Despre noi


Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind - SRJ MediaSind

este organizația națională a jurnaliștilor și a lucrătorilor din mass-media românescă, care continuă tradiția federației cu același nume. MediaSind și-a câștigat renumele de apărător al oamenilor din presă și tipografii, asumându-și, printre multe altele, inițierea și semnarea primului Contract Colectiv de Muncă la nivel de ramură mass-media.

Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind a apărut ca soluție alternativă la diversele proiecte de organizare sindicală eșuate. Din păcate, foarte mulți lideri de organizații au trădat încrederea cu care au fost investiți de către oameni, renunțând la principii, la valorile solidarității sindicale. În schimbul unor meschine foloase personale, unii dintre ei au fost „cumpărați” de angajatori pentru a-i face să renunțe la apărarea intereselor salariaților pe care îi reprezentau, mimând doar lupta sindicală.

Forța și eficiența organizației noastre poate fi garantată de respectarea principilui solidarității. O veche zicală românescă spune că „unde-s mulți, puterea crește”. De aceea, suntem preocupați de crearea unor filiale puternice în toată țara, adresând tuturor colegilor invitația de a conștientiza că puterea nostră de negociere, forța de apărare a drepturilor salariale, a demnității profesionale, vor crește doar dacă ne vom implica cu toții în aceeași cauză, alături de liderii noștri.              

SRJ MediaSind nu va oferi membrilor săi bomboane de Sarbători, nu va organiza acțiuni care să toace banii organizației. Fondurile adunate din cotizație, care este până în 1% (deductibil, conform legii, din impozitul pe  salariu), trebuie să acopere cheltuielile pentru asistența juridică, pentru constituirea unui (eventual) fond de grevă, pentru sprijinirea membrilor aflați în dificultate, pentru alte cheltuieli necesare ființării sindicatului.  

SRJ MediaSind este organizația care deschide ușa tuturor lucrătorilor din presă și tipografii care, respectând prevederile statutului de organizare, consimt să se implice alături de lideri, într-o luptă continuă cu corupția, incompetența și abuzurile din instituțiile lor, acționând pentru apărarea drepturilor profesionale. Împreună putem deveni o  forță, care să impună respectul angajatorilor. Cu cât numărul membrilor organizației va crește, cu atât mai mult vocea noastră va fi mai auzită, pentru că „unirea face puterea”, cum spune o vorbă veche.

Devenind membru MediaSind, intri în marea familie a lucrătorilor din mass-media internaţională, prin afilierea la Federaţia Internţională a Jurnaliştilor (IFJ) şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (EFJ).

!!!  CUM devin membru MediaSind: Descarcă cererea de adeziune

!!! CUM obţin legitimaţie internaţională de presă (International Press Card -IPJ), recunoscută în 130 ţări:    Descarcă cererea IFJ

Legitimaţia FIJ adevereşte faptul că posesorul acesteia este jurnalist profesionist, fiind recunoscută de UNESCO (ceea ce asigură gratuitate la intrarea în muzee), de către ONU, Consiliul Europei, Parlamentul European, Comisia Europeană şi alte instituţii internaţionale.


CONDUCERE

În data de 15 martie 2017, pentru un mandat de patru ani, Adunarea Generală a SRJ MediaSind a ales următoarea conducere:

 Cristinel Godinac – Preşedinte

 Ion Moraru – Vicepreşedinte 

 Sorin Rada  - Vicepreşedinte 

 Dumitru Mangu – Vicepreşedinte 

 Liviu Grosu – Secretar General.


Filiala MediaSind AGERPRES:

  Cristinel Godinac, Preşedinte filială

  Mihai Simionescu - Vicepresedinte, Lider Grupă sindicală Redacţia Ştiri Interne.

  Maria Mitrică - Vicepresedinte,  Lider Grupă Sindicală Structuri teritoriale.

  Alexandru Tudor - Vicepresedinte, Lider Grupă Sindicală Foto.

  Simona Aruştei - Vicepresedinte, Lider Grupă Sindicală ONLINE.

  Lavinia Călin - Vicepresedinte, Lider Grupă Sindicală Monitorizare.

  Mariana Zbora -Vicepresedinte, Lider Grupă Sindicală Documentare-Arhivă.

  Florin Bărbuţă. -Vicepresedinte, Lider Grupă Sindicală Redacţia  Economic,

  Maria Voican, Vicepresedinte, Lider Grupă Sindicală Redacţia Informaţii pentru străinătate,

  Theodor Olariu, Vicepresedinte  

  Alexandru Tamaş -Vicepresedinte,  Lider Grupă Sindicală Administrativ-Tehnic-Logistic.

  Gabriela Dumitru -Vicepresedinte,  Lider Grupă Sindicală Marketing.

  Magdalena Tănăsescu - Vicepresedinte,  Lider Grupă Sindicală Companii 

  Alina Mateiu, Secretar Executiv.

  Clara Anghel -  Financiar-Contabilitate.

Noua conducere a fost confirmată de instanţă prin Sentinţa Civilă nr. 3486 din 13.04.2017.


Filiala MediaSind TVR:

Sorin Rada, Preşedinte filială,

Sorin Torică, Vicepreşedinte

Daniel Verenca, Vicepreşedinte

Gabriel Sîrmei, Vicepreşedinte

Ion Moraru, Vicepreşedinte

Cristian Alin Ilea, Vicepreşedinte

Florin Ghica, Vicepreşedinte

Viorel Onuţiu, Vicepreşedinte

Ovidiu Cristescu, Vicepreşedinte

Corina Cişmigiu,  Vicepreşedinte

Dan Vistorovschi, Vicepreşedinte

Dorina Chiţescu, Vicepreşedinte

Radu Traian, Vicepreşedinte

Paul Cişmigiu, Secretar General

Constantin Niculescu, Secretar Executiv

Bogdan Ştefan, Trezorier.  

Noua conducere a fost confirmată de instanţă prin Sentinţa Civilă nr. 3486 din 13.04.2017.


Filiala MediaSind - Radio România:

Răzvan Dumitrescu, Preşedinte.

Daniel Mihai Tudorache, Vicepreşedinte,

Cristian Neţoiu Valeriu, Vicepreşedinte,

Mihai LupuVicepreşedinte,

Dumitru Popescu, Secretar General.

Noua conducere a fost confirmată de instanţă prin Sentinţa Civilă nr. 6357 din 25.07.2017.

ISTORIC

Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind a fost înfiinţat în data de 12.04.2001, prin Sentinţa Civilă nr.2782/2001 a Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, fiind înregistrat sub denumirea de Sindicatul Jurnaliştilor Profesionişti - SJP.

În câţiva ani, într-o perioadă în care cuvântul sindicat în presă era un termen care atrăgea mânia mogulilor, SJP devine o voce care se impune în lupta pentru drepturile jurnalistilor, atragând de partea sa mulţi membri, atât din instituţiile publice de presă dar şi din cele private.

Încă de la înfiinţare, organizaţia jurnaliştilor şi-a propus să negocieze şi să încheie primul contract colectiv de muncă din mass-media, document care să reglementeze drepturile lucrătorilor din acest important domeniu pentru societatea românească.

Un an mai târziu, 2002, Sindicatul Jurnaliștilor Profesioniști și Sindicatul Lucrătorilor din Edituri şi Tipografii – SLET, au reuşit să fondeze Federaţia Sindicatelor Jurnaliştilor şi Tipografilor din România, orgnaizaţie reprezentativă la nivel de ramură mass-media.

În data de 27 august 2004, organizaţiile reprezentative din ramura mass-media de la acea dată – Federaţia Sindicatelor Jurnaliştilor şi Tipografilor din România, Federaţia Sindicatelor din Societatea Română de Radiodifuziune, Federaţia Sindicatelor Unite din Televiziunea Română şi Societatea Ziariştilor Români - au înfiinţat Uniunea Sindicală MediaSind care, ulterior, a devenit Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind.

FRJ MediaSind a  semnat pentru prima dată în istoria presei din România, într-un context nu foarte favorabil unor asemenea acţiuni,  Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass – Media, alături de Patronatul Presei din România - ROMEDIA şi Uniunea Naţională a Patronatului Român – UNPR.

Fiind membră cu drepturi depline a Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor (FIJ) şi a Federaţiei Europene a Jurnaliştilor (FEJ), FRJ MediaSind a întocmit în decursul anilor, diverse rapoarte privind starea presei din România. Concluziile acestora sunt prezentate, în raportul global al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, instituţiilor Uniunii Europene, fiind, la rândul lor, materiale de informare şi evaluare pentru forurile europene, privind stadiul de democratizare a presei din România, gradul de respectare a libertăţii de exprimare şi toate celelalte aspecte legate de mass-media.

MediaSind a dezvoltat, în cadrul  Comitetului Sectorial Mass-Media,  standarde ocupaţionale şi calificări aferente pentru mai multe ocupaţii din domeniul mass-media.MediaSind a desfașurat, în mod constant, activităţi menite să ridice standardul profesional al breslei jurnaliştilor din România. Putem menţiona, printre acestea, Cursul pentru Jurnalism de Investigaţie, organizat în parteneriat cu Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor (FIJ) şi Oficiul European de Luptă Anti Fraudă (OLAF), precum şi proiectul RESTART realizat împreună cu Agenţia Naţională de Presă AGERPRES şi Universitatea Danubius din Galaţi.

MediaSind este unul dintre iniţiatorii Codului Deontologic Unic al Jurnalistului ataşat Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media, document care include și clauza de conştiinţă.

În data de 1 decembrie 2013, FRJ MediaSind împreună cu Federaţia Artiştilor Interpreţi din România au fondat Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind, ca organizaţie reprezentativă pentru sectorul Cultură şi Mass-Media.

În data de 1 decembrie 2015 a fost definitivat procesul de unificare a Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR- MediaSind, Biroul Executiv constatând că s-au parcurs toate etapele juridice, în paralel cu obţinerea reprezentativităţii la nivel de sector. În aceste condiții FRJ MediaSind a fost dizolvată ca organizaţie federativă, Sindicatul Jurnaliştilor Profesionişti a devenit Sindicatul Jurnaliştilor MediaSind, conform Sentinţei Civile nr. 10370 din 9 decembrie 2015.

 În data de 5 februarie 2016, Sindicatul Jurnaliştilor MediaSind şi-a modificat denumirea în Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind - SRJ MediaSind.

În calitate de continuator al tradiţiilor şi valorilor vechilor organizaţii ale jurnaliştilor – Federaţia Sindicatelor Jurnaliştilor şi Tipografilor, Uniunea Sindicală MediaSind şi Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind - Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind îşi propune să devină cea mai puternică organizaţie din mass-media, având filiale în majoritatea instituţiilor de media publice şi private. De asemenea, SRJ MediaSind are structuri teritoriale în principalele  reşedinţe de judeţ şi este afiliată prin FAIR-MediaSind la Federaţia Europeană a Jurnaliştilor şi Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor.



O ALIANŢĂ ISTORICĂ PENTRU ANGAJAŢII DIN CULTURĂ ŞI MASS-MEDIA

Federaţia Artiştilor Interpreţi din România - FAIR şi Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind şi-au unit forţele pentru a înfiinţa cea mai mare organizaţie din sectorul Cultură şi Mass-Media. Evenimentul a avut loc în zilele 30 noiembrie şi 1 decembrie 2013 într-un spaţiu cu semnificaţie istorică, respectiv la sediul Uniunii Generale a Sindicatelor din România - UGSR din Bdul. Regina Elisabeta nr.45, clădire care a aparţinut Senatului României în perioada interbelică 

Noua organizaţie cuprinde aproximativ 10 000 de membri din 36 de sindicate şi este afiliată  internaţional la Federaţia Internaţională a MuzicienilorFederaţia Internaţională a Actorilor şi Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor.

Delegaţii  prezenţi la Congresul de constituire au votat mai multe rezoluţii prin care cer Puterii să modifice strategia anticulturală promovată de Ministerul Culturii împotriva acestui important sector al economiei naţionale, depolitizareainstituţiilor publice de radio şi televiziune precum şimodificarea, în regim de urgenţă, a legislaţiei muncii: 




4. Reinstauraţi legalitatea în Radioul Public!                                       (semnare Protocol unificare FAIR - MediaSind
                                                                                                                             1 decembrie 2013)  

Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR - MediaSind îşi propune să relanseze dialogul social cu angajatorii din domeniu, inclusiv cu reprezentanţii Ministerului Culturii, precum şi să negocieze un nou Contract Colectiv de Muncă la nivel de sector.
                                                                                                 
             
 Noua conducere este asigurată de următoarele persoane:

Leonard Pădureţ, Preşedinte,

 Cristi Godinac, Preşedinte Executiv,

 Adrian Ionescu, Vicepresedinte,

 Ion Moraru,Vicepreşedinte,

Gabriel Năstase, Secretar general


Departament Comunicare FAIR-MediaSind



Fotografii realizate de Alex Tudor, fotoreporter
 ANP AGERPRES


Modificaţi de urgenţă legislaţia muncii!


Congresul de constituire a Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR MediaSind cere Parlamentului şi Guvernului României să acţioneze cu instrumentele legale pe care le au la dispoziţie pentru respectarea Convenţiilor Organizaţiilor Internaţionale a Muncii, a Directivelor europene în domeniul relaţiilor de muncă şi a respectării libertăţii de exprimare.

Congresul Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR- MediaSind consideră că modificarea Legii nr. 62/2011 privind dialogul social şi a Codului Muncii se impune de urgenţă, având în vedere dezastrul creat pe piaţa muncii  ca urmare a ultimelor modificări legislative.

În  cazul în care legislaţia muncii nu va fi modificată  în conformitate cu Directivele europene din domeniu şi Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii, începând cu anul viitor Sectorul “Cultură - Mass-media” nu va mai avea un contract colectiv de muncă în vigoare din cauza imposibilităţii negocierii unui astfel de document. 

Toate drepturile obţinute de către partenerii sociali în cei  10 ani de existenţă a contractului colectiv de muncă vor fi pierdute. Codul Deontologicclauza de conştiinţă a jurnalistului şi aproximativ 50% din veniturile angajaţilor  din Cultură şi Mass-Media sunt în pericol de a fi eliminate!

Congresul FAIR - MediaSind atrage atenţia guvernanţilor că asigurarea libertăţii de exprimare este o condiţie primordială pentru existenţa unui stat de drept şi pentru democraţie. 

Rezoluţie a Congresului  de constituire a Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR MediaSind, 
Bucureşti, 30 noiembrie 2013.



Salvaţi artiştii şi instituţiile de cultură de Strategia Ministerului Culturii !


 Delegaţii prezenţi la Congresul FAIR- MediaSind solicită Ministerului Culturii :

Demararea unei reale consultări
 privind "STRATEGIA SECTORIALĂ ÎN DOMENIUL CULTURII ȘI PATRIMONIULUI NAȚIONAL PENTRU PERIOADA 2014-2020”, cu partenerii sociali reprezentativi conform Legii nr. 62/2011.

Modificarea şi completarea actualului document intitulat „STRATEGIA SECTORIALĂ ÎN DOMENIUL CULTURII ȘI PATRIMONIULUI NAȚIONAL PENTRU PERIOADA 2014-2020” în spiritul legislaţiei din România şi Uniunea Europeană, după cum urmează:

Îndreptarea gravei erori menţionate în Strategie referitoare la activitatea şi acţiunile sindicatelor şi recunoaşterea organizaţiilor sindicale reprezentative ale artiştilor conform realităţii şi hotărârii Tribunalului Bucureşti;

Renunţarea la concesionarea, externalizarea şi privatizarea unor servicii din instituţiile de cultură. Concesionarea cinematografelor şi a caselor de cultură a sindicatelor a avut un efect de suprimare a activităţii culturale desfăşurate în aceste instituţii.

Anularea prevederilor din strategie cu privire la suprimarea contractele individuale de muncă pe durată nedeterminată, pentru salariaţii din instituţiile de spectacol.

Legislaţia din România (Codul Muncii) şi din Uniunea Europeană (Directiva 1999/70) instituie regula generală a contractelor individuale de muncă pe durată nedeterminată. O eliminare a acestor contracte pentru salariaţii din instituţiile de spectacol constituie un abuz şi o discriminare evidentă.

Rezoluţie a Congresului  de constituire a Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR MediaSind, Bucureşti, 30 noiembrie 2013.


Depolitizaţi Radioul şi Televiziunea Naţionale!


Delegaţii 
prezenţi la Congresul de constituire a Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR - MediaSind solicită Parlamentului să modifice, în regim de urgenţă, Legea nr. 41/1994 de organizare şi funcţionare a Societăţii Române de Televiziune şi  Societăţii Române de Radiodifuziune în sensul depolitizăriiconducerilor acestor instituţii publice de presă.  

Congresul FAIR- MediaSind se solidarizează cu angajaţii din Societatea Română de Televiziune - SRTV şi cu sindicatele afiliate din acest serviciu public, cu demersurile acestora demarate  în justiţie împotriva măsurilor de concediere colectivă. Congresul consideră că solicitările acestora sunt legitime şi respectă legislaţia internă şi internaţională. 

De asemenea, FAIR-MediaSind cere Parlamentului României să pună capăt abuzurilor conducerii Societăţii Române de Radiodifuziune împotriva propriilor salariaţi prin demiterea Consiliului de Administraţie şi numirea unei conduceri profesioniste şi apolitice.

Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR - MediaSind susţine că nu salariaţii sunt de vină pentru haosul produs de managementul dezastruos din ultimii ani, constatat şi de rapoartele succesive ale Curţii de Conturi şi asumate de Comisiile de specialitate, ci întreaga clasa politică.

 Lipsa unor criterii profesionale clare pentru desemnarea candidaţilor pentru conducerea instituţiilor de presă, precum şi  lipsa unui mecanism eficient de finanţare a acestora, au transformat aceste instituţii publice fundamentale pentru statul de drept, în simple anexe ale partidelor politice.


Rezoluţie a  Congresului  de constituire a Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR MediaSind: Bucureşti, 30 noiembrie 2013.


Opriţi abuzurile din Radioul Public!


Delegaţii prezenţi la Congresul de constituire a Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind condamnă concedierea lideruluiSindicatului Unit al salariaţilor Radio RomâniaAdrian Moise, spargerea biroului organizaţiei şi confiscarea tuturor documentelor de către persoane care au acţionat la ordinul conducerii Societăţii Române de Radiodifuziune SRR,

Congresul condamnă lipsa de reacţie a Comisiilor de Cultură ale Parlamentului României de a instaura legalitatea în această instituţie publică de presă, plătită din banii ceteţenilor.

Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR- MediaSind cere Parlamentului României să pună capăt abuzurilor săvârşite în Societatea Română de Radiodifuziune de către preşedintele-director general Ovidiu Miculescu împotriva propriilor angajaţi şi ai membrilor Sindicatului Unit al Salariaţilor Radio România.

Rezoluţie a  Congresului  de constituire a Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR MediaSind: Bucureşti, 30 noiembrie 2013.



În data de 4 februarie 2011, în cadrul unei misiuni organizate la Bucureşti de Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, Comitetul Executiv i-a acordat lui Aidan White, secretarul general al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, titlul de Membru de Onoare al FRJ MediaSind pentru activitatea extraordinară pe care acesta a depus-o în apărarea drepturilor şi libertăţii de exprimare a jurnaliştilor români.

Petitia pentru libertatea presei in Romania

 

MediaSind – un apărător al libertăţii de exprimare
 

Curajul, dăruirea, ambiţia şi determinarea au fost şi sunt doar câteva dintre calităţile pe care orice membru de sindicat, orice jurnalist, orice om de presă trebuie să le posede pentru a-şi duce la bun sfârşit ţinta pe care şi-a propus-o. Riscul pe care noi ni l-am asumat acum câţiva ani, de a construi mijlocul prin care vocea jurnaliştilor sa poate fi auzită şi respectată, a părut pentru unii un curaj ce friza nebunia, o obrăznicie ce trebuia pedepsită cu orice preţ, o încercare sortită în mod evident eşecului. Acest risc s-a transformat într-o palmă grea pe obrazul patronilor de media care îşi duceau veacul şi făceau regulile după bunul lor plac pe o moşie pe care jurnaliştii trudeau fără niciun fel de drepturi, dar cu multe obligaţii. Erau vremuri în care cuvinte ca sindicalist, mişcare sindicală în mass-media reprezentau tabu-uri greu de surmontat. Vremuri în care sindicatele din presă erau anatemizate, iar membrii de sindicat deveneau nişte paria, nişte nulităţi ce trebuiau evitate cu orice preţ. Erau vremuri care aminteau de inchiziţie, iar noi, sindicaliştii din mass-media, ar fi trebuit să ardem pe rug ca vrăjitoarele din evul mediu. Noi toţi eram nişte subversivi care lucram împotriva aşa-zisei dreptăţi şi reguli încetăţenite.

Am început atunci un război pe care nu l-am terminat încă. Luptele continuă pe multe fronturi: al politicienilor certaţi cu libertatea de exprimare, al patronilor din presa centrală şi locală care nu respectă regulile negociate, al unor asociaţii profesionale „ fantomă”, al unor grupuri de interese ce nu respectă regulile deontolgiei profesionale.

Desigur, dacă la început luptam cu mentalităţi anchilozate  în stereotipuri moşiereşti cu conştiinţe pătate şi tributare încă unor reguli arhaice venite dintr-o formă de capitalism sălbatic, cu indolenţa unui „bine” conservat în tiparul stăpân-slugă, acum avem instrumentele prin care putem câştiga drepturi la care nimeni nu ar fi visat sau sperat vreodată. Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media, piatra de hotar în lungul drum pe care am ales să-l parcurgem, a însemnat pentru noi toţi simbolul şi forţa care ne-au ajutat să câştigăm procese în instanţă, să demonstrăm că avem un cuvânt de spus, să primim ceea ce ni se cuvine. Poate că acum, când vorbim despre marea reuşită a semnării primului Contract Colectiv din istoria presei, pare o chestiune intrată deja în desuetitudine, într-o normalitate ce ar fi fost acum câţiva ani doar o speranţă, într-o poveste spusă la gura sobei de către moşnegi ce-şi aduc aminte de vitejia lor pe câmpurile de bătălii, din tinereţile apuse.

Şi totuşi, unificarea organizaţiilor sindicale din mass-media într-o singură organizaţie de sine stătătoare, cu personalitate juridică proprie, cu peste 9000 de salariaţi din presa scrisă, radio, televiziuni, edituri, tipografii şi difuzare a reprezentat constituirea unui pol de putere a mişcării sindicale româneşti din presă pentru fiecare truditor din această breaslă atât de des atacată. Această realitate a fost recunoscută şi de cea mai importantă organizaţie a jurnaliştilor din lume FIJ – Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor, în momentul în care ne-am afiliat ca membru cu drepturi depline. Într-un fel, s-a dovedit că noi nu am fost reprezentarea simbolică a unui personaj ca Don Quihote luptându-se cu morile de vânt. Am luptat, am pierdut uneori, dar am şi câştigat redute considerate ca invincibile. Martori ne sunt aceia care au câştigat procese în instanţă împotriva propriilor patroni, martori ne sunt toţi aceia care au ieşit în stradă alături de noi, au tremurat în frig şi ploaie pentru a picheta Guvernul, Parlamentul, Preşedinţia. Martori ne sunt partenerii de negociere a contractelor colective de muncă, reprezentanţii patronatelor din presă, reprezentanţii organizaţiilor sindicale şi profesionale, colegii din presa internaţională, martori ne sunt reprezentanţii clasei politice româneşti, martor ne este Dumnezeu care ne-a dat puterea de a trece peste orice obstacole şi înţelepciunea de a învăţa din propriile greşeli.

An de an am adus îmbunătăţiri şi noi drepturi la CCM, am dat clauzei de conştiinţă a jurnalistului putere de lege. An de an ne-am străduit să creăm condiţii  mai bune pentru jurnalişti, pentru toţi cei care lucrează în mass-media. Nu am stat deoparte nici când reprezentanţi ai clasei politice au încercat să pună botniţă libertăţii de exprimare. Nu am lăsat nepedepsită nicio reacţie care ar fi putut afecta imaginea şi demnitatea condiţiei de jurnalist.

Iar din 1 decembrie 2013 nu mai suntem singuri ci mult mai puternici. Împreună cu colegii reprezentativi din domeniul Cultură, reuniţi în Federaţia Artiştilor Interpreţi din România – FAIR, am creat cea mai puternică şi reprezentativă organizaţie din sectorul Cultură şi Mass-Media, sub denumirea Federaţia din Cultură şi Mass-Media FAIR – MediaSind. Iar rezultatele acestei unificări se văd zi de zi:  pe platforma Sindicatului Jurnaliştilor Profesionişti, am constituit Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind, prin fuziunea prin absorbţie cu Sindicatul lucrătorilor din Audiovizual -  TVR Sind şi cu Sindicatul Asociaţia Porfesională Radio. În prezent, avem trei filiale puternice  - MediaSind - AGERPRES, MediaSind - TVR şi MediaSind- Radio România, în instituţiile publice de media. Şi nu ne vom opri aici!

Se spune că istoria este scrisă de învingători, dar e trăită de învinşi. Semnificaţia acestei afirmaţii este parţial adevărată. Noi am scris istoria am trăit-o şi am înfăptuit-o de pe poziţia învingătorilor. Etapele pe care le-am parcurs în aceşti ani ne dau ceritudinea că orice confruntare poate avea învingători în ambele tabere, căci strădaniile noastre aduc şi vor aduce avantaje nu numai membrilor de sindicat, ci şi patronilor din media. Suprimarea oricărui obstacol în calea libertăţii de exprimare, siguranţa unui loc de muncă, demnitatea profesiei de jurnalist, condiţii decente de desfăşurare a activităţii etc., vor duce inevitabil la eficienţă şi randament, la profesionalism şi dăruire, finalmente la tiraje mărite şi profit pentru toată lumea. Aceasta este mentalitatea pe care dorim să o promovăm. Acesta este drumul pe care trebuie să mergem. Aceasta este istoria pe care trebuie să o scriem la unison. Atunci nu vor mai fi învingători şi învinşi, vom fi cu toţii doar învingători.”

 Cristi Godinac, preşedinte SRJ MediaSind, preşedinte executiv FAIR-MediaSind



Congresul al III-lea al Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind a stabilit strategia pentru sectorul “Cultură şi Mass-Media”

                                              Congresul al III-lea al Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind,

ce a avut loc în data de 9 noiembrie 2012 îSala Oglinzilor din  Sediul Central al UGSR din Bdul. Elisabeta nr. 45,  Bucureşti , a stabilit  strategia  pe care organizaţia reprezentativă din sectorul “Cultură şi Mass-Media” o va adopta pentru următorii patru ani. În acest sens,  delegaţii prezenţi la Congres au votat mai multe rezoluţii prin care solicită Parlamentului şi Guvernului următoarele:

1. Modificarea în regim de urgenţă a Codului Muncii şi a Legii nr. 62/2011 privind Dialogul Social, în caz contrar, începând cu anul viitor, angajaţii din mass-media riscă
 să piardă toate drepturile profesionale şi salariale câştigate în cei opt ani de existenţă a Contractului Colectiv de Muncă la nivel de sector, cum ar fiCodul Deontologicclauza de conştiinţă şi peste 50% din veniturile salariale. (vezi aici textul complet) 

2. Depolitizarea instituţiilor publice de presă, Societatea Română de 
Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune şi Agenţia Naţională 
de Presă AGERPRES, astfel încât aceste instituţii să-şi poată îndeplini mandatul 
public prevăzut de lege şi de directivele europene. Totodată, Congresul MediaSind se solidarizează cu angajaţii din SRTV şi cu sindicatele afiliate din acest serviciu public, cu demersurile acestora demarate în justiţie împotriva măsurilor de concediere colectivă. Congresul MediaSind consideră că nu salariaţii sunt responsabili pentru managementul dezastruos din ultimii ani, constatat de rapoartele succesive ale Curţii de Conturi, ci întreaga clasă politică. (vezi aici textul complet).

3. Stoparea abuzurilor împotriva angajaţilor din Agenţia Naţională de Presă AGERPRES. Congresul FRJ MediaSind cere Parlamentului şi Guvernului României să acţioneze cu instrumentele legale pe care le au la dispoziţie pentrureinstaurarea climatului social favorabil şi a dialogului social în cadrul Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES. În acelaşi timp, s-a reiterat necesitatea anchetării şi  sancţionării abuzurilor conducerii interimare împotriva libertăţii de exprimare şi a drepturilor angajaţilor din această instituţie de presă. (vezi aici textul complet)
 4. Depolitizarea Regiei Autonome Monitorul Oficial. Delegaţii prezenţi la Congresul  al III-lea alFederaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind solicită Parlamentului şi Guvernului României să recunoască importanţa la nivel naţional a activităţii desfăşurate de salariaţii RA Monitorul Oficial în scopul integrării regiei în rândul instituţiilor de interes strategic. Totodată, se solicită ca selecţia şi numireamembrilor organului de conducere să se facă pe baza unor criterii profesionale riguroase, nu pe considerente de ordin politic.(vezi  aici  textul complet)
 5. Stoparea falimentării reţelei de distribuţie a presei RODIPET. Congresul Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind cere Parlamentului, Guvernului României şi acţionarului majoritar AVAS să acţioneze cu instrumentele legale pe care le au la dispoziţie pentru ca singura reţea de distribuţie a statului,  SC NETWORK PRESS CONCEPT SA (fosta RODIPET SA),  să îşi reînceapă activitatea. De la data intrării în insolvenţă, 16.10.2009, reprezentanţii salariaţilor societăţii au transmis diverse memorii şi adrese către instituţiile statului, Preşedinţie, Guvern, AVAS pentru redeschiderea reţelei de distribuţie. Deoarece statul deţine 51% din acţiunile societăţii, este nevoie de implicarea AVAS pentru repornirea activităţii.(vez aici textul complet)

 

Marea familie a MediaSind şi-a sporit numărul de membri prin validarea cererilor de afiliere la organizaţie a Sindicatului Liber al Salariaţilor Regiei Autonome Monitorul Oficial şi a Sindicatului Salariaţilor din Societatea Română de Radiodifuziune „SINDSAL SRR”. Totodată, conform strategiei adoptate, organizaţiile sindicale afiliate la FRJ MediaSind şi-au propus, pe lângă rezoluţiile prezentate mai sus, să participe şi la îmbunătăţirea imaginii mişcării sindicale din România. 










Din nefericire, în prezent, încrederea cetăţeanului în activitatea sindicală se află, în mai toate sondajele de opinie, la un nivel foarte scăzut, uneori sub clasa politică. Pentru a pune bazele unui amplu proiect de renaştere a sindicalismului militant autentic, în care interesele salariaţilor, ale membrilor de sindicat cotizanţi ce-şi doresc condiţii mai bune de muncă, locuri de muncă sigure, statut social şi profesional respectat de angajatori, să fie apărate, Congresul FRJ MediaSind a validat, cu unanimitate de voturi,afilierea la Uniunea Generală a Sindicatelor din România – UGSR.


Preşedintele FIJ, Jim Boumelha, va susţine revendicările jurnaliştilor români în faţa instituţiilor internaţionale


În cazul în care autorităţile din România refuză în continuare dialogul cu organizaţiile din media pentru a implementa soluţiile propuse, preşedintele FIJ, Jim Boumelha, va susţine revendicările jurnaliştilor români
 în faţa instituţiilor internaţionale, Organizaţia Internaţională a Muncii, Parlamentul European, Comisia Europeană şi ONU.


Vezi aici interviul difuzat în data de 1 mai 2013 de postul NasuTv cu preşedintele FIJ, Jim Boumelha şi  dezbaterea "Presa în criză. Modele de business în instituţiile media", Palatul Parlamentului, 26 aprilie 2013.


Preşedintele Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, Jim Boumelha, a participat vineri, 26 aprilie 2013,  la dezbaterea "Presa
 în criză. Modele de business în instituţiile media" organizată de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES şi Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind. Acesta a discutat despre influenţa crizei economice asupra existenţei şi evoluţiei mass-media, de susţinerea financiară a instituţiilor de presă şi modificările ce se impun a fi făcute în legislaţie în cazul instituţiilor publice media. Referitor la  criza din  mass-media, preşedintele FIJ a susţinut că a fost accelerată de criza economică şi că a apărut cu mult timp înaintea acesteia.  "Jurnalismul digital face ca ziarele şi televiziunile să înceapă să dispară. 
Accesul la internet este gratuit şi facil. Revoluţia internetului a ajutat, practic, la declinul presei tradiţionale. Jurnalismul, în lume, trebuie reinventat ", a adăugat Jim Boumelha. Preşedintele FIJ a subliniat căGuvernul are datoria
 să sprijine jurnalismul. El a arătat că există şanse foarte mari de reuşită pentru jurnalismul care se practică în 
România.

 "Observăm cum ziare care luptă să supravieţuiască au îmbrăţişat varianta digitală. Am observat entuziasmul şi oameni care doresc să investească în viitorul presei din România", a spus Jim Boumelha.

Soluţiile de salvare a industriei de media transmise Guvernului şi Parlamentului

 Preşedintele Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, Cristi Godinac, a prezentat soluţiile propuse de FRJ MediaSind, Patronatul Presei din România, Active Watch, Sindicatul Unit al Salariaţilor din Societatea Română de Radiodifuziune, Sindicatul Liber al Salariaţilor din Regia Autonomă Monitorul 

Oficial, Sindicatul 2002 al Salariatilor din Societatea Română de Televiziune, Sindicatul Jurnaliştilor Profesionisti din

 Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, Federaţia  Artiştilor Interpreţi din România şi alte organizaţii ale 

societăţii civile(document anexat) pentru rezolvarea problemelor din mass-media, soluţii care au fost transmise 

 premierului Victor Ponta şi preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea.

 

Prin acest demers, organizaţiile societăţii civile au solicitat eliminarea din strategia naţională de apărare a  ţării a prevederilor referitoare la vulnerabilitatea presei la siguranţa statului, depolitizarea conducerilor instituţiilor publice din mass-media, 
modificarea HG 
nr 1260/2011pentru ca sectoarele „Mass-Media” şi „Cultură” să fie  considerate sectoare distincte ale economiei naţionale, astfel încât jurnaliştii să nu piardă drepturile obţinute prin contractul colectiv din mass-media, clauza de conştiinţă, Codul deontologic, etc.,  modificarea Legii de organizare a ANP AGERPRES pentru ca salariaţii acestei instituţii să primească aceleaşi drepturi ca şi 
ceilalţi angajaţi din mass-media, modificarea legislaţiei muncii 
pentru deblocarea funcţionării dialogului social, anchetarea conducerii Societăţii Române de Radiodifuziune pentru abuzurile săvârşite împotriva unui sindicat al instituţiei, acordarea industriei de media a aceloraşi facilităţi fiscale existente în Uniunea Europeană, redeschiderea reţelei de distribuţie RODIPET şi altele.

 La rândul său, preşedintele Comisiei de cultură din Senat, Georgică Severin (PSD), a afirmat că presa din România 

trece printr-o criză generată de cea economică şi a apreciat că există o criză structurală determinată de digitalizarea presei.

 Directorul general al AGERPRESAlexandru Giboi, a vorbit despre modificările legislative care ar trebui operate în ceea ce priveşte funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă, subliniind că discuţiile ar trebui purtate fie către o finanţare completă de către stat a instituţiei de presă, fie către o relaxare a legislaţiei.

Prezent la dezbatere, preşedintele - director general al SRTVClaudiu Săftoiu, a menţionat că vizează amendarea legislaţiei referitoare la instituţiile media publice, arătând că există prevederi care le împovărează. El a mai precizat că Televiziunea Publică se îndreaptă într-o direcţie bună.

 "TVR nu mai are nevoie de ajutorul statului ca să se susţină. Suntem stabilizaţi financiar

 şi economic în acest moment. Avem un deficit enorm pe care însă îl putem plăti 

prin reeşalonarea datoriilor", a spus preşedintele-director general

Ioana Avădani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, a arătat că modificarea legislaţiei privind

finanţarea şi statutul angajaţilor instituţiilor de presă ţin de voinţa politică. “Ar fi bine să discutăm despre rolul statului în mass-media. Există probleme de legislaţie în AGERPRES şi de arhitectură legislativă în SRR şi SRTV.” De asemenea, aceasta a afirmat că observă o modificare a raporturilor în relaţia dintre angajat şi angajator, în defavoarea jurnalistului şi de asemenea,  observă o reducere a protecţiei liderilor sindicali.

Preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei - ActiveWatchMircea Toma, a subliniat că prioritar pentru instituţiile media este consolidarea acestora şi independenţa editorială. Acesta a subliniat necesitatea depolitizării acestor instituţii publice de media.” Politicile de media sunt făcute de stat, de guvern si de autorităţile locale. TVR, Radio publice sunt vocea guvernării sau nu? Iar dacă se acceptă acest lucru se poate  ajunge la aceeşi situaţie ca în Italia, unde presa lui Berlusconi controlează agenda publică “ - a explicat preşedintele Active Watch.

 

Jim Boumelha – membru în Consiliul de Onoare al FRJ MediaSind

După dezbatere, Jim Boumelha a avut o întâlnire comună cu conducerile FRJ MediaSind şi ale Uniunii Generale a 
Sindicatelor din România unde s-a discutat despre impactul dezastruos asupra angajatului generat de actuala legislaţie a muncii. Liderii sindicali au arătat cum în România a fost desfiinţat până şi dreptul la grevă, susţinând că organizaţiile sindicale nu mai pot să-şi apere membrii  nici măcar în faţa instanţelor de judecată. Acesta a promis că va acorda tot spijinul său pentru rezolvarea problemelor ridicate în faţa Organizaţiei Internaţionale a Muncii, Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor, Parlamentului European.

 De asemenea, s-a discutat despre votarea unei moţiuni de protest

 la Congresul Federaţiei Europene a Jurnaliştilor ce va avea loc 

peste două săptămâni la Bruxelles, împotriva abuzurilor din 

 radioul public privind  concedierea   preşedintelui Sindicatului Unit al Salariaţilor din SRR şi reprezentantul ales al salariaţilor

 în Consiliul de Administraţie al SRR, Adrian Moise, spargerea sediului şi  sechestrarea documentelor organizaţiei sindicale.

 Având în vedere sprijinul constant pe care Jim Boumelha l-a acordat jurnaliştilor români, Comitetul Executiv

 al organizaţiei i-a acordat titlul de Membru al Consiliului de Onoare al FRJ MediaSind.

Jim Boumelha şi-a început cariera în jurnalism în anul 1979. Timp de 12 ani a redactat articole, a transmis corespondenţe şi a făcut interviuri. A colaborat cu “The Guradian” şi “Tribune”. De asemenea, publică cu regularitate articole în paginile publicaţiilor sindicatelor. În 1992 este ales preşedinte al Sindicatului Naţional al Jurnaliştilor din Marea Britanie şi Irlanda şi membru al Comitetului Executiv al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor (FIJ). După 15 ani de activitate în cadrul FIJ, Jim Boumelha este ales, la Congresul de la Moscova din 2007, preşedinte al organizaţiei, fiind reales după 3 ani la Cadiz, Spania.  Federaţia Internaţională  a Jurnaliştilor (FIJ) este cea mai mare organizaţie a jurnaliştilor din lume, reprezentând peste 600.000 de jurnalişti din peste 117 state. Din anul 1926, FIJ luptă pentru drepturile sociale şi profesionale ale jurnaliştilor din toate sectoarele mass-media – ziare, radio, televiziune, online sau agenţii. FIJ vorbeşte în numele jurnaliştilor în cadrul Naţiunilor Unite, iar prin grupul său european, Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, reprezintă jurnaliştii în cadrul Parlamentului European şi al Comisiei Europene. FIJ îşi are sediul la Bruxelles şi birouri regionale la Caracas, Dakar şi Sydney. Preşedinte al FIJ este Jim Boumelha, ales pentru al doilea mandat consecutiv.

Departament Comunicare FRJ MediaSind

 FotoFRJ MediaSind si ANP AGERPRES


Petiţia depusă la Parlamentul European împotriva vulnerabilităţii presei din strategia CSAT


Comisiei de Petiţii a Parlamentului European,

Doamnei Erminia Mazzoni, Preşedinte al Comisiei de Petiţii.



Confederaţia Sindicatelor Democratice din România CSDR şi Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind vă aduc la cunoştinţă textul acestei petiţii, care se referă la un atac fără precedent la adresa libertăţii de exprimare şi informare, petrecut în România, ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO.
În data de 23 iunie 2010, Consiliul Superior de Apărare a Ţării (CSAT) a analizat şi a aprobat Strategia Naţională de Apărare (SNAp), document redactat la iniţiativa Preşedintelui României, Traian Băsescu, în prezenţa celor mai importanţi membri ai Guvernului şi a şefilor principalelor servicii secrete. 
În acest document sunt enumerate provocările la adresa securităţii naţionale a României, iar la articolul 6.2 Vulnerabilităţi, paragraful 10, se precizează:

„Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţiile statului reprezintă o (…) vulnerabilitate a statului român.”

Includerea unei astfel de aserţiuni în documentele oficiale ale CSAT reprezintă o încercare de răsturnare a sistemului democratic din România, fapt fără precedent în istoria recentă a ţării noastre.

În contrast cu oricare alt document similar, aprobat în oricare alt stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, precum şi documentele adoptate anterior în România după anul 1990, Strategia Naţională de Apărare din 23 iunie 2010 menţionează explicit ca vulnerabilităţi acţiunile mass-media.

Deşi specific în formulare atunci când vine vorba despre presă şi ameninţarea pe care aceasta o poartă, documentul nu defineşte conceptul de securitate naţională. Cu toate acestea textul se defineşte ca fiind:

„(…) un instrument de lucru prin intermediul căruia, plecând de la nevoia apărării ţării, a intereselor, valorilor şi obiectivelor naţionale de securitate, se gestionează riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile.”

În acest raţionament:


„Succesul apărării duce la obţinerea securităţii, o stare care, în condiţia sa ideală, ar fi caracterizată prin absenţa riscurilor şi a ameninţărilor.”

Pe cale de consecinţă, strategia naţională deschide posibilitatea nu doar a îngrădirii libertăţii de informare şi exprimare dar şi a eliminării premeditate prin mijloace încadrate „legal”,  a jurnaliştilor care îşi permit ca, în timpul exercitării profesiei lor, să critice o autoritate publică care acţionează abuziv sau care nu are competenţă.

Mai mult decât atât, dat fiind faptul că documentul schiţează, legitimează şi oferă cadrul pentru posibila acţiune a serviciilor secrete şi a instituţiilor de forţă din România, se elimină restricţiile punerii în practică efectivă a acestei strategii pentru a elimina presupusele vulnerabilităţi.

În baza acestui raţionament, specific regimurilor dictatoriale, jurnaliştii care au dezvăluit afacerea Watergate sau alţii care au acţionat similar ar fi trebuit să fie trataţi conform strategiei domnului Traian Băsescu, cu toată forţa organelor represive, astfel încât să se elimine vulnerabilităţile la adresa siguranţei naţionale.

Dincolo de dimensiunea politică şocantă, documentul menţionat reprezintă în opinia noastră încălcarea explicită de către un stat membru al Uniunii Europene a unor norme juridice fundamentale, după cum urmează:


Articolul 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene:

1. „Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a transmite informaţii sau idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.
2.Libertatea şi pluralismul mijloacelor de informare în masă sunt respectate.”

Articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului:

I)      „Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii sau idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

II)    Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.”

Astfel, în conformitate cu articolul 52 alin 3 din Cartă, acest drept are acelaşi înţeles şi acelaşi domeniu de aplicare ca şi cel garantat prin CEDO. Restrângerile care pot fi aduse acestui drept nu le pot depăşi, prin urmare, pe cele stabilite la articolul 10 alineatul 2.

Pe cale de consecinţă:

„Începând cu hotărârea Handyside (7 decembrie 1976, /49), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut că libertatea de exprimare consacrată prin articolul 10 al CEDO este unul din drepturile fundamentale într-o societate democratică bazată pe pluralism, toleranţă şi spirit de deschidere. Astfel, Curtea a afirmat că libertatea de exprimare nu priveşte numai informaţiile şi ideile primite în mod favorabil sau considerate ca inofensive ori indiferente, dar şi pe cele care scandalizează, şochează sau neliniştesc statul ori o parte oarecare a populaţiei.” 

Articolul 6. din Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene

„1) Uniunea recunoaşte drepturile libertăţile şi principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adoptată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceeaşi valoare juridică cu cea a tratatelor.
Dispoziţiile cuprinse în Cartă nu extind în nici un fel competenţele Uniunii astfel cum sunt definite în tratate.

Drepturile, libertăţile şi principiile prevăzute în Cartă se interpretează în conformitate cu dispoziţiile generale din titlul VII al Cartei privind interpretarea şi punerea sa în aplicare şi cu luarea în considerare în mod corespunzător a explicaţiilor menţionate în Cartă, care prevăd izvoarele acestor dispoziţii.

2) Uniunea aderă la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a  libertăţilor fundamentale. Competenţele Uniunii, astfel cum sunt definite în tratate, nu sunt modificate de această aderare.

3) Drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi astfel cum rezultă din tradiţiile constituţionale comune ale statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii.”
 
În mod firesc, petiţionarii se adresează Parlamentului European şi Comisiei Europene cu solicitarea explicită de a cere retragerea de îndată a prevederilor articolului 6.2 Vulnerabilităţi, paragraful 10, iar în cazul unui refuz, declanşarea procedurii de infringement pentru încălcarea normelor europene menţionate anterior.

Dorim să precizăm că acest document, odată adoptat de Parlamentul României, va fi urmat de elaborarea unor acte normative în vederea implementării Strategiei Naţionale de Apărare.
Credem că, dincolo de afilierea dumneavoastră politică, dincolo de convingerile dumneavoastră, avem de-a face în cazul mai sus menţionat cu un atac explicit şi inacceptabil la adresa uneia dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene şi credem că acest fapt nu poate fi nici tolerat şi nici acceptat pentru că,

„Libertatea noastră depinde de libertatea presei iar acest lucru nu poate fi limitat sau pierdut.” - Thomas Jefferson

De asemenea, dorim să vă aducem la cunoştinţă că acest atac împotriva libertăţii presei nu este singular. Impozitarea excesivă a industriei de media, adoptarea unor acte normative privind regimul fiscal al drepturilor de autor ceea ce a creat un adevărat haos fiscal în  domeniul presei şi nu numai, refuzul clasei politice de a depolitiza institutuţiile publice de radio şi televiziune, desele atacuri împotriva jurnaliştilor declanşate de reprezentanţi ai clasei politice, nu fac decât să submineze dreptul cetăţeanului de a fi corect informat.

Alăturat vă transmitem şi reacţiile principalelor organizaţii ale jurnaliştilor români precum şi cele ale colegilor din Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, organizaţie la care suntem afiliaţi cu drepturi depline.


Confederaţia Sindicatelor Democratice din România - CSDR
Preşedinte, Iacob Baciu

Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind,
Preşedinte, Cristi Godinac



ĉ
Office Mediasind,
21 sept. 2017, 01:16
ĉ
Office Mediasind,
5 feb. 2016, 05:44