News‎ > ‎

TVR: „Curentul de opinie ne este favorabil"

postat 15 feb. 2011, 02:36 de Office Mediasind   [ actualizat la 15 feb. 2011, 06:01 ]




Organizaţiile străine, ONG-urile şi reprezentanţii jurnaliştilor sunt împotriva eliminării taxei TV.

Mai multe asociaţii româneşti şi străine, dar şi cele mai influente ONG-uri de media din România sprijină Televiziunea Română respingând demersul unui grup de parlamentari de a elimina taxa TV, prin modificarea Legii 41, de funcţionare a SRTv (Societatea Română de Televiziune). Printre acestea se numără European Broadcasting Union (EBU) - cea mai mare asociaţie a televiziunilor publice din Europa -, Federaţia Română a Jurnaliştilor (FRJ) MediaSind, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), ActiveWatch-Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP).

„Am încredere că, în calitate de parlamentari responsabili, fie veţi retrage, fie vă veţi opune acestei iniţiative periculoase", le scria Ingrid Deltenre, Director General al EBU, reprezentanţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, în decembrie 2010.

Săptămâna trecută, CJI, AMP şi FRJ MediaSind au protestat faţă de adoptarea tacită de către Camera Deputaţilor a acestei propuneri legislative. Cele trei organizaţii media, care sunt printre cele mai influente din România, au solicitat de asemenea Senatului, în calitate de cameră decizională, să respingă proiectul de lege iniţiat la finele lui 2010.

Valoarea taxei TV este în prezent de 4 lei / familie lunar, ceea ce înseamnă în jur de 11 euro pe an. Taxa TV din România este cea mai mică din UE. Pentru comparaţie, în Cehia, taxa TV este de 83,57 euro/an, în Polonia, de 52 euro/an, în Slovacia, de 42 euro/an, în Marea Britanie, de 175 euro/an, Germania, 216 euro/an.

„Din fericire pentru TVR - dar şi pentru cei care caută calitate, adică programe educative şi culturale într-un peisaj audio-vizual tabloidizat în exces - curentul de opinie este favorabil TVR", declară Alexandru Lăzescu, Preşedinte-Director General al Televiziunii publice. „Cel mai grav nu este faptul că argumentele acestei iniţiative sunt bazate pe ficţiune, ci faptul că demersul este contra curentului european. Acest lucru lezează credibilitatea presei româneşti, dar şi imaginea României, per ansamblu. Majoritatea statelor europene fac acum eforturi să sprijine financiar televiziunile publice, nu să le scufunde", spune Lăzescu.

Ca ţară membră UE, România are chiar o obligaţie - prin Tratatul de la Amsterdam - să susţină un sistem de televiziune dual: public şi privat. „Or renunţarea la taxa TV ar duce inevitabil la încetarea activităţii televiziunii publice", subliniază preşedintele TVR.

Modul în care funcţionează Televiziunea Română este unul restrictiv, dat fiind statutul său de instituţie finanţată preponderent din taxa TV. „Mulţi uită - sau omit intenţionat - faptul că avem restricţii prin lege la difuzarea publicităţii, restricţii care nu se regăsesc în cazul televiziunilor private", spune Lăzescu.

TVR nu poate întrerupe programele pentru a difuza reclame şi are dreptul la doar 8 minute de publicitate pe oră (faţă de 12 minute în cazul posturilor comerciale), prin lege. Iar din banii de publicitate încasaţi, doar TVR alocă - printr-o reglementare specială - 15% pentru producţia cinematografică autohtonă. „Deci să vrem să trăim doar din publicitate şi nu am putea", subliniază preşedintele TVR.

În ceea ce priveşte fondurile care provin de la bugetul de stat, acestea merg în proporţie de 98% direct către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (SNR), pentru utilizarea staţiilor de emisie a radioreleelor şi a circuitelor video şi fonice.

„O altă confuzie în rândul oamenilor este aceea că ei plătesc de două ori taxa: odată cu factura de electricitate şi cu cea de cablu. Greşit: TVR nu încasează nici un leu de la operatorii de cablu, ci doar televiziunile private au astfel de venituri, caz în care vorbim de sume consistente, de zeci de milioane de euro", explică Alexandru Lăzescu.

„Aşadar: dacă din distribuţie nu atrage venituri, la publicitate are restricţii, iar fondurile care provin de bugetul de stat merg aproape toţi la SNR, atunci întrebarea care se naşte în mod firesc este următoarea: din ce s-ar mai susţine televiziunea publică, dacă s-ar renunţa la taxa TV?"

„Tot în mod firesc, de aici mai rezultă două întrebări, la care toţi românii ar trebui poate să reflecteze, înainte de a întreprinde/analiza orice altă iniţiativă legislativă referitoare la taxa TV: avem sau nu nevoie de o televiziune publică? În plus, de ce TVR s-ar putea susţine fără taxa tv şi radioul - nu?", conchide Alexandru Lăzescu, care conduce TVR din iulie 2010.

Principalele obiective ale lui Lăzescu - singurul preşedinte cu experienţă directă în managementul de presă din istoria TVR - sunt: reducerea risipei, definirea unei identităţi clare a canalelor şi atragerea de fonduri europene pentru digitalizarea arhivei TVR şi pentru crearea unei platforme interne de formare profesionială.

 

***

Istoric:

Noiembrie 2010:

Un grup de parlamentari PSD a înaintat o iniţiativă prin care cereau modificarea Legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea posturilor publice de radio şi televiziune. Ei au cerut eliminarea taxei doar în cazul televiziunii publice, nu şi a radioului public.
TVR şi-a exprimat public punctul de vedere către Guvern, Parlament şi presă, prin care a pledat pentru menţinerea taxei pentru serviciul public de televiziune. TVR a subliniat situaţia atipică, restrictivă din punct de vedere comercial şi decizional, în care se află Televiziunea Română, date fiind statutul şi reglementările specifice.

Decembrie 2010:

Ingrid Deltenre, Director General al EBU, le-a scris o scrisoare oficială reprezentanţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor României, în care le-a amintit faptul că Parlamentul European a adoptat pe 25 noiembrie o rezoluţie, cunoscută sub numele "Belet Report", care le cere statelor membre UE să-şi menţină angajamentele, printre care şi acela de a sprijini serviciile publice de radio şi televiziune, prin asigurarea unei finanţări „stabile". „Am încredere că, în calitate de Parlamentari responsabili, fie veţi retrage, fie vă veţi opune acestei iniţiative periculoase", scria oficialul EBU.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor a respins proiectul.

Ianuarie 2011: Guvernul României a dat un aviz negativ acestei iniţiative legislative.

Februarie 2011:

Camera Deputaţilor a adoptat tacit propunerea legislativă.
Trei dintre cele mai importante organizaţii media din România au protestat, relevând faptul că argumentaţia care stă la baza acestei iniţiative este total nefondată. De pildă deputaţii PSD apreciază, în expunerea de motive, faptul că „numărul celor care sunt posesori ai receptoarelor de televiziune s-a redus considerabil, întrucât cvasi-totalitatea posturilor de televiziune emit şi pe internet".
Întrebat de „Ziarul Hunedoreanului" pe ce studii s-au bazat deputaţii PSD când au formulat această expunere de motive, deputatul Cristian Resmeriţă (unul dintre iniţiatori) a declarat: „Nu cred că este nevoie de niciun fel de studii. Se vede cu ochiul liber".
CJI, AMP şi FRJ MediaSind au demontat însă acest motiv al iniţiatorilor, citând un studiu EUMAP privind televiziunea în România, potrivit căruia numărul telespectatorilor a crescut de la 17,8 milioane în 2008 la 18,6 milioane în 2009 şi la 19,4 milioane în primul semestru al anului 2010. Nici celelalte argumente incluse în expunderea de motive ale iniţiatorilor acestui proiect nu au un fundament real.

Sursa: TVR

Comments