News‎ > ‎

The Epoch Times:Taxa radio-tv, între anulare şi speranţă. Mingea, la Iohannis

postat 11 nov. 2016, 09:11 de Office Mediasind   [ actualizat la 11 nov. 2016, 09:11 ]

YouTube Video




Renunţarea la taxa radio- tv ar duce la o adâncire a aservirii politice a celor două instituţii, au subliniat participanţii la dezbaterea organizată de ActiveWatch, dezbatere ce se doreşte a fi un prim pas spre schimbarea legii de funcţionare a celor două instituţii, pentru ca acestea să poată funcţiona cu adevărat în interesul publicului.
Biblioteca Naţională a României a găzduit, joi, o îndelung aşteptată dezbatere pe tema taxei radio-tv, eliminată în urma adoptării de către Parlament a proiectului de lege semnat de Liviu Dragnea prin care s-au eliminat 102 taxe. Dacă taxa va dispare sau nu, rămâne însă de văzut, mingea fiind acum la preşedintele Iohannis care poate promulga legea, o poate întoarce în Parlament sau ataca la CCR.

La evenimentul organizat de ActiveWatch a luat parte şi şeful statului, Klaus Iohannis, care a caracterizat dezbaterea drept una atipică nu atât prin conţinut, cât prin temporizare, căci ar fi trebuit să aibă loc înainte de adoptarea legii, nu după ce Parlamentul, într-un “puseu de autosuficienţă”, a adoptat actul normativ în doar două săptămâni.

În timp ce Iohannis s-a declarat de la început spectator la dezbatere, precizând limpede că a venit pentru a asculta astfel încât să decidă în cunoştinţă de cauză dacă va promulga sau nu legea, invitaţii prezenţi – oameni din presă şi societatea civilă, şi-au expus opiniile pe subiectul eliminării taxei, exprimându-se, la unison, contra eliminării ei. De asemenea, mare parte dintre participanţi şi-au exprimat speranţa ca această dezbatere să fie un prim pas spre discuţii mai ample despre situaţia TVR şi a Radioului Public, discuţii care să ducă la schimbarea legii de funcţionare a celor două entităţi media.

“Cred că noi, ActiveWatch, vedem discuţia asta nu doar ca o discuţie despre această lege care să fie promulgată sau nu ci ca începutul unor discuţii despre situaţia TVR şi Radio, şi ne gândim ce putem face ca aceste două instituţii să devină mai puternice, mai credibile şi mai apropiate de public”, a declarat Liana Ganea, de la ActiveWatch, în timp ce Răzvan Martin, de la aceeaşi organizaţie, a subliniat că este nevoie de soluţii legislative pentru funcţionarea celor două instituţii, după dezbateri ample în societate.

De ce nu ar trebui eliminată taxa TV?

În opinia profesorului univ. dr. Dumitru Borţun de la SNSPA, taxa radio-tv este un simbol că românii sunt interesaţi de soarta celor două instituţii şi vor să participe la funcţionarea lor şi ar trebui menţinută.

Mai mult, taxa ar trebui şi să fie mai mare, banii de la buget ar trebui să continue să vină, în schimb cele două instituţii publice ar trebui să renunţe la a difuza reclame, pentru a arăta că servesc alte obiective decât cele comericiale, obiective de natură educaţională, spirituală etc.

"Eu cred că dacă am fi avut un proiect de ţară, la ora actuală această discuţie nu ar mai fi fost necesară. Pentru că un proiect de ţară răspunde la o întrebare crucială: vreţi să mergem înapoi spre Evul mediu sau înainte spre modernitate?" a mai precizat Borţun. în a cărui opinie modernitatea are la bază ideea unui spaţiu comun în care să se dezbată interesul public – exact ceea ce reprezintă TVR şi SRR - în timp ce eliminarea taxei duce cu gândul la aservire şi dominaţie, concepte de ev mediu.

La rândul său, militant activ pentru libertatea de exprimare în TVR şi SRR, liderul Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, Cristi Godinac, a reamintit că inclusiv organizaţii internaţionale ale profesioniştilor din mass media şi-au exprimat îngrijorarea că prin eliminarea taxei se încearcă politizarea totală a celor două instituţii.

“Colegii noştri sunt foarte îngrijoraţi că prin acest proiect de lege se încearcă politizarea totală a celor două instituţii care, practic, erau deja politizate prin numiri politice în Consiliul de Administraţie iar acum prin mutarea centrului de finanţare de la cetăţean la Guvern, controlul politic va fi total”, a declarat Godinac, cerându-i lui Iohannis să nu promulge legea ci să o trimită spre revizuire la Parlament şi să o atace şi la CCR.

Pe de altă parte, Ştefan Gheorghiu de la Credita – ONG care reprezintă artişti internaţionali şi români - a scos în evidenţă faptul că legea lui Dragnea afectează grav drepturile de proprietate intelectuală ale artiştilor, drepturi pe care Radioul Public şi TVR le plăteau din taxa anulată de liderul PSD.

“Această lege afectează grav drepturile de proprietate intelectuală ale artiştilor. România a semnat tratate internaţionale care garantează respectarea dreptului la proprietate intelectuală. În momentul acesta, prin anularea sursei de venituri în baza cărora s-au negociat aceste plăţi a drepturilor de proprietate intelectuală, acesta sunt neantizate!”, a subliniat Gheorghiu.

Alte aspecte importante scoase în evidenţă la dezbatere au ţinut direct de "pilonii" pe care funcţionează SRR şi TVR – respectiv numirea consiliului de administraţie, analiza activităţii CA şi taxa radio TV. Atâta vreme cât aceşti piloni sunt vulnerabili, atâta vreme cât în Consiliul de Administraţie ajung oameni care sunt numiţi pe nu se ştie ce criterii şi pot fi demişi tot fără criterii, atunci cei ce au interese – politicieni, oameni de afaceri, grupuri de interese etc. – vor ataca, a subliniat jurnalistul Petrişor Obae.

Lucrurile nu se rezumă, deci, la taxa radio- tv, a precizat Obae, taxă care nu garantează independenţa editorială ci doar pe cea financiară. Independenţa editorială va apărea după ce pilonii pe care funcţionează cele două instituţii media vor fi solizi şi se va crea un cadru în care angajaţii să se poată manifesta cât mai aproape de ceea ce înseamnă interesul public.

“De ani de zile încercăm să modificăm legea de organizare şi funcţionare a celor două instituţii care nu funcţionează bine. Sunt politizate. Nu este posibil să nu existe criterii profesionale de numire a membrilor CA, nu criterii politice, să se despartă funcţia de director general de cea de preşedinte, să poată să conducă aceste instituţii o persoană venită prin concurs, nu numită politic, nu cum avem acum la SRR o persoană care a semnat un angajament cu fosta Securitate, sau să fie confirmat de ANI ca incompatibil sau să avem la Televiziune o persoană care nu recunoaşte statutul de instituţie publică”, i-a atras atenţia şi liderul MEDIASIND, Cristi Godinac, preşedintelui Iohannis.

Eliminarea taxei va duce la subfinanţare, a subliniat şi Gabriel Basarabescu, liderul Sindicatului Profesioniştilor din Media şi Cultură Română şi realizator la Radio România, arătând că una dintre cele mai mari probleme din Radio este că nu sunt bani ca oamenii să-şi facă meseria. De asemenea, Basarabescu a mai subliniat că TVR şi SRR pot susţine, în parteneriat cu presa privată anchete, investigaţii, dezbateri, pe care entităţi private nu le pot susţine.

"Eu n-aş lega independenţa editorială de păstrarea sau eliminarea taxei. Când a fost tragedia Colectiv, TVR nu a transmis nimic în acea seara şi se plătea taxa de către cetăţean. (...) Când Elena Udrea era cel mai mediatizat ministru de la TVR, se plătea taxa. Când asta vara, s-a inventat o ştire de la Cluj că o trupă din Ungaria are un mesaj iredentist la un festival de la Cluj se plătea taxă - iar acea trupă nu avea mesaj iredentist, a fost o ştire falsă dată în jurnalul TVR. Când acum 2 seri un jurnal de la TVR îl întreabă pe Victor Ponta dacă îi e dor de prietenia cu Victor Ponta, se plătea taxa! (...) Postul public de televiziune nu a transmis campionatul european de fotbal şi noi plăteam taxa! Aşa că nu aş lega această independenţă editorială de taxa radio-tv.", a declarat şi jurnalistul Ovidiu Şimonca.

În calitate de angajat al Radioului Public, Oana Rusu a subliniat şi ea că emisiunile se fac cu oameni, oameni care muncesc mult, iar taxa e o garanţie că realizatorii muncesc pentru oameni, nu pentru Guvern.

“În ceea ce priveşte taxa, noi muncim pentru oameni. Oamenii ne plătesc şi muncim pentru ei. Când ne va plăti un guvern , vom munci pentru guvern. Nu stiu cum vom putea fi cinstiţi faţă de ascultători dacă nu vom putea critica activitatea sau lipsa de activitate a unui Guvern”, a declarat Oana Rusu.

Finalmente, din dezbatere a rezultat clar că se impune modificarea legii în baza cărora funcţionează SRR şi TVR, astfel încât să existe garanţii că banii care sunt încasaţi de cele două instituţii – fie prin taxa radio TV, fie de la Guvern – sunt cheltuiţi transparent, pe emisiuni de calitate şi că în fruntea instituţiilor sunt numiţi oameni competenţi şi curaţi. Pentru aceasta trebuie să existe însă voinţă politică, s-a opinat, ori această voinţă politică a fost sublimă dar a lipsit cu desăvârşire.

“Când partidele sunt în opoziţie, vorbesc de schimbarea legii, când ajung la putere nu mai vorbesc, căci legea le serveşte. Rolul dvs ca mediator e să aduceţi partidele la masă”, a punctat Alexandru Rusu de la Radio România, arătând că iniţiativa PSD votată recent copiază aproape integral o iniţiativă de acum 10 ani a PNL.

Un alt aspect subliniat de vorbitori a fost faptul că, indiferent de cât de performante sunt (sau nu sunt) în prezent cele două instituţii media, ele sunt absolut necesare în acest context complicat nu doar din punct de vedere geopolitic ci şi marcat de comercial.

“Oamenii trebuie să aibă de unde să afle că Beethoven nu a fost un câine şi că Mozart nu e doar o marcă de ciocolată!”, a punctat jurnalistul Gabriel Giurgiu.

La final, Iohannis a anunţat că timpul petrecut la dezbatere a fost unul bine investit şi că pe 15 noiembrie va anunţa dacă va promulga sau nu legea. Ca o concluzie preliminară, şeful statului a ţinut să remarce că eliminarea taxei nu este o chestiune tehnică, aşa cum poate apărea ci practică, menţinerea sau eliminarea ei semnifică alegerea între TVR şi Radio Public sau TVR şi Radio de stat.

“Este, poate, o nuanţă care merită luată în considerare în continuare, fiindcă sper să mai existe altfel de discuţii. Apropo de taxă, multă lume, nu de aici, din spaţiul public, are impresia că este o chestiune tehnică. Doar că nu este. Întrebarea „taxă, da sau nu?” se poate traduce "televiziune şi radio public sau televiziune şi radio de stat?". Această diferenţă este fundamentală şi ţine efectiv de felul în care vrem să construim România. Vrem o televiziune de stat şi un radio de stat sau vrem o televiziune publică şi un radio public, al publicului?”, a ridicat Iohannis întrebarea, exprimându-şi speranţa că noul Parlament se va apleca asupra acestor două instituţii şi pentru a găsi un cadru mult mai bun decât cel actual.