fi în situații de incompatibilitate.

Renunțați la pornirile autoritare de a controla instituțiile publice de media.

Asumați-vă riscul de a propune și vota măsuri impopulare pentru a salva televiziunea publică.

Motivați decizia de a respinge rapoartele anuale de activitate și precizați criteriile pe baza cărora evaluați activitatea celor două instituții.

Recomandări către conducerile TVR/SRR:

Fiți transparente. Transparența aduce credibilitate, iar credibilitatea aduce audiență.

Respectați misiunea publică prin modul în care alcătuiți grilele de programe.

Respectați salariații și drepturile acestora.


TVR și SRR se consideră mai presus de lege

Televiziunea Română a refuzat să răspundă unei solicitări adresate în baza legii 544/2001 prin care i se cerea să publice contractele de publicitate pentru promovarea proiectului minier de la Roșia Montană.

SRR a refuzat să răspundă mai multor solicitări de informații pe baza legii accesului la informații de interes public (legea 544/2001), susținând că legea respectivă nu i se aplică, deoarece SRR nu ar fi instituție publică.

FRJ MediaSind a acţionat în instanţă conducerea Societăţii Române de Radiodifuziune pentru nerespectarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Sindicatul a solicitat conducerii SRR, conform Legii nr.544/2001, următoarele informaţii de interes public:

  • Dacă și ce tip de contract/e și în ce cuantum a/au fost încheiat/e între SRR și publicația Cotidianul.ro în ultimul an de zile;

  • Dacă și ce tip de contract/e a/au fost încheiat/e între Societatea Română de Radiodifuziune și SC NEW WAVE WEB DEVELOPMENT SRL, cu sediul în Mangalia, acționar/administrator Balaci Nicoleta Viorica, realizator SRR, și Dumitru Florin, Redactor șef New Media SRR.

  •  Dacă și ce tip de contract/e a/au fost încheiat/e între Societatea Română de Radiodifuziune și SC. SEASIDE NEW MEDIA SOLUTIONS SRL, acționari Balaci Georgel, angajat SRR și Dumitru Ramona Mihaela, redactor SRR.

  •  Dacă între Societatea Română de Radiodifuziune și dna. Cerasela Rădulescu existau în perioada 4-7 iunie raporturi de muncă/convenții civile.

Președintele-Director General al SRR, Ovidiu Miculescu, a transmis un răspuns în iulie 2013 în care susţinea că SRR nu este o instituție publică aflată sub incidența legii 544/2001 („Societatea Română de Radiodifuziune nu poate fi considerată o instituţie publică în sensul legii invocate, datorită specificului activităţii sale, chiar dacă pentru realizarea programelor sale foloseşte şi fonduri publice.”).

Un răspuns asemănător a fost oferit unei alte cereri de informații de interes public adresată SRR de către jurnalistul Traian George Horia. Acesta solicitase SRR informații legate de salariile personalului SRR (venitul salarial mediu net lunar realizat de personalul Radio Romania Cultural, respectiv Radio România Actualități, venitul mediu net lunar realizat de personalul Radio România Cultural etc.). SRR a refuzat să ofere aceste informații susținând că „Potrivit jurisprudenţei instanţelor în materia Legii nr. 544/2001, Societatea Română de Radiodifuziune nu poate fi considerată o instituţie publică în sensul legii evocate, datorită specificului activităţii sale, chiar dacă pentru realizarea programelor sale foloseşte fonduri publice”.

Conform Legii 371/2006 care modifică legea 544/2001, „prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie naţională, precum şi orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar”.


Concluzii:

La 14 ani de la intrarea în vigoare a Legii 544/ 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, autoritățile sunt încă departe de a înțelege spiritul legii și de a respecta prevederile ei.

Unele autorități, instituții publice, dar și radioul și televiziunea publică aplică discreționar legea 544/2001 și refuză să răspundă solicitărilor de informații de interes public.

Există cazuri în care unele instituții publice blochează accesul presei la evenimente sau în spații publice.

Există cazuri în care informația relevantă din perspectiva interesului public nu ajunge la public din rațiuni economice sau de securitate națională.
 

Conceptul de „date deschise” începe să fie instrumentalizat de jurnaliști și activiști și să producă rezultate.

Recomandări pentru jurnalişti și editori:

Citiţi şi folosiţi Legea accesului la informaţiile de interes public (nr. 544/2001).

Solicitaţi număr de înregistrare pentru fiecare cerere de informaţii de interes public.

Potrivit Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, autorităţile sunt obligate să vă informeze în scris cu privire la întârzierea răspunsului, dacă depăşesc 10 zile de la înregistrarea cererii.

Dacă autorităţile nu vă răspund în 30 de zile de la înregistrarea solicitării de informaţii, adresaţi-vă instanţei.

Colaborați cu activiști din domeniul IT pentru a construi baze de date ce pot produce informații relevante, folosind datele deschise disponibile în spațiul public.

Recomandări pentru autorităţi:

Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public are caracter obligatoriu, nu facultativ.

Sprijiniţi misiunea presei de a informa şi nu obstrucţionaţi accesul cetăţenilor la informaţiile publice.

Presa independentă, care publică articole relevante și verificabile, are nevoie de o infrastructură de resurse și informații publice.

Asiguraţi accesul gratuit şi online la informaţiile de interes public.

Pentru a evita o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere a furnizării informaţiilor, respectaţi termenul legal prevăzut de Legea 544/2001.

Recomandări pentru mediul privat:

Entitățile private trebuie să respecte dreptul cetățeanului de a fi informat și să se abțină de la măsuri ce limitează circulația informației de interes public.

Nota FRJ MediaSind: "Curtea de Apel Bucureşti a decis în data de 23 aprilie 2014 că preşedintele-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), Ovidiu Miculescu, a fost în incompatibilitate, după ce a ocupat simultan funcţia de membru în Consiliul de administraţie al SRR şi pe cea de manager în Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (SNR), timp de doi ani." (vezi aiciDe asemenea, tot în aceeaşi dată, Tribunalul Municipului Bucureşti a obligat conducerea SRR să furnizeze FRJ MediaSind informaţiile publice solicitate conform Legii nr. 544/2011.(vezi aici)



Parlamentul European votează propunerea ActiveWatch de interzicere a infiltrării redacțiilor de agenți ai serviciilor de informații

Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (Comisia LIBE) a Parlamentului European a adoptat pe 21 februarie 2013 propunerea ActiveWatch privind introducerea unor măsuri legislative care să interzică la nivelul statelor membru ale UE infiltrarea în redacții a agenților sub acoperire din serviciile de informații505. Propunerea ActiveWatch a fost introdusă pe agenda Parlamentului European pe 6 noiembrie 2012, în cadrul raportului de inițiativă al deputatei PNL (ALDE) Renate Weber privind „Carta UE: Norme standard pentru libertatea mass-media în UE”.

În memoriul adresat Comisiei LIBE în noiembrie 2012, ActiveWatch a susținut că infiltrarea agenților în redacții pune în pericol libertatea de exprimare, întrucât:

- amenință confidențialitatea surselor;

- împiedică colectarea informațiilor;

- încearcă să dezinformeze și să manipuleze publicul;

- afectează credibilitatea presei;

- permite supravegherea redacțiilor;

- introduce un climat de neîncredere în redacții.

Amendamentul a fost preluat de deputata Renate Weber (ALDE) și susținut de eurodeputatul socialist Ioan Enciu. În Comisie amendamentul a fost adoptat cu un vot foarte strâns, 28 de voturi pentru, 24 împotrivă, fiind susținut de grupurile liberal, socialist și ecologist din PE, în timp ce europarlamentarii populari și euro-sceptici s-au opus. De altfel, europarlamentarul popular Jean-Marian Marinescu, raportorul din umbră, a propus respingerea amendamentului.

Plenul Parlamentului European a adoptat la rândul său amendamentul în mai 2013 cu 539 de voturi pentru și 70 împotrivă (78 de parlamentari au absentat).

Punctul 22 al Rezoluţiei Parlamentului European din 21 mai 2013 referitoare la „Carta UE: norme standard pentru libertatea mass-mediei în UE” ( 2011/2246(INI)) „invită statele membre să adopte o legislație cu privire la prevenirea infiltrării redacțiilor de știri prin intermediul unor agenți de informații, dat fiind faptul că aceste practici pun în mare pericol libertatea de exprimare, având în vedere că acestea permit supravegherea redacțiilor de știri, generează un climat de neîncredere, împiedică colectarea de informații, amenință confidențialitatea surselor și, în cele din urmă, încearcă să informeze eronat și să manipuleze publicul, precum și să discrediteze credibilitatea mass-mediei”.