News‎ > ‎

Scrisoare deschisă către ambasade - Agenţia Naţională de Presă AGERPRES

postat 17 oct. 2017, 05:22 de Office Mediasind   [ actualizat la 17 oct. 2017, 05:23 ]
Excelența Voastră, Doamnă/Domnule Ambasador,

Între democrație și autoritarism sunt doar câțiva pași, iar aceștia sunt rapizi. Iar când acești pași sunt parcurși în culise, la adăpostul zgomotului provocat de alte scandaluri, rata de succes și ritmul schimbării în rău pot fi uriașe. În timpul celor mai mari proteste de la Revoluția Română din 1989 până în prezent, au apărut multe sloganuri. Unul dintre ele era 'noaptea ca hoții'. Nu doresc să comentez motivele acelor proteste, dar pare că unii dintre politicienii români nu mai au nevoie nici de negura nopții pentru acte împotriva democrației. Mă voi concentra, în cele ce urmează, pe efectele pe termen lung asupra societății românești: AGERPRES este doar începutul instituțional.

Mass-media românească se confruntă cu multe dificultăți. Criza financiară ce a lovit lumea acum aproape zece ani a lăsat în urmă multe probleme în toate aspectele activităților companiilor media. Concedierile pe măsură ce lichiditățile au scăzut, polarizarea politică, rețelele de socializare care au început să joace un rol din ce în ce mai mare — toate astea, precum și altele, au condus la diminuarea standardelor profesionale în media românească. În același timp, educația de consum media la un nivel scăzut a publicului devine din ce în ce mai evidentă, mulți distribuind știri false pe internet, nerealizând impactul acțiunilor lor. Publicul se îndreaptă constant către 'știri ușoare', facilitând apariția manipulării.

În acest context, descris pe scurt, nevoia pentru un serviciu de știri profesional și imparțial oferit de către mass-media publică națională din România este de importanță maximă. Atâta vreme cât statul finanțează mass-media publică ar trebui să facă asta ca parte a unei strategii de a aduce conținut de calitate consumatorilor de media, cu mai puțină considerație pentru succese imediate de rating și mai multă considerație pentru evoluția pozitivă pe termen lung, planificată, atât a mass-mediei, cât și a publicului.

Agenția Națională de Presă AGERPRES are sediul în Casa Presei Libere, o clădire veche de stil comunist din acea epocă, construită cu scopul de a fi sediul pentru toată presa centrală (a se citi centralizată) a epocii comuniste, cu excepția televiziunii publice și a radioului. Aceasta este singura legătură pe care Agenția o mai are cu trecutul său istoric, fiind acum principala sursă de informare pentru media centrală din România, cu clienți și parteneri atât în sectorul public cât și privat, media sau non-media. Dezvoltarea unui robot conversațional — Facebook Messenger NewsBot (https://www.facebook.com/AGERPRES/)—, unui nou site (ce va avea un update major din 21 noiembrie), investiții în tehnologie, noua echipă de producție video, noul concept de expoziție foto ce se va lansa la 27 noiembrie, cele peste 200 de parteneriate media semnate, digitalizarea rapidă a arhivei fotografice AGERPRES — toate acestea înseamnă un nivel de dezvoltare ce nu a mai fost atins înainte în Agenție. Cifrele financiare și cele din mediul online ale AGERPRES cresc anual. Veniturile proprii ale agenției au crescut cu 5% în 2016, comparativ cu 2015, iar, până acum, se pare că vom replica cifrele anului trecut. De asemenea, din ianuarie până în septembrie, anul curent, aproximativ 13 milioane de persoane au citit, cel puțin o dată, un articol al AGERPRES. Aceasta este, pe scurt, starea AGERPRES la momentul actual. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără un cadru legal stabil ce aduce predictibilitate și stabilitate, deoarece acesta nu a fost efectul deciziilor luate peste noapte, ci efectul planificării strategice.

În acest context, cinci senatori s-au gândit să 'modernizeze' AGERPRES. Acest lucru ar fi fost de apreciat, dacă s-ar fi făcut cu bune intenții. Însă un semnal de alarmă a fost tras când 'modernizarea' a început cu un proiect de lege prin care se dorea demiterea directorului general. Opiniile publice exprimate de către directorul AGERPRES, de către Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind, de Federația Europeană a Jurnaliștilor, de Alianța Europeană a Agențiilor de Presă și ActiveWatch, nu i-au descurajat pe inițiatori. O declarație publică a principalului inițiator al proiectului de lege, Lucian Romașcanu, actualul Ministru al Culturii în Guvernul României, a subliniat determinarea lui de a 'moderniza' AGERPRES, și, alături de TVR și SRR, transformarea mass-mediei publice în 'organisme profesioniste de comunicare ale statului român'. O organizație nu poate fi modernizată fără ca activitatea sa să fie înțeleasă. Mai mult decât atât, bunul simț dictează ca organizația ce va fi modernizată să fie consultată înainte ca modificările să fie făcute. În final, o organizație nu se poate moderniza fără criterii cuantificabile. În fapt, pare că Ministrul Culturii caută mai degrabă un birou de presă extins pentru partidul de guvernământ decât o agenție națională de presă modernă și funcțională.

Contextul legal curent este foarte simplu. AGERPRES este în momentul de față condusă de către un Consiliu Director, condus de un director general. Membrii Consiliului Director, cu excepția președintelui, sunt angajați prin concurs de către Agenție, fără imixtiune politică. Procedura de numire și demitere a directorului general este una publică, stabilită în legea de funcționare actuală a AGERPRES.

În forma actuală, legea limitează influența politică asupra Agenției la numirea unui director general de către Prim Ministrul în funcție, o numire ce este urmată de către un vot în Parlament. Politizarea serioasă ar fi rezultatul noii legi, care va permite Parlamentului să demită directorul general AGERPRES după cum găsesc de cuviință factorii politici decizionali, deoarece proiectul ce se află la Parlament nu menționează criterii profesionale ce pot servi drept bază a votului împotriva raportului de activitate.

Într-adevăr, persoana actualului director general nu este cea mai importantă în această discuție. Însă, inițiatorul legii ar fi trebuit să dea dovadă de deschidere înaintea depunerii proiectului la Parlament. Inițiatorul legii ar fi trebuit să invite toți factorii decizionali la o dezbatere transparentă, bazată pe argumente reale, nu să se simtă ignorat într-un moment în care orice propuneri venite din partea profesioniștilor sunt ignorate.

Declarația ministrului Lucian Romașcanu, din care rezultă că directorul general AGERPRES este singurul oficial inamovibil din sistemul public este, de asemenea, greșită. O mai mare atenție asupra instituțiilor publice l-ar fi obligat pe ministru să ia în considerare, spre exemplu, Constituția României, mai specific articolul 140, paragraful 4, ce reglementează Curtea de Conturi: 'Consilierii de conturi sunt numiți de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curții de Conturi sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuși incompatibilităților prevăzute de lege pentru judecători.' Dacă inamovibilitatea este o problemă, ar putea fi necesar ca ministrul să propună modificarea Constituției, pentru a fi 'modernizată' după placul său.

Pe de altă parte, nicio persoană onestă nu poate crede că o comparație a situațiilor și legilor de funcționare a celor trei organizații publice de media este un țel constructiv, ci mai degrabă distructiv. Șaptesprezece din cei nouăsprezece președinți ai Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune (SRTV), din 1989 până în prezent, au fost schimbați înainte de terminarea mandatului. Dacă acesta este un exemplu bun de urmat din punctul de vedere al domnului Romașcanu, consider că trebuie să îmi exprim respectuos dezacordul cu dânsul. Vreau să menționez că întreaga comunitate media din România, reprezentată de către CJI, ActiveWatch și MediaSind, a cerut, ani la rând, modificarea legislației SRTV și SRR, în sensul slăbirii controlului politic, exact prin înlăturarea posibilității 'picării' raportului anual la discreția Parlamentului.

În concluzie, în calitate de director general actual al AGERPRES, am considerat și consider că trebuie să îmi exprim public îngrijorarea cu privire la viziunea Ministrului Culturii pentru viitorul SRTV, SRR și AGERPRES. Da, acestea trebuie să fie organizații profesionale, nu politice. Dar ca acestea să reprezinte 'organisme profesioniste de comunicare ale statului român' în 2017 (nu 1984) înseamnă transformarea lor, din organizații media cu scopul exclusiv de informare publică profesionistă, în birouri de presă de facto ale unei puteri politice. Și, cu privire la egalitatea dintre cele trei instituții media publice, sunt de acord că este un deziderat pozitiv. Dar, ar fi mai bine, și probabil mai înțelept din punct de vedere politic, să începem prin aducerea egalității în drepturile angajaților, nu prin egalizarea modurilor de demitere a conducerilor.

Încă o dată, ca director general al AGERPRES, subliniez public disponibilitatea mea către o dezbatere decentă pe subiectul evoluției AGERPRES, bazată pe criterii profesionale, obiective, nu pe criterii politice. Îmi mențin angajamentul față de misiunea mea de a proteja adevărul și de a oferi informații publice de calitate.

Iată și câteva informații relevante pentru subiectul prezent:










Sunt în continuare disponibil pentru detalii adiționale.

Cu respect,

Alexandru Ion Giboi

Director General

Agenția Națională de Presă AGERPRES

www.agerpres.ro


Your Excellency, Mr. / Mrs. Ambassador,


There are few steps from freedom and democracy to authoritarianism, and they happen fast. Also, when those steps are taken behind the scenes, out-noised by other scandals, the rates of success and the pace of change for the worse can be huge. During the greatest protests since the Romanian Revolution in 1989, many slogans emerged. One of them was "By night, like thieves". I don't want to comment on the reasons for those protests, but it seems that some of the Romanian politicians don't need the cover of night anymore for misdeeds against democracy. Further on, I will focus on the effects on the Romanian society for longer term: AGERPRES is just the institutional beginning.

The Romanian media faces many challenges. The financial crisis that hit the world almost ten years ago has left behind a lot of problems in all aspects of media companies' activities. People being laid off as cash-flow decreased, growing political polarisation, social media playing a bigger and bigger role, all of these, and others, led to lower professional standards in Romanian media. At the same time, low media literacy of the public is becoming more and more obvious, many people sharing fake news online without realising the impact of their actions. The public is constantly turning towards "easy-media" or "easy-news", making it easier for manipulation to develop.

In this briefly described context, the need of a professional unbiased news service provided by the national public media in Romania is of the utmost importance. As long as the State finances public media, it should do so as part of a strategy of bringing quality content in the public eye, with less regard for immediate rating benefits, and more regard to long-term planned-ahead positive evolution of both the media and the public.

AGERPRES, the Romanian National News Agency, has its headquarters in the House of Free Press, an old, communist-style building, meant to be the place for all central (to be read centralised) media of the communist era, except the public television and radio. That is the only link that the Agency still has with its historical past, now that it has become the main source of information for the main media in Romania, with clients and partners both in the public and the private sector, media or non-media. The development of a Facebook Messenger NewsBot (https://www.facebook.com/agerpresnewsagency/), a new website (major update coming November 21st), investment in technology, new video production team, new photo exhibition concept coming November 27th, over 200 media partnerships signed, the ongoing fast-paced digitisation of AGERPRES' photographic archive, all mean a level of development never reached before at the Agency. AGERPRES' financial and online numbers are growing yearly. The Agency's own revenues increased 5% in 2016 compared to 2015, and, until now, it seems we will stick to last year's numbers. Also, from January to September this year, roughly 13 million people saw, at least once, one story from AGERPRES. That is, in short, the state of AGERPRES now. All of this wouldn't have been possible without a stable legal framework that brings along stability and predictability, because this was not the effect of overnight decision-making, but the effect of strategic planning.

In this context, five senators from the Senate's Culture Committee, thought to "modernise" AGERPRES. That would have been great, if it were done based on good intentions. But an alarm sign was raised when the "modernising" began with a draft law seeking to dismiss the general director. Public opinions expressed by AGERPRES' manager, by the journalists' trade union MediaSind, by the European Federation of Journalists, by the European Alliance of News Agencies, by ActiveWatch in Romania, didn't deter the initiators. A public statement by the main initiator of the draft law, Lucian Romascanu, now Minister of Culture in the Romanian government, underlined his determination to "modernise" AGERPRES, and, next to TVR and SRR, turn the public media in Romania into "professional communication organisms of the Romanian state". One cannot modernise any organisation without first understanding its activity. Furthermore, common-sense dictates that one should also start a discussion with the organisation to be modernised before making any changes. And, moreover, one cannot "modernise" an organisation without quantifiable criteria. Actually, it seems the Minister of Culture is looking for an enlarged press office for the ruling party, rather than for a functional and modern national news agency.

The current legal context is very simple. AGERPRES is currently headed by a Board of Directors, chaired by a director general. The members in the Board of Directors, apart from the chairman, are all hired through professional employment examinations by the Agency, without any political interference. The appointment and dismissal procedure of the general director is a public one, established under the current AGERPRES law.

In its current form, the law contains the political influence on the Agency at the time of the appointment of the director general by the Prime Minister in office, an appointment followed by a parliamentary vote. Serious politicisation would ensue following the amendment of the current statutes by allowing Parliament to dismiss the AGERPRES director general as the political decision-makers see fit, as the draft under consideration in Parliament does not mention professional criteria that could form the basis of the vote against the activity report.

Indeed, the person of the actual general director is not the most important in this discussion. However, the initiator of the law should have given proof of openness before submitting the draft to Parliament. The initiator of the law should have invited all the stakeholders to a transparent debate, based on real arguments, not to feel himself tardily ignored, at a time when any proposals coming from professionals are ignored.

The statement of Minister Lucian Romascanu, that the AGERPRES director general is the only irremovable office holder in the public system, is also wrong. More attention to public institutions would have had the minister consider, for example, the Constitution of Romania, specifically Article 140, paragraph 4, which regulates the management of the Romanian Court of Accounts: "Audit advisers shall be appointed by the Parliament for a term of office of 9 years, which cannot be extended or renewed. Members of the Court of Auditors shall be independent in exercising their term of office and irremovable throughout its duration. They shall be subject to the incompatibilities the law stipulates for judges." If being irremovable is a problem, it may be necessary for the minister to propose a change in the Constitution, to "modernise" it to his own liking.

On the other hand, one cannot honestly believe the comparison of the situation and functioning laws of the three public media organisations is made with a constructive goal, but rather a destructive one. 17 out of 19 presidents of the Romanian National Television Broadcasting Corporation (SRTV) board of administration, from 1989 until today, were changed before reaching the end of their mandate. If this is a good example to follow from Mr Romascanu's point of view, one should respectfully disagree with him: the entire Romanian professional media community, represented by the CJI, ActiveWatch and MEDIASIND, has requested for years the amendment of the SRTV and SRR legislation, in the sense of weakening the political control represented, precisely by removing the possibility of the annual report "failing" at the discretion of Parliament.

In conclusion, as the current director general of AGERPRES, I considered, and still do consider that one needs to publicly voice concern over the Culture Minister's vision for the future of SRTV, SRR and AGERPRES. Yes, these should be professional bodies, not political ones. But to say that these three key institutions should represent "communication bodies of the State" in 2017 (not 1984) means changing them from media organisations designed exclusively for professional public information into de facto the press office of a political power. And, in respect to the equality of these three public media institutions, one can admit that it's a desirable thing. But, it would be best, and perhaps wiser, politically, to start by equalising the employees' rights, not by equalising the ways of removing managers from office.

Once again, as director general of AGERPRES, I'm publicly underlining my availability towards decent debate on the subject of modernising the Agency, based on quantifiable objective professional criteria, not on political ones. I remain committed to my mission to safeguard truth and provide quality public information.

Here is some relevant information on the matter at hand:










I remain available for any additional details.

Respectfully,

Alexandru Ion Giboi

General Director

AGERPRES — The Romanian National News Agency

www.agerpres.ro